Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 799/2008. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR- DECIZIE NR. 799/R-

Ședința publică din 19 2008

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Constantina Duțescu judecător

JUDECĂTOR 2: Gina Achim

JUDECĂTOR 3: Ioana Miriță

Grefier - -

S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de creditoarele DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în Pitești,-, județul A și AUTORITATEA PENTRU STATULUI, cu sediul în B,--11, sector 1, împotriva sentinței nr. 355/F din data de 19 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Comercial Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind debitoarea MY, cu sediul în Curtea de A, str. - de A, sat, județul A și lichidator judiciar, domiciliat în Pitești, str. -, -bis,. A,. 15, județul

La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursurile sunt scutite de plata taxei de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:

În raport de actele și lucrările dosarului, instanța constată recursurile în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra acestora.

CURTEA

Asupra recursurilor de față,

Constată că, la data de 5.09.2007, creditoarea Bas olicitat deschiderea procedurii generale a insolvenței pentru debitoarea MY Curtea de A, care are să-i achite suma de 98.586,74 USD și 4.291,22 lei cu titlul de creanță certă, lichidă și exigibilă.

În motivarea cererii, creditoarea a arătat că în baza titlurilor executorii, a preluat de la fosta Bancă Comercială B creanțele pe care debitoarea le datorează.

Ca urmare a faptului că până în prezent debitoarea nu a achitat debitul ce îl avea de achitat la fosta bancă B, a formulat cererea de insolvență în vederea recuperării debitului.

S-a comunicat debitoarei cererea de deschidere a procedurii insolvenței și nu s-a formulat contestația prevăzută de art.33 din Legea insolvenței.

Prin sentința comercială nr.355/F din 19.05.2008, Tribunalul Comercial Argeșa dispus închiderea procedurii de insolvență împotriva debitoarei MY Curtea de A, a dispus radierea societății comerciale din registrul comerțului, iar în temeiul art.136 din lege a fost descărcat lichidatorul de orice îndatorire și responsabilitate.

În temeiul art.135 din Legea privind procedura insolvenței, s-a dispus notificarea sentinței debitoarei, creditorilor și Oficiului Registrului Comerțului, în vederea efectuării mențiunii de radiere și publicarea prin Buletinul procedurilor de insolvență și s-a dispus plata sumei de 2.000 lei în contul lichidatorului judiciar din contul

Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a constatat că debitoarea nu a făcut dovada achitării debitului către creditoare, aplicând dispozițiile art.33 din Legea insolvenței și s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenței pentru debitoare.

Pe timpul procedurii generale a insolvenței, debitoarea nu a depus un plan de reorganizare a societății comerciale, în vederea recuperării creanței de 98.586,74 USD și 4.291,22 lei, cum este prevăzut de art.94 din lege.

Fiind îndeplinite condițiile art.107 lit.s din Legea insolvenței, împotriva debitoarei MY Curtea de A, s-a dispus deschiderea procedurii falimentului.

Lichidatorul judiciar a întocmit și tabelul definitiv consolidat al creanțelor și din relațiile date de A și Primăria Curtea de Aar ezultat că debitoarea nu are în patrimoniu bunuri mobile sau imobile.

Creditorii au fost notificați, pentru a avansa sumele de bani necesare continuării procedurii și au precizat că nu pot contribui financiar la continuarea procedurii de faliment, deoarece nu au de unde să recupereze creanțele.

Astfel, apreciind că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.131 din Legea nr.85/2006, judecătorul sindic a dispus închiderea procedurii de insolvență împotriva debitoarei și radierea din registrul comerțului, iar în temeiul art.136 din lege, lichidatorul judiciar a fost descărcat de orice îndatorire și responsabilitate față de debitoare și averea sa, creditori și asociați.

Împotriva sentinței nr.355/F/19.05.2008, pronunțată de Tribunalul Comercial Argeș, a formulat recurs creditoarea A, motivat în temeiul dispozițiilor art.304 pct.9 Cod procedură civilă, și a susținut că, în cauză nu s-a respectat principiul maximizării valorii bunurilor din averea debitoarei și nici nu s-a realizat scopul prevăzut de lege, respectiv acoperirea pasivului, continuarea procedurii fiind posibilă prin utilizarea fondului de lichidare.

Examinând critica formulată se constată că ea este nefondată pentru cele ce se vor arăta mai jos.

