Spete procedura insolventei. Decizia 123/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA COMERCIALĂ și de
CONTENCIOS ADMINISTRATIV și FISCAL
DOSAR NR. - -
DECIZIA nr. 123/C/2010-
Ședința publică
din 08 februarie 2010
PREȘEDINTE: Băltărete Savina Președinte secție
- - Președinte instanță
- - - JUDECĂTOR 2: Groza Gheorghe
- - - Grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului comercial formulat de recurenta creditoare AUTORITATEA pentru VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, cu sediul în B,--11, sector 1 împotrivaSentinței nr. 2020/F din 28.10.2009pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr- în contradictoriu cu intimatul creditor INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ al județului, cu sediul în O,- B, intimata debitoarea SC COM SRL,având J- și CUI -,cu sediul în O,-, județul B -prin lichidator,din O,-, - 60,.29 și intimatul OFICIUL REGISU. COMERȚULUI de pe lângă Tribunalul Bihor, cu sediul în O,-, având ca obiect - PROCEDURA INSOLVENȚEI - societăți cu răspundere limitată -.
La apelul nominal făcut în cauză lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, învederându-se instanței că recursul se află la primul termen de judecată, este scutit de plata taxelor judiciare de timbru, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsa părților, conform prevederilor art. 242 Cod Procedură Civilă, după care:
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Constată că prin Sentința nr. 2020/F din 28.10.2009, Tribunalul Bihor a dispus închiderea procedurii insolvenței debitoruluiSC COM SRLO și radierea debitorului din registrul comerțului.
A escărcat pe administratorul judiciar de orice îndatoriri și responsabilități, dispunând notificarea sentinței.
A încuviințat plata onorariului lichidatorului judiciar din fondul special de lichidare.
Pentru a pronunța astfel, Tribunalul Bihora reținut următoarele:
Constatând că la data de 28.10.2009 lichidatorul judiciar, desemnat să administreze procedura insolvenței debitorului SC COM SRL O, a solicitat să se dispună închiderea procedurii, ca urmare a lipsei bunurilor în averea debitorului/neavansării de către creditori a sumelor necesare pentru acoperirea cheltuielilor de lichidare; că procedura concursuală a fost deschisă prin pronunțarea în ședința publică din data de 21.01.2009, a Încheierii nr.: 124/F/2009; că s-au întocmit și comunicat notificările, fiind publicată și în ziar, judecătorul sindic a dispus închiderea procedurii insolvenței și radierea debitoarei.
Având în vedere lipsa de complexitate a cauzei, societatea debitoare neavând bunuri, nefiind introduse acțiuni de anulare a actelor frauduloase, ori cereri în condițiile art.138 din Legea nr. 85/2006, instanța a apreciat ca echitabilă aprobarea parțială a onorariului lichidatorului judiciar pentru suma de 1.500 lei, întrucât nu se justifică numărul de ore propus de lichidatorul judiciar cu administrarea procedurii insolvenței și în consecință nici încuviințarea onorariul solicitat, în sumă de 4.140 lei.
Împotriva acestei sentințe în termen legal, scutit de plata taxei de timbru a formulat recurs Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul de a se dispune continuarea procedurii de lichidare a debitoarei până la recuperarea tuturor datoriilor pe care SC COM SRL le are de achitat creditorilor.
În motivarea recursului său arătat că instanța de fond a dispus închiderea procedurii în temeiul articolului 131 din Legea 85/2006, fără ca lichidatorul să formuleze cerere de atragere a răspunderii prevăzută de art. 138, deci fără a epuiza astfel toate modalitățile legale de recuperare a creanțelor înscrise.
