Spete procedura insolventei. Decizia 29/2009. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

-Secția Comercială, de Contencios

Administrativ și Fiscal-

DOSAR NR.-

DECIZIA NR.29/C/2009 -

Ședința publică din 29 ianuarie 2009

PREȘEDINTE: Vîrtop Florica JUDECĂTOR 2: Blaga Ovidiu

- - - JUDECĂTOR 3: Tătar Ioana

- - - judecător

- - - grefier

&&&&&&&&&

Pe rol fiind soluționarea recursurilor comerciale formulate de creditoareaAUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUIcu sediul în B,-- 11, sector 1 și-""-cu sediul în B,-, jud. B, în contradictoriu cu intimata debitoare -" & CO "SRL Pietroasa, sat, nr.2. jud. B, J -, CUI R - -prin lichidatorcu sediul în O, str.-. -, nr.20,.9, jud. B, intimatele creditoare DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în O, str. -, nr.2 B,-" COM - prin -" "SRLcu sediul în O,-, jud. B și intimatulOFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BIHOR, cu sediul în O,-, jud. B împotriva sentinței nr.655/F din 2 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr.-, având ca obiect - procedura insolvenței - societăți cu răspundere limitată -.

La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, nu se prezintă nici o parte a litigiului.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că, recursul -""- este legal timbrat cu suma de 19,5 lei taxă judiciară de timbru achitată prin OP nr.2738 din 22.10.2008 plus 0,50 timbru judiciar, recursul AVAS B este scutit de plata taxelor de timbru, cauza este la primul termen de judecată în recurs, precum și faptul că se solicită judecarea cauzei și în lipsă, după care:

CURTEA DE APEL

Deliberând:

Asupra recursurilor comerciale de față, constată următoarele:

Prin sentința nr. 665/F din 2 septembrie 2008, Tribunalul Bihora respins obiecțiunile la raportul final, formulate de creditorul AVAS cu sediul în B,--11, sector 1 și - - cu sediul în B,- și a aprobat raportul final întocmit de lichidatorul judiciar.

În temeiulart. 132 alin.2din Legea privind procedura insolvenței,

A dispus închiderea procedurii falimentului debitorului - &CO SRL cu sediul în com. Pietroasa, sat, nr.2. jud. B și radierea debitorului din registrul comerțului;

În temeiulart. 135din Legea privind procedura insolvenței,

S-a dispus notificarea prezentei sentințe debitorului, tuturor creditorilor, administratorului special, Direcției Teritoriale a Finanțelor Publice și Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bihor pentru efectuarea mențiunii de radiere, precum și publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență, fiind încuviințat onorariul lichidatorului, în sumă de 1.338,27 RON, care va fi achitat din fondul de lichidare constituit conform art. 4 alin. 4 din Legea nr. 85/2006.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că, prin încheierea nr. 70/F/2006 pronunțată în cauză la data de 31.01.2006, de Tribunalul Bihors -a dispus deschiderea procedurii prevăzută de Legea 64/1995, împotriva debitoarei - &CO SRL O numindu-se în cauză lichidator judiciar.

La data de 31.10.2006, lichidatorul judiciar a întocmit tabelul definitiv al creanțelor, tabel din care rezultă că debitoarea datorează creditorilor săi suma totală de 1.781.874,39 RON, fila 247 dosar.

La data de 26.07.2008, s-a întocmit raportul final, depus la dosar, filele 310-314, prin care a solicitat ca în temeiul art. 132 alin.2 din Legea nr. 85/2006, să se dispună aprobarea raportului final și închiderea procedurii insolvenței. De asemenea a solicitat și încuviințarea decontului privind onorariul lichidatorului judiciar.

Din cuprinsul raportului final a rezultat că debitoarea avea în patrimoniu două autoturisme Daewo-, ce au fost valorificate în cursul procedurii, iar suma rezultată a fost repartizată conform raportului privind distribuția sumelor obținute, iar în prezent în patrimoniul societății debitoare nu mai există alte bunuri.

Verificând raportul final prin prisma motivelor invocate de creditoarea AVAS B, și de către creditoarea - -, judecătorul sindic a constatat că obiecțiunile formulate sunt nefondate, pentru următoarele:

Potrivit art. 129 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 cu modificările ulterioare " După ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune judecătorului sindic, un raport final împreună cu un bilanț general; copii de pe acestea vor fi comunicate tuturor creditorilor și debitorului și vor fi afișate la ușa tribunalului. Judecătorul sindic va convoca adunarea creditorilor la un termen de maximum 30 de zile de la afișarea raportului final. Creditorii pot formula obiecțiuni la raportul final cu cel puțin 5 zile înainte de data convocării -".

