Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 341/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR.341/R-
Ședința publică din 21 martie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corina Georgeta Nuță JUDECĂTOR 2: Ioana Bătrînu Ioana Miriță
Judecători: - -
- -
Grefier: - --
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de creditoarele DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în Pitești,-, jud.A și AUTORITATEA pentru VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI - AVAS cu sediul ales în B,--11, sector 1, împotriva sentinței comerciale nr.1201/F din 17 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Comercial Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind creditorii SC SRL cu sediul în Pitești, Calea B, - parter, jud.A, INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ A cu sediul în Pitești,-, jud.A, debitoarea SC COM SRL prin administrator special cu sediul în comuna, sat, jud.A și lichidatorul judiciar domiciliat în Pitești,-, -.A,.15, jud.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns recurenta- creditoare A reprezentată de consilier juridic, lipsă fiind recurenta AVAS și intimații.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursurile sunt scutite de taxa judiciară de timbru.
S-a făcut referatul cauzei după care, reprezentanta recurentei arată că nu are de formulat alte cereri prealabile.
Instanța constatând recursurile în stare de judecată, acordă cuvântul asupra acestora.
Consilier juridic, având cuvântul pentru recurenta- creditoare A, susține oral motivele de recurs așa cum au fost precizate în scris la dosar, solicitând admiterea lui, modificarea sentinței și trimiterea cauzei la instanța de fond pentru continuarea procedurii insolvenței în vederea acoperirii integrale a creanței.
CURTEA
Asupra recursurilor de față:
Constată că la data de 17.11.2007, lichidatorul judiciar, desemnat să administreze procedura insolvenței debitoarei -COM, a solicitat să se dispună închiderea procedurii, ca urmare a lipsei bunurilor în averea debitoarei și a neavansării de către creditori sumelor necesare pentru acoperirea cheltuielilor de lichidare.
Prin sentința comercială nr.1201/F din 17 decembrie 2007, judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Comercial Argeșa dispus, în temeiul art.131 din Legea nr.85/2006, închiderea procedurii falimentului debitoarei SC -COM SRL, radierea acesteia din registrul comerțului. În baza art.136 din Legea insolvenței, a dispus descărcarea lichidatorului judiciar de orice îndatoriri și responsabilități, în baza art.135 din lege, a dispus notificarea sentinței debitoarei, creditorilor, administratorului special, Direcției Teritoriale a Finanțelor Publice și ORC A, pentru efectuarea mențiunii de radiere și publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.
În considerentele sentinței s-a reținut că procedura concursuală a fost deschisă prin sentința nr.302/F din 16.03.2007 și că, potrivit art.61 din Legea privind procedura insolvenței, s-au întocmit și comunicat notificările legale.
Constatând îndeplinite condițiile art.131 din Legea nr.85/2006, judecătorul sindic a dispus închiderea procedurii falimentului debitoarei.
Împotriva acestei sentințe, a formulat recurs creditoarea A, motivat în temeiul dispozițiilor art.304 pct.9 Cod pr.civilă, și a susținut că, în cauză nu s-a respectat principiul maximizării valorii bunurilor din averea debitoarei și nici nu s-a realizat scopul prevăzut de lege, respectiv acoperirea pasivului, continuarea procedurii fiind posibilă prin utilizarea fondului de lichidare.
Examinând critica formulată se constată că ea este nefondată pentru cele ce se vor arăta mai jos.
Susținerile recurentei la nivel de principiu sunt valabile, însă aplicarea lor nu poate fi făcută dincolo de aspectele specifice ale fiecărei cauze.
În condițiile în care în averea debitoarei nu există bunuri care să poată fi valorificate, disponibilități bănești ori creanțe de recuperat, deci nu mai există active, este imposibil de maximizat un lucru care nu există.
Continuarea în aceste condiții a procedurii nu ar avea ca urmare decât o creștere a pasivului, fără nici o perspectivă de acoperire, cel puțin, a cheltuielilor ce astfel s-ar prilejui.
De altfel, dincolo de principii, Legea nr.85/2006 prevede expres că, procedura insolvenței poate fi închisă dacă s-a aprobat raportul final (art.132) și dacă nu există bunuri în averea debitoarei care să fie valorificate și astfel să se acopere cheltuielile de lichidare, iar nici unul dintre creditori nu se oferă să avanseze sumele necesare (art.131).
