Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1820/2014. Judecătoria BRAŞOV

Sentința nr. 1820/2014 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 18-02-2014 în dosarul nr. 28817/197/2013

Dosar nr._

Operator de date cu caracter personal nr. 3062

ROMÂNIA

JUDEȚUL BRASOV

JUDECATORIA BRASOV

Sentinta civila nr. 1820

Ședința Camerei de Consiliu din data de 18.02.2014

Instanța constituită din:

Președinte – A. N. - judecător

Grefier – C. D.

Pe rol se afla soluționarea cauzei civile având ca obiect ”cerere de valoare redusă” formulata de reclamantul, S.C. E. F. S.A. – A.F.E.E. B., prin reprezentant legal, în contradictoriu cu pârâtul, P. P. C..

La apelul nominal făcut în ședința Camerei de Consiliu (inclusiv la a doua strigare a cauzei) se constata lipsa partilor.

Procedura este legal îndeplinită, in conditiile art. 1029 din C.proc.civ.

S-a expus referatul cauzei, care invedereaza instantei ca inainte de ora stabilita pentru sedinta de judecata s-a prezentat pentru parat, avocat G. G., in substituirea avocatului ales C. I., care a depus la dosar imputernicire avocatiala si a luat cunostinta de ora si sala stabilite pentru desfasurarea sedintei de judecata.

In baza art. 131 alin. 1 raportat la art. 1027 si art. 107 din C.proc.civ., instanta constata ca este competenta general, material si teritorial in solutionarea prezentei cauze deduse judecatii.

Cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, invocata de parat prin intampinare, instanta constata incidenta art. 248 alin. 4 din C.proc.civ., motiv pentru care uneste exceptia cu fondul cauzei.

Având în vedere ca nu sunt cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța, în baza art. 255-258 din C.proc.civ., încuviințează pentru partile litigante proba cu înscrisuri, apreciind ca este pertinenta, concludenta si utila solutionarii cauzei.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată si o retine spre solutionare.

INSTANTA,

Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata:

Prin cererea de chemare in judecata înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub nr._ la data de 1.11.2013 reclamantul, S.C. E. F. S.A. – A.F.E.E B., a chemat în judecată pe pârâtul, P. P. C., solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 3546,78 de lei, reprezentând contravaloarea energiei electrice consumate și neachitate, 10,95 de lei reprezentand penalități de întârziere, 92,07 lei taxa debransare, cu cheltuieli de judecată.

Reclamantul a formulat această solicitare pe calea procedurii cu privire la cererile de valoare redusă (art. 1025 și următoarele din C.proc.civ.), formularul adecvat fiind completat și transmis pârâtului, care însă nu a remis instanței formularul de răspuns.

In motivarea cererii, s-a aratat, in esenta, ca in temeiul contractului nr._ 2/23.06.2009, reclamantul a procedat la facturarea energiei electrice consumate. Desi facturile nu au fost refuzate la plata, debitorul nu si-a onorat obligatia de plata.

In dovedirea cererii, reclamantul a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri.

În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 1025-1032 din C.proc.civ.

Cererea a fost timbrata cu taxa judiciara de timbru in cuantum de 200 de lei.

Conform art. 1029 alin 3 din C.proc.civ., după primirea formularului de cerere completat corect, instanța a trimis pârâtului formularul de răspuns, însoțit de o copie a formularului de cerere și de copii de pe înscrisurile depuse de reclamantă.

Pârâtul, P. P. C., a depus formularul de răspuns completat corespunzător, insotit de copii de pe înscrisurile de care înțelege să se folosească, în termen de 30 de zile de la comunicarea actelor prevăzute la alin. (3), așa cum prevăd dispozițiile art.1029 alin 4 din C.proc.civ.

In motivare, s-a aratat ca nu are calitate procesuala pasiva intrucat in data de 31.07.2009 a instrainat imobilul situat in Brasov, .. 40, catre numitul S. V.. S-a mai precizat ca facturile fiscale emise de reclamant sunt aferente anilor 2012-2013, astfel incat obligarea paratului la plata acestor sume este lipsita de temei legal.