În speță, lichidatorul judiciar a arătat pe parcursul procedurii, atât prin raportul privind cauzele și împrejurările care au dus la starea de insolvență a debitoarei, cât și prin înscrisurile ulterioare, că în cauză nu au fost identificate împrejurări sau fapte imputabile persoanelor din conducerea societății debitoare, pentru a se formula o cerere de antrenare a răspunderii patrimoniale a acestora, în condițiile art. 138 din legea insolvenței.

În ce privește solicitarea creditoarei AVAS-B, de a se dispune convocarea comitetului/adunării creditorilor cu scopul de a se formula o cerere de autorizare conform art. 138 alin. 3 din legea insolvenței, judecătorul sindic a apreciat că o astfel de solicitare este nefondată, întrucât pe parcursul procedurii, de la depunerea raportului privind cauzele insolvenței debitoarei și până la depunerea raportului final, creditorii aveau posibilitatea să solicite comitetului creditorilor acest lucru.

Față de cele reținute, judecătorul sindic a constatat că obiecțiunile formulate de creditorul AVAS B sunt nefondate și în consecință au fost respinse.

În ce privește obiecțiunile formulate de către creditoarea - -, din actele depuse la dosar și din răspunsul dat de către lichidatorul judiciar, a rezultat că bunurile care au făcut obiectul contractului de închiriere nr. 201 nu se regăsesc în contabilitatea societății debitoare și mai mult nu se regăsesc fizic în patrimoniul debitoarei.

Având în vedere că în cauză nu s-a făcut dovada existenței acestor bunuri în patrimoniul societății debitoare, judecătorul sindic a respinsca nefondate obiecțiunile formulate de creditoarea - -.

Constatând că s-a întocmit raportul de lichidare care cuprinde date privind: situația debitorului la data deschiderii procedurii, etapele desfășurate în cursul procedurii, bunurile din averea debitorului ce au fost lichidate, situația sumelor obținute din lichidarea bunurilor, situația sumelor obținute din încasarea creanțelor debitorului, cheltuielile de administrare a procedurii, stingerea pasivului debitorului, bunurile râmase în averea debitorului după stingerea pasivului;

Constatând că averea debitorului a fost lichidată, că s-au achitat în parte creanțele, conform tabelului definitiv al creanțelor, și toate cheltuielile de administrare a procedurii, dovada plăților fiind făcută cu înscrisurile depuse dosar;

Constatând că, în cadrul procedurii, lichidarea bunurilor rămase, nu se mai justifică.

n temeiulart.132 alin.2din Legea privind procedura insolvenței, s- dispus închiderea procedurii falimentului debitorului, radierea debitorului din registrul comerțului și încuviințarea onorariului solicitat.

S-a dispus descărcarea lichidatorului de orice îndatoriri și responsabilități, conformart.136din Legea privind procedura insolvenței.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B, solicitând admiterea recursului și modificarea hotărârii atacate, în sensul admiterii obiecțiunilor formulate de și continuarea procedurii de lichidare a debitoarei până la recuperarea tuturor datoriilor pe care debitoarea - " & CO " SRL le are de achitat creditorilor.

În motivarea recursului, recurenta a arătat că, judecătorul sindic a apreciat eronat asupra pricinii supusă judecății, în raport de dispozițiile legale aplicabile în speță, deoarece a confirmat implicit o apreciere a lichidatorului, fără însă a fi investit să se pronunțe pe o cerere având ca obiect atragerea răspunderii patrimoniale a persoanelor din fosta conducere a debitoarei.

Pornind de la însăși izvorul creanței, respectiv creanța pe care debitoarea o datora B, se constată că o aplicare a dispozițiilor art.138 din Legea nr.85/2006, reprezintă de fapt, găsirea persoanei din conducerea debitoarei, vinovate de deturnarea sumelor oprite de la angajatul asigurat și folosite în alte scopuri decât cel prevăzut de lege, respectiv virarea sumelor reținute către

Lichidatorul judiciar, arată recurenta, avea datoria de a căuta modalități de recuperare a sumelor datorate, pentru a putea plăti cât mai multe dintre creanțele pe care debitoarea le are către creditori.

Astfel, arată că, lichidatorul judiciar nu a aplicat corect regulile răspunderii instituite de dispozițiile art.138 și următoarele din Legea nr.85/2006, deoarece aceste fapte trebuie privite în contextul stării de insolvență a debitoarei, ca fiind un complex de cauze sau condiții care au dus sau au favorizat ajungerea societății în încetare de plăți.

