Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 1057/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr intern 900/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 1057
Ședința publică de la 29 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mirela Polițeanu
JUDECĂTOR 2: Tatiana Gabriela Năstase
JUDECĂTOR 3: Ruxandra
Grefier -
*************
Pe rol judecarea cauzei comerciale de față, având ca obiect recursul formulat de creditoarea CO B împotriva Sentinței comerciale nr.1141/27.02.2009 pronunțată de Secția a VII-a Comercială a Tribunalului București în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata debitoare SC SRL
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenta prin avocat, cu împuternicire avocațială depusă la fila 3 din dosar și intimata debitoare prin avocat, cu împuternicire avocațială la fila 42.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Având cuvântul pe eventuale alte cereri, reprezentanții părților susțin că nu au cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în recurs.
Recurenta, prin avocat, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, depunând concluzii scrise la dosar.
În susținere, expune pe larg motivele invocate în recurs și arată că a fost respinsă greșit excepția lipsei calității de reprezentant, la data formulării cererii și a contestației mandatul dat era încetat întrucât societatea se afla în procedura lichidării și societatea era dizolvată, fiind numit lichidator care îndeplinea atribuțiile prevăzute de lege; nu a fost pusă în discuție excepția tardivității contestației; conform art.3 lit."e" din Legea nr.146/1997 cererea de repunere în termen nu se timbrează, dar în acest caz nu s-a timbrat la fond; greșit a fost obligată la plata cauțiunii, la momentul solicitării insolvenței avea o creanță, societatea nu avea depuse situațiile financiare la Oficiul Registrului Comerțului, deci nu a fost abuz de drept și nu a plătit cauțiunea pentru a nu-și majora prejudiciul.
Mai arată că, deși intimata a formulat apărări pe fond, instanța nu trebuia să țină seama de acestea întrucât pricina a fost soluționată pe excepții.
Intimata, prin avocat, solicită respingerea recursului și arată că la dosar au fost depuse deciziile asociatului unic prin care mandatul a fost prelungit, actele semnate sunt valabile și la momentul invocării excepției lipsei calității de reprezentant, lichidatorul nu era încă numit. Solicită cheltuieli de judecată și depune la dosar dovada achitării onorariului de reprezentare.
În replică, apărătorul recurentei susține că la 23.01.2009 actele depuse în dosar nu făceau dovada calității de reprezentant, ulterior mandatul a fost prelungit după notificarea societății, astfel că actul a fost eliberat în data de 26.01.2009.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei comerciale de față;
Prin cererea înregistrată la Tribunalul B - Secția a VII-a comerciala sub nr-, creditoarea SC CO a solicitat deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei SC SRL.
Prin sentința comercială nr. 1141/27.02.2009 pronunțată de Secția a VII-a Comercială a Tribunalului București în dosarul nr-, s-a respins cererea introductivă pentru neplata cauțiunii, privind pe creditoarea CO., în contradictoriu cu debitoarea SC SRL. S-a respins cererea de repunere în termenul de formulare a contestației și contestația, ca lipsită de interes. A fost obligată creditoarea la plata cheltuielilor de judecată către debitoare în sumă de 2422 lei reprezentând onorariu de avocat, taxa de timbru și timbru judiciar.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs creditoare CO B.
În motivarea recursului se arată că instanța de fond trebuia să se pronunțe mai întâi asupra excepției de ordine publică privind lipsa calității de reprezentant a administratorului statutar, întrucât acesta este cel care a reprezentat-o pe debitoare și a formulat contestația în cadrul căreia s-a solicitat obligarea recurentei la plata cauțiunii.
În opinia recurentei instanța nu se putea pronunța asupra cererii de obligare a societății creditoare la plata cauțiunii înainte de a verifica dacă persoana care a formulat o astfel de cerere avea calitatea de reprezentant legal al debitoarei, calitate care să îi confere dreptul de a formula această cerere.
Pe de altă parte, instanța nu s-a pronunțat asupra excepției tardivității contestației.
Se mai arată faptul că debitoarea este prezumată în insolvență vădită și ca atare nu aceasta este cea care trebuie ocrotită de eventualul prejudiciu cauzat de cererea de insolvență introdusă împotriva ei.
Dimpotrivă societatea creditoare recurentă este în pericol de a nu-și putea valorifica creanța în cazul insolvabilității debitoarei, plata cauțiunii ducând la prejudicierea acesteia.
În cauză SC SRL Baf ormulat întâmpinare solicitând respingerea recursului, ca nefondat.
Criticile aduse sentinței sunt neîntemeiate.
În ceea ce privește excepția lipsei calității de reprezentant al societății debitoare Curtea apreciază că tribunalul, față de înscrisurile depuse la dosar, respectiv decizia nr.1 a asociatului unic al societății, decizia nr. 2 și 3 din 24.10.2008, nu era necesar a se mai pronunța asupra excepției invocate de creditoare, administratorul statutar având calitatea de reprezentant legal al debitoarei.
De altfel, contestația formulată de debitoarea la 17 2008 (filele 39-43 dosar fond) poartă ștampila societății debitoare.
Prin deciziile Curții de APEL BUCUREȘTI nr. 1325 din 5.12.2008 și 1467/19.12.2008 au fost modificate încheierile de dizolvare a societății și respectiv de numire a lichidatorului, dispunându-se efectuarea cuvenitelor mențiuni în registrul comerțului.
Tribunalul s-a pronunțat cu privire la cererea de repunere în termenul de formulare a contestației și la contestația propriu zisă în sensul că acestea sunt lipsite de interes.
În ceea ce privește obligarea creditoarei la plata unei cauțiuni, judecătorul-sindic a făcut aplicarea dispozițiilor articolul 33 alin. 3 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței.
Față de aceste considerente Curtea apreciază sentința atacată ca fiind legală și temeinică și, pe cale de consecință, potrivit dispozițiilor articolului 312 alin.1 Cod procedură civilă urmează a respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta creditoare CO.
Față de dispozițiile articolului 274 Cod procedură civilă va obliga recurenta la plata cheltuielilor de judecată către intimată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta creditoare CO B împotriva sentinței comerciale nr.1141/27.02.2009 pronunțată de Secția a VII-a Comercială a Tribunalului București în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata debitoare SC SRL
Obligă recurenta la 2000 lei cheltuieli de judecată către intimată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 29 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, -- - |
Grefier, - |
Red.Jud.
Tehnored./2 ex./01.10.2009
.
Tribunalul București -Secția a VII-a Comercială
Judecător-sindic:
Președinte:Mirela PolițeanuJudecători:Mirela Polițeanu, Tatiana Gabriela Năstase, Ruxandra