Susținerile recurentei la nivel de principiu sunt valabile, însă aplicarea lor nu poate fi făcută dincolo de aspectele specifice ale fiecărei cauze.

În condițiile în care în averea debitoarei nu există bunuri care să poată fi valorificate, disponibilități bănești ori creanțe de recuperat, deci nu mai există active, este imposibil de maximizat un lucru care nu există.

Continuarea în aceste condiții a procedurii nu ar avea ca urmare decât o creștere a pasivului, fără nici o perspectivă de acoperire, cel puțin, a cheltuielilor ce astfel s-ar prilejui.

De altfel, dincolo de principii, Legea nr.85/2006 prevede expres că, procedura insolvenței poate fi închisă dacă s-a aprobat raportul final și dacă nu există bunuri în averea debitoarei care să fie valorificate și astfel să se acopere cheltuielile de lichidare, iar nici unul dintre creditori nu se oferă să avanseze sumele necesare (art.131).

În ceea ce privește posibilitatea utilizării fondului de lichidare, pretențiile recurentei sunt nefondate. Acest fond va fi utilizat potrivit art.4 alin.4 din Legea nr.85/2006 "în lipsa disponibilităților în contul debitorului". Legiuitorul are, astfel, în vedere situația în care, în averea debitoarei există bunuri valorificabile (deci nu sunt incidente dispozițiile art.131 și 132 din Legea insolvenței), însă, pentru moment, lipsesc disponibilitățile.

Ar fi total lipsit de rațiune, în condițiile în care nu mai este nimic de valorificat, să se continue o procedură folosindu-se fondul de lichidare, deși, nu există perspectiva obținerii vreunor venituri, ci doar a efectuării unor cheltuieli inutile.

Împotriva aceleiași sentințe, în termen legal, a formulat recurs B, criticând-o pentru nelegalitate.

Recursul a fost motivat în drept pe disp.art.3041Cod procedură civilă, solicitându-se examinarea cauzei sub toate aspectele.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta susține că hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, respectiv a dispozițiilor Legii nr.85/2006, lichidatorul judiciar solicitând închiderea procedurii, fără a identifica cauzele apariției stării de insolvență, iar în ceea ce privește creanța preluată de către de la, cauzele concrete care au determinat neachitarea creanței de către debitoare, raportul final al lichidării impunându-se a fi sinteza întregii proceduri, cuprinzând aspectele majore care au caracterizat-o, inclusiv măsura identificării persoanelor răspunzătoare pentru generarea stării de incapacitate de plată și cauzele insolvabilității, care au un rol deosebit în aplicarea principiului maximizării averii debitoarei.

De asemenea, susține că era necesar ca judecătorul sindic să-și exercite rolul activ, conform art.129 Cod procedură civilă și să ordone administrarea probelor, să dispună efectuarea unei expertize contabile pentru stabilirea cauzelor și împrejurărilor care au determinat ajungerea societății în stare de insolvență, respectiv dacă există persoane care se fac vinovate de acest lucru.

Recursul formulat de B nu este fondat.

Așa cum s-a reținut și la analizarea recursului formulat de A, în condițiile în care în averea debitoarei nu există bunuri care să poată fi valorificate, disponibilități bănești, ori creanțe de recuperat, deci nu mai există active, este imposibil de maximizat un lucru care nu există, iar continuarea în aceste condiții a procedurii nu ar avea ca urmare decât o creștere a pasivului, fără nici o perspectivă de acoperire, cel puțin, a cheltuielilor ce astfel s-ar prilejui.

Astfel, se constată că judecătorul sindic a procedat legal la închiderea procedurii de insolvență împotriva debitoarei, potrivit disp.art.131 din Legea nr.85/2006, reținând că în averea debitoarei nu există bunuri care să fie valorificate și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare pentru continuarea procedurii, neputându-i-se reproșa lipsa rolului său activ.

Față de aceste considerente, se apreciază că recursurile sunt nefondate și, în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, urmează a fi respinse, ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de creditoarele DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE și AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, împotriva sentinței nr.355/F din data de 19 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Comercial Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind debitoarea MY și lichidator judiciar .

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

,

Grefier,

Red./13.10.2008

GM/2 ex.

Jud.fond: Gh.

Președinte:Constantina Duțescu
Judecători:Constantina Duțescu, Gina Achim, Ioana Miriță

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 799/2008. Curtea de Apel Pitesti