Prin aceste fapte, debitoarea a fost lipsită de lichidități tocmai pentru ca, probabil, a fost administrată cu rea credință sau cu neglijență, creditorii nemaiputându-și recupera creanțele, scopul acestei dispoziții legale fiind tocmai punerea la îndemâna creditorilor a unor proceduri speciale, prin care să poată să-și acopere creanțele de la persoanele vinovate de ajungerea societății în incapacitate de plată, atât în ceea ce privește judecarea acestora, cât și în ceea ce privește probațiunea, legea instituind prezumții de culpă și de cauzalitate între faptă și prejudiciu.

Concluzionând, arată recurenta că, lichidatorul nu este un executor judecătoresc care ar avea doar obligația de a vinde bunuri aflate în avea debitoarei, ci atribuțiile sale sunt mult mai complexe.

În drept, a invocat dispozițiile art.304 pct.9 coroborat cu art.304/1 Cod procedură civilă, art.2, 5 alin.1, art.136, 138, 140 și 142 alin.1 din Legea nr.85/2006.

Împotriva aceleiași sentințe, în termen legal, a declarat recurs și - "" - B, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea continuării procedurii falimentului, în sensul acordării posibilității creditorilor să-și exprime punctul de vedere cu privire la autorizarea Comitetului creditorilor pentru a introduce acțiune în atragerea răspunderii administratorilor.

În motivarea recursului, recurenta a arătat că, creanța sa în cuantum de 957.692,50 RON, înregistrată în definitiv al obligațiilor debitoarei constă în contravaloarea a 266 de congelatoare tip, în valoare de 1.000 EUR fiecare,congelatoare deținute în prezent de - " & CO " SRL, în temeiul contractului nr.201/17.10.2003.

Având în vedere că aceste congelatoare se află în prezent în patrimoniul/administrarea - " & CO " SRL, apreciază că nu poate fi închisă procedura până ce nu vor fi identificate și restituite bunurile aparținând recurentei, iar în cazul imposibilității de identificare/restituire a acestora, se impune formularea unei acțiuni în atragerea răspunderii administratorului debitoarei.

Lipsa acestor bunuri din patrimoniul/evidențele contabile ale debitoarei, arată că, constituie atât un motiv de atragere a răspunderii administratorului, cât și infracțiunea prevăzută și sancționată de art.143 alin.2, lit.b din Legea nr.85/2006.

Instanța de fond a respins în mod eronat, încălcând drepturile creditorilor, obiecțiunile formulate de B, în contextul cărora creditoarea a solicitat dispunerea în sarcina lichidatorului judiciar, convocarea comitetului/adunării creditorilor în vederea punerii în discuție a cererii de autorizare a creditorilor de a formula o cerere de atragere a răspunderii administratorilor.

Având în vedere că legiuitorul, prin prevederile exprese ale art.138 din Legea nr.85/2006, acordă dreptul creditorilor de a formula, prin Comitetul creditorilor, acțiune în atragerea răspunderii, în cazul în care lichidatorul nu a introdus o astfel de acțiune, instanța de fond a încălcat atât prevederile legale, cât și drepturile creditorilor.

Instanța, arată recurenta, avea obligația legală de a acorda un termen în vederea formulării acestei cereri, creditorii neavând cunoștință despre faptul că atât lichidatorul judiciar, cât și judecătorul sindic nu le apără interesele/drepturile legale.

Acțiunea privind atragerea răspunderii revine ca obligație lichidatorului, iar numai în cazul în care acesta "omite" să o formuleze, pot fi autorizați creditorii, astfel încât aceasta putea fi formulată numai după data constatării refuzului lichidatorului de aoi ntroduce și după data constatării faptei imputabile administratorilor.

Arată că, în mod inexplicabil a reținut instanța de fond în considerentele sentinței, că "nu s-a făcut dovada existenței acestor bunuri în patrimoniul debitoarei", deși a depus în probațiune contractul nr.201/17.10.2003, încheiat între recurentă și - " & CO " SRL Pietroasa.

Mai mult, arată că, lichidatorul a verificat și a admis creanța sa, întemeiată pe contractul nr.201/17.10.2003, incluzând în creditorilor creanța - "" - cu întreaga sumă solicitată, astfel încât nu-și poate explica constatarea judecătorului sindic.

Instanța de fond, arată că nu a ținut cont de faptul că, lipsa bunurilor reclamate de recurentă din patrimoniul debitoarei, constituie tocmai una din faptele, prevăzute în mod expres și limitativ, în art.138 din Legea privind procedura insolvenței, respectiv lit.e "au deturnat sau au ascuns o parte din patrimoniul societății".

Mai mult, fapta mai sus descrisă, astfel cum a fost constatată de către lichidatorul judiciar și reținută de către instanța de judecată, constituie infracțiunea prevăzută de art.143 alin.2 lit.a din legea nr.85/2006, respectiv fapta persoanei care ascunde o parte din activul averii debitoarei.