În ceea ce privește posibilitatea utilizării fondului de lichidare, pretențiile recurentei sunt nefondate. Acest fond va fi utilizat potrivit art.4 alin.4 din Legea nr.85/2006 "în lipsa disponibilităților în contul debitorului". Legiuitorul are astfel în vedere situația în care, în averea debitoarei există bunuri valorificabile (deci nu sunt incidente dispozițiile art.131 și 132 din Legea insolvenței), însă, pentru moment, lipsesc disponibilitățile.
Ar fi total lipsit de rațiune, în condițiile în care nu mai este nimic de valorificat, să se continue o procedură folosindu-se fondul de lichidare, deși, nu există perspectiva obținerii vreunor venituri, ci doar a efectuării unor cheltuieli inutile.
Pentru toate aceste considerente, se apreciază că recursul DGFP este nefondat și, în baza art.312 alin.1 Cod pr.civlă, urmează a fi respins.
Împotriva aceleiași sentințe, a formulat recurs creditoarea AVAS B, criticând-o pentru nelegalitate.
Recursul este motivat pe disp.art.3041Cod pr.civilă, solicitându-se examinarea cauzei sub toate aspectele, deoarece hotărârea nu a putut fi atacată cu apel, dar după modul cum este formulat, poate fi încadrat în disp.art.304 pct.9 Cod pr.civilă, susținându-se că hotărârea a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.
În dezvoltarea motivelor de recurs, creditoarea susține că în mod nelegal judecătorul sindic a dispus închiderea procedurii falimentului față de debitoare, aplicând greșit disp.art.131 din Legea nr.85/2006.
Arată că lichidatorul judiciar a solicitat închiderea procedurii, fără a identifica cauzele apariției stării de insolvență precum și cauzele care au determinat nevirarea de către debitoare a contribuțiilor la fondul național unic de asigurări sociale și de sănătate.
Mai susține că, în cauză, nu s-a respectat principiul maximizării valorii bunurilor din averea debitoarei și nici nu s-a realizat scopul prevăzut de lege, respectiv acoperirea pasivului societății; judecătorul sindic nu și-a exercitat rolul activ conform art.129 Cod pr.civilă, impunându-se ca din oficiu să dispună efectuarea unei expertize contabile, suportate din fondurile debitoarei sau din fondul de lichidare, expertiză menită să determine cauzele reale și împrejurările care au determinat ajungerea societății în stare de insolvență, să stabilească persoanele vinovate de acest lucru.
Recursul creditoarei nu este fondat.
Așa cum s-a reținut și la analizarea recursului formulat de către creditoarea DGFP A, în condițiile în care în averea debitoarei nu există bunuri care să poată fi valorificate, disponibilități bănești ori creanțe de recuperat, deci nu mai există active, este imposibil de maximizat un lucru care nu există. Continuarea în aceste condiții a procedurii nu ar avea ca urmare decât o creștere a pasivului, fără nici o perspectivă de acoperire, cel puțin, a cheltuielilor ce astfel s-ar prilejui.
În ceea ce privește posibilitatea utilizării fondului de lichidare, pretențiile recurentei sunt nefondate. În condițiile în care nu mai este nimic de valorificat, ar fi inutil să se continue o procedură folosindu-se fondul de lichidare, deși nu există perspectiva obținerii vreunor venituri, ci doar a efectuării unor cheltuieli nerecuperabile.
Pentru aceleași considerente, nu poate fi primită nici critica privind neexercitarea rolului activ de către judecătorul sindic, în conformitate cu disp.art.129 Cod pr.civilă.
Față de cele reținute mai sus, se apreciază că recursul AVAS este nefondat și, în baza art.312 alin.1 Cod pr.civlă, urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în Pitești,-, jud.A, împotriva sentinței comerciale nr.1201/F din 17 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Comercial Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind creditorii SC SRL cu sediul în Pitești, Calea B, - parter, jud.A, INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ A cu sediul în Pitești,-, jud.A, debitoarea SC COM SRL prin administrator special cu sediul în comuna, sat, jud.A și lichidatorul judiciar domiciliat în Pitești,-, -.A,.15, jud.
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI - AVAS cu sediul ales în B,--11, sector 1, împotriva aceleiași sentințe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 martie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Grefier,
02.04.2008
Red.IM
EM/2 ex.
Jud.sindic.
Președinte:Corina Georgeta NuțăJudecători:Corina Georgeta Nuță, Ioana Bătrînu Ioana Miriță