Aplicarea dispozițiilor art. 138 din Legea nr. 85/2005 reprezintă de fapt găsirea persoanei din conducerea debitoarei, vinovată de deturnarea sumelor oprite de la angajatul asigurat și folosite în alte scopuri decât cel prevăzut de lege, respectiv virarea sumelor reținute către CAS, o încălcare flagrantă și constantă a dispozițiilor articolului 94 din OUG 150/2002 modificată, conform cărora utilizarea în alte scopuri sau nevirarea la fond a contribuției reținute de la asigurări constituie infracțiunea de deturnare de fonduri și se pedepsește conform prevederilor art. 3021din Codul penal și ale art. 280 din Codul Muncii.
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului Bas uferit un prejudiciu " a cărui existență certă se stabilește prin constatarea de către judecătorul sindic nu numai a faptului că societatea a ajuns în încetare de plăți, ci și a împrejurării că obligațiile față de creditori nu pot fi plătite integral din averea debitorului "- - Răspunderea organelor de conducere ale debitorului în procedura insolvenței.
Mai arată că, debitoarea a fost lipsită de lichidități tocmai pentru că, probabil, a fost administrată cu rea credință sau cu neglijență, creditorii nemaiputându-și recupera creanțele, scopul acestei dispoziții legale fiind tocmai punerea la îndemâna creditorilor a unor proceduri speciale, prin care să poată să-și acopere creanțele de la persoanele vinovate de ajungerea societății în incapacitate de plată, atât în ceea ce privește judecarea acestora, cât și în ceea ce privește probațiunea, legea instituind prezumții de culpă și de cauzalitate între faptă și prejudiciu.
Lichidatorul nu este executor judecătoresc care avea doar obligația de a vinde bunuri aflate în averea debitoarei, ci atribuțiile sale sunt mult mai complexe. Nu întâmplător, în cadrul articolului 25 din Legea 85/2006, prima dintre atribuțiile lichidatorului constă în examinarea activității debitorului în raport cu situația de fapt și întocmirea unui raport amănunțit asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la insolvență, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă, această analiză realizată de către un specialist constituie premisa declanșării unor potențiale acțiuni în bata articolului 138 din Legea 85/2006.
Lichidatorul nu a pus în vedere creditorilor, anterior formulării raportului final, faptul că nu va formula cerere de atragere a răspunderii patrimoniale a foștilor administratori ai debitoarei, pentru putea da posibilitatea creditorilor să facă acest demers.
În drept au fost invocate prevederile legale la care a făcvut referire în motivarea recursului.
Intimații legal citați în cauză nu s-au înfățișat și nici nu au depus întâmpinare.
Examinând sentința recurată, raportat la motivele de recurs invocate, cât și sub toate aspectele, potrivit art. 304/1 Cod procedură civilă, instanța reține că recursul este nefondat, urmând a fi respins și menținută ca legală și temeinică sentința recurată, pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a dispus, în temeiul art. 131 din Legea nr. 85/2006, închiderea procedurii insolvenței, ca urmare a cererii formulate în acest sens de lichidatorul Cabinet Individual de Insolvență, din care rezultă că societatea debitoare nu dispune de bunuri în patrimoniu care să poată fi valorificate și care să permită continuarea procedurii.
Neîntocmirea unui raport detaliat asupra cauzelor și împrejurărilor care au determinat insolvența debitoarei nu i se poate imputa lichidatorului, în condițiile în care, conform adresei emise către singurul creditor - Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului înscris pe tabelul preliminar al creanțelor, i se aduce la cunoștință că nu a identificat elemente care să conducă la formularea unei cereri întemeiată pe prevederile articolului 138 din Legea 85/2006 (fila 58 dosar fond), iar creditoarea nu și-a exprimat poziția în scris față de aceste aspecte și cu privire la eventuala incidență și aplicare a prevederilor articolului 131 din Legea 85/2006.
Declarația de creanță formulată de Inspectoratul TERITORIAL D E Muncă al Județului B nu a fost luată în considerare, deoarece nu a precizat cuantumul creanței, astfel că nu a fost înscrisă în tabelul preliminar al creanțelor, neîndeplinind condițiile prevăzute de Legea 85/2006.