În drept a invocat prevederile art.304 pct.4, 7, 8, 9 și art.304/1 Cod procedură civilă, precum și prevederile Legii nr.85/2006.

Intimații 1- 4, deși legal citați nu s-au prezentat în instanță.

Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, precum și sub toate aspectele, în baza prevederilor art.304/1 Cod procedură civilă, instanța apreciază recursurile declarate de recurentele B și - "" - B ca fiind nefondate, pentru următoarele considerente:

În ceea ce privește recursul declarat de recurenta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B, instanța de fond a reținut corect că lichidatorul judiciar a întocmit raportul final de lichidare care cuprinde date privind situația debitorului la data deschiderii procedurii, etapele desfășurate în cursul procedurii, bunurile din averea debitorului ce au fost lichidate,situația sumelor obținute din lichidarea bunurilor,situația sumelor obținute din încasarea creanțelor debitorului, cheltuielile de administrare a procedurii, stingerea pasivului debitorului și bunurile rămase în averea debitorului după stingerea pasivului.

În speță, legal și temeinic s-a dispus închiderea procedurii insolvenței în temeiul prevederilor art.132 alin.2 din Legea nr.85/2006, constatându-se, conform raportului lichidatorului judiciar, că nu mai există alte bunuri în patrimoniul debitoarei care pot fi valorificate, iar continuarea procedurii ar implica alte costuri și ar fi fără finalitatea dorită, aceea "de îndestulare a creditorilor înscriși la masa credală".

Instanța de recurs apreciază ca fiind nefondată susținerea recurentei, cum că prima instanță a confirmat implicit o apreciere a lichidatorului, fără însă ca judecătorul sindic să se pronunțe pe o cerere având ca obiect atragerea răspunderii patrimoniale a persoanelor din fost conducere a debitoarei.

Astfel, lichidatorul judiciar a menționat în rapoartele sale că, nu sunt elemente care să conducă la incidența în cauză a prevederilor art.138 din Legea nr.85/2006, iar pe de altă parte, nu s-a constituit un comitet al creditorilor, care în temeiul prevederilor art.138 alin.3 din lege să solicite judecătorului sindic autorizarea să introducă acțiunea în antrenarea răspunderii membrilor organelor de conducere sau supraveghere a societății falite.

Referitor la recursul declarat de recurenta - "" - B, instanța reține că potrivit art.138 alin.3 din Legea nr.85/2006,"Comitetul creditorilorpoate cere judecătorului sindic să fie autorizat să introducă acțiunea prevăzută la alin.1, dacă administratorul judiciar a omis să indice în raportul său persoanele culpabile de starea de insolvență a patrimoniului debitorului persoană juridică, ori dacă acesta a omis să formuleze acțiunea prevăzută la alin.1 și răspunderea persoanelor la care se referă alin.1 amenință să se prescrie".

Din interpretarea acestui text legal, rezultă în mod evident că, în mod separat, creditorii nu pot solicita judecătorului sindic să autorizeze comitetul creditorilor să introducă acțiunea în răspundere prevăzută la art.138 din lege, singurul care poate cere autorizarea fiind comitetul creditorilor.

În speță, o astfel de cerere nu a fost formulată, astfel că motivul de recurs invocat de creditoare privind nelegalitatea hotărârii pentru că lichidatorul judiciar nu ar fi convocat adunarea creditorilor în vederea discutării oportunității formulării unei cereri de atragere a răspunderii, este neîntemeiat.

În aceste condiții, nu se justifică a fi analizate în prezentul recurs care erau faptele săvârșite de administrator de natură a antrena răspunderea persoanelor prevăzute la art.138 din Legea nr.85/2006.

În consecință, în baza considerentelor expuse, în temeiul prevederilor art.312 Cod procedură civilă, raportat la art.132 alin.2 din legea nr.85/2006, recursurile declarate de recurentele Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B și - "" - B, vor fi respinse ca nefondate.

Fără cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

RESPINGE ca nefondate recursurile declarate de recurentele AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI B și - "" - B, împotriva sentinței nr.655/F din 2 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în totul.

Fără cheltuieli de judecată în recurs.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică din 29 ianuarie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,

Red. dec. - jud.

- în concept - 03.02.2009

- jud. fond. - C-tin.

- tehnoredact. - -

- 04.02.2009/3 ex.

1 com. ______

- Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bihor - O,-, jud.

Președinte:Vîrtop Florica
Judecători:Vîrtop Florica, Blaga Ovidiu, Tătar Ioana

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete procedura insolventei. Decizia 29/2009. Curtea de Apel Oradea