Instanța, în baza art. 260 din C.proc.civ., a administrat proba cu inscrisuri.

In baza art. 248 alin. 1 din C.proc.civ., instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de fond care fac inutila, in tot sau in parte, administrarea de probe sau, dupa caz, cercetarea in fond a cauzei. Potrivit art. 36 C. proc. civ., calitatea procesuala rezulta din identitatea dintre parti si subiectele raportului juridic litigious, astfel cum este acesta dedus judecatii.

Analizand exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, prin prisma dispozitiilor legale aplicabile in cauza, instanta constata ca exceptia invocata este neintemeiata.

In raporturile dintre reclamant si parat, legea instituie prin dispoziții speciale obligația proprietarului de notificare a transferului dreptului de proprietate. Astfel potrivit art. 87 lit. f din H.G. nr. 1007/2004, “consumatorul are următoarele obligații: să comunice în scris furnizorului orice modificare a elementelor care au stat la baza încheierii contractului de furnizare”.

Cu toate ca actul depus de pârât (respectiv contract de vanzare-cumparare incheiat autentificat sub nr. 1750/31.07.2009, f. 46-47), face dovada între părțile contractante a transferului dreptului de proprietate cu privire la imobilul situat in Brasov, .. 40, jud. Brasov, totuși același înscris nu poate avea același efect în raport reclamant, care rămâne terț cu privire la convenția încheiata. Din aceasta perspectivă, trebuie distins între principiul relativității efectelor actului juridic civil și opozabilitatea fața de terți a actului juridic.

Or, în condițiile în care pârâtul nu a făcut dovada îndeplinirii formelor publicitate privind înstrăinarea imobilului, intervine sancțiunea inopozabilității actului juridic invocat, astfel că drepturile și obligațiile născute din convenție nu pot fi opuse reclamantului, ce rămâne terț desăvârșit fața de act.

Avand in vedere aceste motive de fapt si de drept, instanta va respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarea situatie de fapt:

La data de 23.06.2009 între reclamant, în calitate de furnizor, și pârât, în calitate de client-consumator s-a încheiat contractul de furnizare a energiei electrice la consumatorii casnici nr._ 2/23.06.2009 (f. 8-11) având ca obiect furnizarea energiei electrice la locul de consum și reglementarea raporturilor dintre furnizor si consumator privind furnizarea, condițiile de consum, facturarea și plata energiei electrice.

Potrivit clauzei inscrise la art. 7 lit. c) din acest contract, pârâtul și-a asumat obligația de a achita integral și la termen contravaloarea energiei electrice furnizate.

Paratul nu a contestat existența și întinderea datoriei sale (cu respectarea art. 156 din H.G. nr. 1007/2004), după cum nu a probat eventuala plată a sumelor restante invocate de reclamant, prin producerea chitanțelor liberatorii corespunzătoare. Deopotriva, nu a opus reclamantului vreo excepție de executare a contractului sau de plată a serviciilor.

Instanța constată că pretențiile deduse judecății sunt întemeiate.

In drept, instanta retine ca dispozitiile art. 1025 din C.proc.civ. prevad urmatoarele: “Prezentul titlu se aplica atunci cand valoarea cererii, fara a se lua in considerare dobanzile, cheltuielile de judecata si alte venituri accesorii, nu depaseste suma de 10.000 de lei la data sesizarii instantei”.

Din continutul acestei reglementari, rezulta ca prima conditie priveste creanta creditorului, a carui obligatie corelativa trebuie sa constea in indatorirea debitorului de a plati o suma de bani.

A doua conditie de admisibilitate a cererii de declansare a procedurii consta in existenta unui inscris prin care se poate face dovada creantei pretinse de catre creditor.

A treia conditie speciala de admisibilitate priveste caracterul lichid si exigibil al creanței.

In acest sens, art. 662 C. proc. civ., defineste creanta certa ca fiind aceea a carei existenta neindoielnica rezulta din insusi titlul executoriu. Creanta este lichida atunci cand obiectul ei este determinat.