Din acest punct de vedere, aspectele invocate prin cererea de recurs, referitoare la omisiunea formulării de către lichidator a unei cereri de atragere a răspunderii împotriva administratorului societății debitoare, nu pot fi reținute de către instanță. Articolul 138 din Legea 85/2006 nu impune în sarcina lichidatorului obligația formulării cererii de atragere a răspunderii împotriva administratorului societății debitoare, ci exercitarea unei eventuale acțiuni întemeiate pe prevederile art. 138 constituie o prerogativă a lichidatorului, dacă în raportul întocmit în conformitate cu prevederile art. 59 alin. 1 din lege sunt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariția stării de insolvență a debitorului.
În condițiile în care, din cauza numărului redus de creditori, nu se poate constitui un comitet în condițiile art. 16 din lege, instanța apreciază că orice creditor înscris în tabelul definitiv al creanțelor are posibilitatea de a solicita autorizarea formulării cererii de atragere a răspunderii, dacă apreciază că sunt îndeplinite condițiile exercitării unei asemenea acțiuni.
Or, creditoarea recurentă nu și-a exercitat acest drept. Mai mult, nu a răspuns solicitării lichidatorului, deși a fost notificată de acesta pentru a preciza dacă este de acord cu închiderea procedurii.
Astfel, câtă vreme creditorii ar trebui să fie principalii interesați în derularea procedurii insolvenței, căci această procedura are ca scop tocmai acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență (art. 2 din lege), iar singurul creditor înscris în tabelul preliminar al creanțelor nu s-a pronunțat în nici un fel asupra problemelor ridicate de lichidator, în mod legal a dispus JUDECĂTOR 3: Filimon Marcela l-sindic, în temeiul art. 131 din Legea 85/2006, închiderea procedurii insolvenței.
De asemenea, din interpretarea prevederilor art. 129 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, rezultă că, în speță, nu este obligatorie depunerea unui raport final, un asemenea raport impunându-se a fi întocmit doar în ipoteza existenței unor bunuri în patrimoniul debitoarei, după lichidarea acestora. De altfel, prin modificările aduse legii insolvenței de Legea 277/2009, după alin. 1 al art. 131 s-a mai introdus un nou aliniat, în conformitate cu care, nu sunt aplicabile prevederile art. 129 în situația în care se impune închiderea procedurii pe motivul inexistenței unor bunuri în patrimoniul debitoarei.
Pentru aceste considerente, apreciind că judecătorul-sindic a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, în condițiile inexistenței oricăror bunuri în patrimoniul debitoarei, care să poată fi valorificate, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, se impune respingerea recursului ca nefondat, motivele invocate fiind neîntemeiate.
Se va lua act de faptul că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de recurenta creditoare AUTORITATEA pentru VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, cu sediul în B,--11, sector 1 împotrivaSentinței nr. 2020/F din 28.10.2009pronunțată de Tribunalul Bihor în contradictoriu cu intimatul creditor INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ al județului, cu sediul în O,- B, intimata debitoarea SC COM SRL, cu sediul în O,-, județul B -prin lichidator,din O,-, - 60,.29 și intimatul OFICIUL REGISU. COMERȚULUI de pe lângă Tribunalul Bihor, cu sediul în O,-, pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 08 februarie 2010.
Președinte Judecător Judecător Grefier
- - - - -
Jud. fond
Red.dec. Gh - 22.02.2010
Tehnored. - 23.02.2010 - 6 exemplare -
Emis/exped 4 comunicări - 24.02.2010
1. creditoare B,--11, sect 1
2. intimatul creditor,O,- B,
3. intimata debitoarea SC COM SRL,-, județul B -prin lichidator,din O,-, - 60,.29
4. intimatul C B, cu sediul în O,-,
Președinte:Băltărete SavinaJudecători:Băltărete Savina, Groza Gheorghe, Filimon Marcela
