ICCJ. Decizia nr. 460/2011. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 460/2011
Dosar nr. 9456/1/2010
Şedinţa publică din 2 februarie 2011
Asupra cererii de revizuire de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 3219, pronunţată la data de 12 octombrie 2010, în dosarul nr. 36829/3/2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, în majoritate: a admis recursurile declarate de reclamanta SC S.I. SRL Bucureşti împotriva deciziei nr. 397 din 28 octombrie 2009 şi împotriva încheierilor de şedinţă din data de 16 aprilie 2009 şi 28 mai 2009 ale Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, precum şi recursul declarat de intervenienta SC R.E. SRL Bucureşti împotriva deciziei nr. 397 din 28 octombrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială; a casat Decizia recurată şi sentinţa comercială nr. 11946 din 07 noiembrie 2008 a Tribunalului Bucureşti, secţia comercială şi a trimis cauza la acelaşi tribunal pentru rejudecare. Cu opinia separată a doamnei judecător, în sensul că: a respins, ca nefondate, recursurile declarate de reclamanta SC S.I. SRL Bucureşti împotriva deciziei nr. 397 din 28 octombrie 2009 şi împotriva încheierilor de şedinţă din data de 16 aprilie 2009 şi 28 mai 2009 ale Curţii de Apel Bucureşti,secţia a VI-a comercială, precum şi recursul declarat de intervenienta SC R.E. SRL Bucureşti împotriva deciziei nr. 397 din 28 octombrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială.
La data de 17 noiembrie 2010, pârâta SC E.S. SRL Bucureşti a formulat cerere de revizuire cu privire la această decizie, în contradictoriu cu intimatele SC S.E. SRL - prin lichidator judiciar F.I.S.P.R.L. Bucureşti (fostă Casa de insolvenţă C.S. SPRL Bucureşti), SC S.I. SRL Bucureşti şi SC R.E. SRL Bucureşti, motivele cererii de revizuire fiind depuse în termen, la aceeaşi dată, şi ulterior dezvoltate pe larg şi completate, de asemenea, în termen, la data de 2 februarie 2011, şi întemeiate pe dispoziţiile art. 322 pct. 2 şi pct. 7 C. proc. civ.
Analizând, cu prioritate, admisibilitatea cererii de revizuire de faţă, în raport cu prevederile art. 322 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Conform art. 322 C. proc. civ., „revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum si a unei hotărârii date de o instanţă de recurs, atunci când evocă fondul" se poate cere în cele nouă cazuri expres şi limitativ prevăzute de acest text.
Astfel, în lumina art. 322 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri date de o instanţă de recurs se poate cere şi poate fi făcută doar în situaţia în care această hotărâre evocă fondul cauzei, indiferent care dintre motivele prevăzute de art. 322 pct. 1- 9 C. proc. civ. ar fi invocate în motivarea respectivei cereri de revizuire.
Rezultă aşadar, din textul reprodus mai sus, că prima condiţie pe care trebuie să o îndeplinească hotărârea, pentru admisibilitatea oricărei cereri de revizuire a unei hotărâri pronunţate de o instanţă de recurs, este aceea ca hotărârea respectivă să evoce fondul pricinii.
Legiuitorul a impus condiţia ca această instanţă să fi evocat fondul, ceea ce implică fie stabilirea unei alte stări de fapt decât cea care fusese reţinută în fazele de judecată anterioare, fie aplicarea altor dispoziţii legale la împrejurările de fapt ce fuseseră stabilite, în oricare din ipoteze urmând să se dea o altă dezlegare raportului juridic dedus judecăţii decât cea care fusese aleasă până în acel moment.
O astfel de situaţie nu se întâlneşte în cazul de faţă, când instanţa de recurs a admis recursul, a casat Decizia recurată şi sentinţa comercială nr. 11946 din 07 noiembrie 2008 a Tribunalului Bucureşti, secţia comercială, şi a trimis cauza la acelaşi tribunal pentru rejudecare, fără a pronunţa ea însăşi o hotărâre asupra fondului cererii, ci numai a analizat motivele de casare invocate de recurenţi.
Or, hotărârea prin care recursul a fost admis, s-a casat Decizia recurată şi sentinţa instanţei de fond şi s-a trimis cauza spre rejudecare la Tribunal, fără a se evoca fondul cauzei, nu este susceptibilă de a fi atacată cu revizuire.
Aşa fiind, în speţă, Decizia dată în recurs nu întruneşte condiţia cerută de art. 322 alin. (1) C. proc. civ., situaţie în care nu este susceptibilă de a fi atacată cu revizuire, în această ipoteză calea de atac extraordinară fiind inadmisibilă.
Faţă de cele mai sus, văzând şi cerinţele art. 322 alin. (1) C. proc. civ., fiind îndreptată împotriva unei hotărâri prin care nu s-a evocat fondul cauzei, cererea de revizuire de faţă va fi respinsă, ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta SC E.S. SRL Bucureşti cu privire la Decizia nr. 3219 din 12 octombrie 2010, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, în dosarul nr. 36829/3/2007, ca inadmisibilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 februarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 443/2011. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 539/2011. Comercial → |
|---|
