Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 431/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 431/R-
Ședința publică din 18 Aprilie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ioana Miriță judecător
JUDECĂTOR 2: Ioana Bătrînu
JUDECĂTOR 3: Dumitru
Grefier: - -
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile formulate de credioarele AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, cu sediul în B, sector 1,--11, și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în Pitești,-, împotriva sentinței nr. 81/F din data de 23.01.2008, pronunțată de judecătorul sindic, în dosarul nr-, intimați - creditori fiind SC SRL, cu sediul în B, sector 1, Bucharest Șos. B - P, nr. 1A, și INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ, cu sediul în Pitești,-, intimata - debitoare fiind SC SRL, cu sediul în C, str. -, -. B,.2,.7 și lichidator judiciar cu sediul în Pitești, str. -.- nr. 42, județ
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns consilier juridic pentru B și lichidatorul judiciar, celelalte părți fiind lipsă.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Curtea constată caza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul B, având cuvântul, solicită admiterea recursurilor așa cum au fost formulate în scris, modificarea sentinței în sensul continuarii procedurii insolvenței. De asemenea arată că nu au fost notificați, astfel au fost lipsiți de apărare, neputând să participe la procedura insolvenței debitoarei.
Lichidatorul judiciar, având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de A ca fiind nefondat, iar recursul declarat de B ca inadmisibil și precizează că B avea posibilitatea să afle că s-a deschis procedura insolvenței.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor de față:
Constată că prin cererea înregistrată la data de 19.03.2007, creditoarea SC SRL Bac hemat în judecată pe debitoarea SC "" SRL C solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză să se dispună declanșarea procedurii prevăzută de Legea nr.64/1995 - R pentru recuperarea creanței în valoare de 13.279,11 EURO și 2.214 RON contravaloare produse.
În motivarea cererii, s-a arătat că în baza contractului de vânzare - cumpărare din 25.03.2002 a livrat debitoarei produse a căror plată nu a fost onorată, sens în care s-a pronunțat sentința civilă nr.8/COM/14.03.2006 de către Judecătoria Costești.
Deoarece au trecut mai mult de 30 de zile de la scadență, creanța fiind certă, lichidă și exigibilă, sunt întrunite condițiile actului normativ sus menționat.
Tribunalul Comercial, prin sentința comercială nr.824/F/12.09.2007 a dispus deschiderea procedurii simplificate de insolvență, a ridicat dreptul de administrare al debitoarei, a constatat dizolvată de drept societatea, a numit lichidator judiciar provizoriu, a dispus indisponibilizarea părților sociale, notificarea hotărârii luate și a fixat termen pentru celelalte operațiuni ale procedurii la 12.12.2007.
Astfel, s-a reținut că solicitarea creditoarei îndeplinește condițiile impuse de lege, iar debitoarea nu a constatat starea de insolvență.
La data de 19.03.2007, s-a depus tabelul preliminar al creanțelor (44), iar la data de 3.12.2007, tabelul definitiv consolidat (ambele afișate la ușa instanței).
La data de 17.01.2008, s-a ținut adunarea creditorilor, în care lichidatorul a propus avansarea cheltuielilor necesare continuării procedurii, iar, în subsidiar, închiderea acesteia, ca urmare a imposibilității identificării vreunui bun în patrimoniul debitoarei, precum și a faptului că administratorul social al acesteia este plecat în Italia.
Același tribunal - judecător sindic prin sentința comercială nr.81/F/23.01.2008 a admis propunerea lichidatorului și a dispus închiderea procedurii față de debitoarea SC "" SRL, în temeiul art.131 Legea 85/2006, radierea acesteia din Registrul Comerțului și notificarea hotărârii luate.
Pentru a se pronunța în sensul arătat, instanța de fond a reținut că, din raportul lichidatorului judiciar rezultă inexistența vreunui bun în patrimoniul debitoarei sau al administratorului social, ceea ce determină imposibilitatea acoperirii cheltuielilor de judecată.
Astfel, a fost convocată adunarea creditorilor pentru a se solicita punctul de vedere cu privire la avansarea sumelor de bani necesare, însă nici un creditor nu s-a oferit să avanseze sumele necesare.
Ca atare, s-a apreciat ca justificată cererea acestuia de a se face aplicația art.131 al Legii 85/2006.
Împotriva acestei hotărâri, au formulat recurs, în termen legal, creditoarea A și B, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor sale de recurs, întemeiate pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod pr.civilă, Aac riticat sentința astfel:
- în mod greșit, instanța de fond - judecător sindic - a dispus închiderea procedurii fără să aibă în vedere principiul maximizării valorii averii debitoarei, principiu de generală aplicare și care vizează toate stadiile procesuale, dar și în acord cu dispozițiile art.2 din lege, în sensul că scopul procedurii este plata pasivului debitorului în insolvență;
- prin închiderea procedurii, nu a fost recuperată nici măcar parțial creanța sa;
- au fost încălcate dispozițiile art.4 alin.4 din lege, prin aceea că se putea continua procedura utilizând fondul de lichidare;
- au fost încălcate drepturile și interesele creditorilor, prin nerealizarea scopului procedurii.
În concluzie, se impune admiterea recursului, modificarea sentinței și continuarea procedurii falimentului debitoarei, până la recuperarea în întregime a creanței datorate bugetului statului.
În dezvoltarea motivelor sale de recurs, întemeiate pe dispozițiile art.304 pct.5 și 9 Cod pr.civilă, AVAS Bac riticat sentința prin aceea că au fost încălcate formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art.105 alin.2 Cod pr.civilă, aceasta nefiind citată pe parcursul procedurii, deși creanța CNAS și CAS Aaf ost preluată prin Protocolul nr.25/25.02.2004, pentru o creanță de 438, 18 lei, echivalentul a 133,60 USD (la cursul de 3.2798 lei și 33.910 lei de la data preluării).
