Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 370/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 370/R-
Ședința publică din 04 Aprilie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ioana Bătrînu judecător
JUDECĂTOR 2: Dumitru
Judecător: - - -
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în Pitești,-, județul A, împotriva sentinței nr. 69/F din 22 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Comercial Argeș în dosarul nr-, intimați fiind debitoarea SERVICII DE, cu sediul în Curtea de A, str. -, -. A,. 5, județul A, și administratorul judiciar, domiciliat în Câmpulung,-, județul
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
În raport de actele și lucrările dosarului, instanța constată recursul în stare de judecată și îl reține pentru soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
Prin sentința nr. 69/F/22.01.2008, judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Comercial Argeșa respins ca inadmisibilă contestația formulată de creditoarea DGFP A împotriva tabelului definitiv al creanțelor.
În motivarea sentinței, prima instanță a reținut că creditoarea DGFP A, potrivit cererii sale de declarare a creanțelor, a fost înscrisă în tabelul preliminar al creanțelor și, ulterior, în tabelul definitiv cu suma de 72.577 lei.
Împotriva tabelului definitiv, creditoarea a formulat, însă, contestație întemeindu-se pe dispoz. art. 75 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 și arătând că suma datorată de debitoare este mai mare decât cea înscrisă inițial, iar cuantumul acesteia de 231.683 lei a fost stabilit în urma unui control efectuat la debitoare după deschiderea procedurii insolvenței. Ca urmare, au fost întocmite noi acte de impunere fiscală.
Aceste acte, însă, nu pot reprezenta titluri hotărâtoare, necunoscute până la momentul de care face vorbire art. 75 alin. 1, ci sunt acte prin care se urmărește înscrierea in tabelul definit cu o alta creanță decât cea deja admisă. Art. 75 alin. 1, prin contestația pe care o reglementează, prevede posibilitatea părților implicate în procedură de solicita radierea unei creanțe admise în tabelul definitiv prin dol sau dintr-o eroare esențială ori în baza unor documente justificative contrazise de titluri hotărâtoare și până atunci necunoscute.
Cum creditoarea nu contestă o creanță înscrisă în tabel într-una din modalitățile arătate, ci urmărește modificare unei creanțe anterioare deschiderii procedurii și deja admisă, pentru care nu există posibilitatea depunerii unei declarații suplimentare, rezultă că este inadmisibilă contestația acesteia.
Împotriva sentinței a formulat recurs creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice A care, invocând dispoz. art. 304 pct. 9.proc.civ. a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Astfel, prima instanță a interpretat greșit dispoz. art. 75 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 și nu a observat că, de fapt, contestația a fost formulată în urma refuzului lichidatorului judiciar de a înscrie în tabelul definitiv creanța DGFP A așa cum fost precizată la data de 15.11.2007.
Art. 75 alin. 1 permite formularea contestației în cazul descoperirii "unor titluri hotărâtoare și până atunci necunoscute". Contestația este, deci, admisibilă și în cazul în care, ulterior formulării unei declarații de creanță, se constată că, în realitate, cuantumul acesteia este altul decât cel declarat inițial și rezultă din înscrisuri necunoscute până la momentul formulării declarației inițiale de creanță. Interpretarea restrictivă a art. 75 alin. 1 contravine spirtului normei juridice respective.
Examinând sentința prin prisma motivelor de recurs de drept și de fapt invocate, precum și în raport de art. 3041.proc.civ. Curtea constată că recursul este nefondat.
Potrivit art. 75 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, după expirarea termenului de depunere a contestațiilor și până la închiderea procedurii, orice parte interesată poate face contestație împotriva trecerii unei creanțe sau a unui drept de preferință în tabelul definitiv de creanțe, în cazul descoperirii existenței unui fals, dol sau unei erori esențiale care au determinat admiterea creanței sau a dreptului de preferință,precum șiîn cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare și până atunci necunoscute.
În fapt, DGFP Aaf ost trecută în tabelul definitiv de creanțe cu suma solicitată prin cererea de creanță formulată de ea însăși. Ulterior, creditoarea a solicitat modificarea cuantumului creanței sale, întrucât a descoperit că acesta este mai mare decât cel declarat inițial.
Este evident că, uzând de dispozițiile art. 75 alin. 1 sus redate, nu se poate cere modificarea cuantumului unei creanțe admise, pentru faptul că creditorul - din culpa sa exclusiv - a fost în eroare asupra cuantumului exact al acesteia. Astfel, eroarea DGFP A asupra cuantumului exact al creanței sale nu s-a datorat descoperirii unor titluri hotărâtoare și până atunci necunoscute, ci verificărilor pe care creditoarea le-a făcut la debitoare și pe care era în drept să le facă și înainte de formularea declarației inițiale de creanță.
Creanța constatată în urma controlului făcut ulterior și pentru care însăși creditoarea a emis noi acte fiscale de creanță nu este o creanță rezultată din titluri hotărâtoare descoperite după expirarea termenului de depunere a contestațiilor prev. de art. 73 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 și necunoscute până la acel moment.
"Titlurile hotărâtoare" invocate de creditoare sunt acte noi, emise de ea însăși după întocmirea tabelului definitiv al creanțelor și, deci, inexistente la momentul expirării termenului de formulare a contestațiilor la tabelul preliminar.
Ipoteza prev. art. 75alin. 1 referitoare la formularea contestațiilor "în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare și până atunci necunoscute" presupune că respectivele titluri au existat la momentul expirării termenului prev. de art. 73 alin. 1, dar au fost necunoscute până la acel moment. Or, în speță, aceasta ipoteză nu este realizată.
Curtea constată, astfel, că în mod corect a apreciat judecătorul sindic faptul că o contestație prin care se urmărește modificarea cuantumului unei creanțe trecute în tabelul definitiv fără a fi îndeplinite condițiile prev. de art. 75 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 este inadmisibilă.
Pentru cele expuse, văzând dispoz. art. 312 alin. 1.proc.civ. Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în Pitești,-, județul A, împotriva sentinței nr. 69/F din 22 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Comercial Argeș în dosarul nr-, intimați fiind debitoarea SERVICII DE, cu sediul în Curtea de A, str. -, -. A,. 5, județul A, și administratorul judiciar, domiciliat în Câmpulung,-, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 4 aprilie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Comercială și de Contencios Administrativ și Fiscal.
Grefier,
Red.
16.04.2008/2ex.
Jud.sindic:
Președinte:Ioana BătrînuJudecători:Ioana Bătrînu, Dumitru
