ICCJ. Decizia nr. 740/2011. Comercial
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 740/2011
Dosar nr. 655/101/2010
Şedinţa publică de la 17 februarie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 143 din 18 iunie 2010 pronunţată de Tribunalul Mehedinţi s-a respins excepţia netimbrării şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive şi s-a admis cererea formulată de reclamanta SC M. SRL, fiind obligat pârâtul R.D. să ridice materialele depozitate de pe terasa spaţiului comercial proprietatea SC M. SRL, spaţiu situat în Drobeta Turnu Severin, strada Calea Timişoarei nr. 159 bloc SI, cu motivarea că, prin amplasarea unor bunuri mobile pe terasa imobilului proprietatea reclamantei, pârâtul poate să deterioreze acoperişul apartamentului de la parterul blocului şi în acest fel poate aduce atingere dreptului de proprietate care aparţine SC M. SRL, impunându-se îndepărtarea acestor bunuri mobile.
Curtea de Apel Craiova, secţia comercială, prin decizia comercială nr. 181 de la 21 septembrie 2010, a anulat ca netimbrat apelul declarat de pârâtul R.D., reţinând, în esenţă, că, potrivit art. 11 din Legea nr. 146/1997 s-a pus în vedere apelantului să timbreze cererea de apel cu suma de 4 lei şi să depună timbru judiciar în sumă de 0,15 lei, iar acesta nu s-a conformat dispoziţiilor instanţei, ceea ce a determinat incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 20(3) din Legea nr. 146/1997 şi art. 9 din 6.G. nr. 32/1995.
Împotriva acestei decizii, pârâtul R.D. a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare, invocând drept motive de nelegalitate dispoziţiile art. 304 punct 9 C. proc. civ.
În argumentarea motivelor de nelegalitate, se arată că, la primul termen de judecată fixat de Curtea de Apel Craiova, s-a solicitat amânarea cauzei pentru a-şi angaja apărător, anexând cererii taxa judiciară de timbru şi timbru judiciar, în mod nejustificat instanţa de apel procedând la anularea recursului ca netimbrat.
Analizând recursul formulat, Înalta Curte constată că acesta este fondat pentru următoarele considerente :
Potrivit art. 1 din Legea nr. 146/1997, cu referire la art. 20 (1) şi (2) din aceeaşi lege, taxele de timbru se depun anticipat sau până la termenul de judecată stabilit de instanţă, iar conform art. 20 (3) din Legea nr. 146/1997 şi normelor de aplicare a acestei legi, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru, cererea va fi anulată ca netimbrată.
În speţă, pârâtului i s-a pus în vedere achitarea taxei judiciare de timbru, potrivit citaţiei existente la fila 4 dosar apel, iar, la primul termen de judecată stabilit pentru soluţionarea apelului, odată cu cererea de acordare a unui nou termen de judecată, acesta a depus, în copie, dovada achitării taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar.
În mod eronat, Curtea de Apel Craiova, la termenul de judecată de la 21 septembrie 2010, a invocat excepţia netimbrării apelului, încălcând dispoziţiile art. 1172 C. civ. potrivit cărora actul care nu poate fi autentic (..) din lipsă de forme, este valabil ca înscris sub semnătură privată, dacă este semnat(..) în cazul în care nu este semnat, valorează început de probă scrisă, existând posibilitatea completării cu martori şi prezumţii.
Prezumţia simplă instituită de art. 1203 C. civ. şi incidenţă în speţa dedusă judecăţii coroborată cu începutul de dovadă scrisă în condiţiile articolului anterior menţionat obliga instanţa de apel să acorde un nou termen de judecată în vederea depunerii originalului taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar.
În aceste condiţii, anularea apelului ca netimbrat, în condiţiile în care apelantul-pârât a făcut dovada achitării taxei de timbru şi a timbrului judiciar, atrage casarea deciziei recurate în temeiul art. 304 punct 5 C. proc. civ. şi trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru respectarea principiilor contradictorialităţii, oralităţii şi dreptului la apărare.
Faţă de considerentele expuse, în baza art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de pârâtul R.D. împotriva deciziei nr. 181 de la 21 septembrie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia comercială, casează decizia recurată şi trimite cauza spre rejudecarea apelului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite recursul declarat de pârâtul R.D. împotriva deciziei nr. 181 de la 21 septembrie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia comercială, casează decizia recurată şi trimite cauza spre rejudecarea apelului.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 februarie 2011.
← ICCJ. Decizia nr. 739/2011. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 745/2011. Comercial → |
---|