De asemenea, instanta mai retine ca art. 969 din CC prevede: “contractul valabil incheiat are putere de lege intre partile contractante”. F. de imprejurarea ca, in materia obligatiilor de rezultat-cum este și cazul obligatiei de a plati o sumă de bani-sarcina probei se imparte intre reclamant si parat (astfel incat primul probeaza existenta obligatiei, paratului incumbandu-i sarcina dovedirii indeplinirii acestuia-iar paratul nu a facut nicio proba in acest sens, astfel cum prevede art. 249 din C. proc. civ.), instanta retine ca acesta, desi a beneficiat de serviciul in litigiu, nu a achitat la scadenta contravaloarea integrala a facturilor fiscale emise de reclamant, incalcand astfel obligatia contractuala, respectiv dispozitiile art. 969 CC.

F. de considerentele mai sus expuse, instanța apreciaza ca, in speta, reclamantul a facut dovada existentei unei creante certe, lichide si exigibile pe care o are impotriva debitorului, fiind indeplinite conditiile de admisibilitate a cererii prin care s-a declansat procedura cu privire la cererile de valoare redusa.

Asadar, creditorul prin actele depuse la dosarul cauzeia dovedit ca este titularul unei creante a carei obligatie corelativa consta in indatorirea paratului de a plati o suma de bani, creanta fiind certa (existenta ei rezultand din chiar inscrisul constatator al creanței), lichida (cuantumul ei fiind determinat prin inscrisul ce o constata, reprezentând contravaloarea facturilor emise in derularea contractului) si exigibila (fata de imprejurarea ca termenul prevazut in favoarea debitorului s-a implinit), cererea de chemare in judecata fiind exercitata in termenul de prescriptie de 3 ani.

Instanța a acordat valoare probatorie înscrisurilor produse de reclamant, în susținerea pretențiilor sale, atât conventiile semnate de parti cât și facturile fiscale subsecvente având natura juridică a unor înscrisuri sub semnătură privată, apte a face dovada pretențiilor bănești deduse prezentei judecăți.

Pârâtul nu a tăgăduit existența raportului juridic obligațional stabilit între părți, necontestând conținutul actului juridic constatator al acordului de voință al părților.

În ceea ce privește solicitarea reclamantului privind obligarea pârâtului la plata penalitaților de întârziere în cuantum de 10,95 de lei, instanța o consideră justificată, față de dispozițiile art. 56 alin. 2 lit. a din Legea nr. 13/2007 si Deciziei nr. 57/1999 a ANRE, precum și față de clauza înscrisă la art. 11 din contractul de furnizare a energiei electrice încheiat între părți.

In ceea ce priveste capatul de cerere referitor la obligarea paratului la plata sumei de 92,07 de lei, reprezentand taxa de intrerupere, instanta il va admite, fata de dispozitiile art. 11 din contractul depus la dosar.

Fiind in culpa procesuala, in baza art. 1031 din C.proc.civ., instanta il va obliga pe parat, ca parte căzută în pretenții, la plata sumei de 200 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, respectiv taxa judiciara de timbru si timbru judiciar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de parat, prin intapinare, ca neintemeiata.

Admite cererea de chemare in judecata formulată de reclamantul, S.C. E. F. S.A. – A.F.E.E. B., cu sediul în Mun. B., .. 25, . în contradictoriu cu pârâtul, P. P. C., cu domiciliul in Brasov, .. 94, apt. 8, jud. B..

Obligă pe pârât să plătească reclamantului suma de 3546,78 de lei, reprezentând contravaloarea energiei electrice consumate și neachitate, 10,95 de lei reprezentand penalități de întârziere, 92,07 lei taxa debransare, suma totala urmând a fi actualizată cu rata inflației la data plății.

Obligă pe pârât să plătească reclamantului suma de 200 de lei, reprezentand contravaloare taxa judiciara de timbru, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Executorie.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cerere care se depune la instanta acarei hotarare se ataca.

Dată în camera de consiliu si pronuntata in sedinta publica, azi, 18.02.2014.

PREȘEDINTE, GREFIER,

A. N. C. D.

Red. / Tehno. A.N. /4 ex. / 18.02..2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1820/2014. Judecătoria BRAŞOV