Ca atare, fiind lipsită de posibilitatea formulării apărărilor în cauză, se impune reluarea judecății, de la ultimul act procedural legal îndeplinit.
De asemenea, s-a criticat sentința de închidere a procedurii prin aceea că ar fi efectiv în imposibilitate să mai recupereze creanța, debitoarea fiind radiată de la Registrul Comerțului.
Examinând recursurile, prin prisma criticilor aduse, dar și sub toate aspectele, potrivit art.3041Cod pr.civilă, curtea reține că recursul A este nefondat, iar al AVAS - inadmisibil, pentru cele ce se vor arăta în continuare.
Referitor la recursul A, mai concret, la primul motiv de recurs, într-adevăr, scopul procedurii astfel cum este exprimat în termenii art.2 din lege, îl reprezintă plata pasivului debitorului în insolvență, pentru acoperirea integrală a creanțelor acestuia. Principiul maximizării valorii averii debitoarei, deși, nu este consacrat explicit în actul normativ ce reglementează procedura falimentului se poate deduce din textele referitoare la acțiunea în anulare a actelor și transferurilor frauduloase, a operațiunilor încheiate în dauna creditorilor, precum și acțiunile în antrenarea răspunderii membrilor organelor de conducere.
În speță, din raportul întocmit de către lichidatorul judiciar și a demersurilor făcute de acesta a rezultat că administratorul debitoarei a părăsit țara și nu s-au putut identifica bunuri nici în averea debitoarei, dar nici al acestuia, așa cum rezultă din adresa nr.147/10.12.2007 a OCPI A (75).
Ca atare, în mod corect, lichidatorul judiciar a solicitat comunicarea adunării creditorilor pentru a hotărî asupra avansării sumelor de bani necesare continuării procedurii, precum și asupra oportunității continuării acesteia ori a închiderii.
Din procesul verbal al adunării creditorilor aflat la 13 dosar a rezultat că, deși, aceștia au fost împotriva propunerii de închidere a procedurii, au refuzat alocarea sumelor necesare.
Ca atare, nerealizarea scopului declanșării procedurii, în cauza de față, nu poate fi imputată lichidatorului și nici instanței de judecată care, în lipsa oricăror bunuri în averea debitoarei și a administratorului social, precum și a refuzului creditorilor de a avansa sumele necesare continuării procedurii, în mod corect, au apreciat incidența dispozițiilor art.131 al.1 Legea 85/2006.
Pasivitatea creditorilor în privința depistării modalităților prin care să se aducă bunuri sau sume de bani în patrimoniul debitoarei, nu se poate suplini prin imputarea lipsei rolului activ al organelor chemate să realizeze procedura falimentului.
Deși, s-a criticat încălcarea de către instanță a drepturilor creditorilor, nu s-a precizat în ce constau actele și faptele prin care s-au adus atingere intereselor creditorilor.
În sfârșit, nici ultima critică nu poate fi primită, întrucât destinația fondului de lichidare constituit la ORC este cu totul alta decât cea invocată de recurentă.
În ceea ce privește recursul AVAS B, din analiza înscrisurilor aflate la dosarul de fond, rezultă că acesta nu a avut calitate de parte, singurul creditor fiind
Susținerea recurentei legată de existența Protocolului nr.25/25.02.2004, prin care preluat de la CNAS - CAS A creanța debitoarei-falite, titlu ce nu a fost luat în considerare de către instanța de fond,nu poate fi primită ca argument determinant în casarea hotărârii, atâta vreme cât, atât lichidatorul judiciar cât și instanța de judecată, au îndeplinit corect atribuțiile prevăzute de lege sub aspectul publicității începerii procedurii de reorganizare și faliment al debitoarei SC SRL, respectiv notificările creditorilor acesteia.
Inexistența înscrisului menționat mai sus la dosar, dimpreună cu lipsa unei declarații de creanță, pe fondul îndeplinirii publicității corecte a intrării în faliment a debitoarei, duce la concluzia culpei înseși recurentei, care nu și-a urmărit realizarea dreptului său, iar nu a instanței de judecată care nu avea cum să cunoască de existența acesteia.
Față de cele expuse, nu subzistă cerințele textului art.304 pct.5 Cod pr.civilă coroborate cu dispozițiile art.105 alin.2 Cod pr.civilă, deoarece nimeni nu poate invoca neregularitatea pricinuită prin propriul său fapt (art.108 alin.4 Cod pr.civilă).
Astfel, neavând calitatea de parte, aceasta nu are nici dreptul de a uza de calea de atac împotriva sentinței a cărei modificare o solicită, și, ca atare, este inutilă analiza motivului întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod pr.civilă.
În consecință, curtea, în temeiul art.312 alin.1 și 3 Cod pr.civilă, urmează să respingă recursul P A - ca nefondat și recursul AVAS B - ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca inadmisibil recursul formulat de AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, cu sediul în B, sector 1,--11, împotriva sentinței nr. 81/F din data de 23.01.2008, pronunțată de judecătorul sindic, în dosarul nr-, intimați - creditori fiind SC SRL, și INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ, intimata - debitoare fiind SC SRL, și lichidator judiciar
Respinge ca nefondat recursul formulat de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în Pitești,-, împotriva aceleiași sentințe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 aprilie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier,
red.
TC/2 ex.
7.05.2008
jud fond.
Președinte:Ioana MirițăJudecători:Ioana Miriță, Ioana Bătrînu, Dumitru
