Acţiune în constatare. Sentința nr. 2013/2013. Tribunalul BIHOR
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Tribunalul BIHOR la data de 05-06-2013 în dosarul nr. 1984/187/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BIHOR
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
SENTINȚA_ /2013
Ședința publică din data de 05.06.2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE O. I.
GREFIER: S. A.
Pe rol fiind pentru azi pronunțarea asupra cauzei civile în primă instanță privind pe reclamanta B. D., domiciliată în ., . nr.44, județul Bihor, în contradictoriu cu pârâtul F. M. T., domiciliat în ., . nr.22, județul Bihor având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că cererea este legal timbrată, Fondul cererii a fost dezbătută în ședința publică din data de 29.05.2013, unde părțile prezente au pus concluzii, acestea fiind consemnate în Încheierea de ședință de la acea dată, și care face parte integrantă din prezenta hotărâre, după care:
TRIBUNALUL
DELIBERÂND :
Constată că prin cererea înregistrată la instanță la data de 22.10.2012, urmare a declinării competenței materiale a cauzei de către Judecătoria Beiuș prin Sentința 1448/2012, B. D., domiciliată în ., . nr.44, județul Bihor, în contradictoriu cu pârâtul F. M. T., domiciliat în ., . nr.22, județul Bihor a solicitat instanței pronunțarea unei hotărâri prin care să se constate că patrimoniul societății comerciale ., radiată de la ORC Bihor la data de 15.10.2003 s-a transmis în cota de 66,6% către pârâtul F. M. T. și în cota de 33.3% către reclamantă, cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată în caz de opunere.
În fapt arată că în anul 1992 împreună cu tatăl pârâtului a înființat societatea comercială, iar la data de 15.10.2003 societatea a fost radiată de la ORC Bihor în condițiile art.5 alin. 3 din L.314/2001, datorită nemajorării capitalului social de către administratorul societății – tatăl pârâtului, și toate bunurile societății au rămas la sediul acesteia, și care este și domiciliul pârâtului.
De asemenea arată că în anul 2007 coasociatul F. V. T. a decedat, iar pârâtul, în calitate de succesor a deschis la același punct de lucru o asociație familială având aceeași obiect de activitate și folosește spațiul amenajat de reclamantă.
Arată că și-a adus contribuția la fosta societate prin lucrări de lambriere și rafturi de cherestea, cumpărarea de mese și scaune, măsuțe și tabureți, cumpărarea de cherestea în valoare de 4.000 ROL, și consideră că în condițiile art.7 din L.314/2001 se impune admiterea cererii.
Pârâtul prin întâmpinare scrisă a invocat excepția prescripției dreptului reclamantei la acțiune, excepție asupra căreia instanța s-a pronunțat în sensul respingerii, conform Încheierii de ședințe din data de 13.03.2013, și excepția lipsei calității procesuale pasive, invocând în acest sens faptul că nu a avut nici o calitate în fosta societate comercială . SRL și nici în persoana fizică F. T., înființată de antecesorul său, după radierea . SRL.
Pe fondul cererii solicită respingerea ca neântemeiată a cererii, practic reclamanta după decesul antecesorului său a făcut o . presiuni, inclusiv a unor plângeri penale.
Examinând cererea prin prisma motivelor invocate, raportat la excepțiile invocate, față de dispozițiile art.137 Cod procedură civilă conform cărora instanța este obligată să se pronunțe asupra tuturor excepțiilor care fac de prisos cercetarea pe fond a pricinii, instanța reține următoarele:
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârât, instanța reține că una din condițiile de a fi parte în procesul civil, sau pentru exercitarea acțiunii civile o constituie capacitatea procesuală și existența interesului judiciar. În acest sens art.41 VCPC reglementează calitatea procesuală pasivă ca fiind în persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic supus judecății. Legea specială în materie, respectiv art.202 alin.3 din L.31/1990 modificată reglementează situația dobândirii unei părți sociale prin succesiune, situație în care societatea este obligată la plata părții sociale către succesori, conform ultimului bilanț contabil aprobat, iar succesorii nu dobândesc de drept calitatea de asociați în lipsa Hotărârii A. de continuare a societății cu participarea lor, succesorii dobândind de la data decesului antecesorului lor un drept de creanță, reprezentând contravaloarea părților sociale avute de către antecesorul lor.
Prin prisma acestor dispoziții, instanța reține că reclamanta promovează o acțiune în constatare, respectiv solicită instanței să se constate că la data radierii societății comerciale de la ORC Bihor, patrimoniul fostei societăți comerciale s-a transmis către coasociați, conform cotelor din capitalul social, astfel că, prin prisma disp. art.202 alin. 3 din L.31/1990 pârâtul are calitate procesuală pasivă, aspecte față de care în baza art.137 VCPC instanța va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârât, ca neântemeiat.
În ceea ce privește examinarea pe fond a cererii, instanța reține că în conformitate cu art.237 din L.312/1990, la cererea oricărei persoane interesate precum și a ORC, Tribunalul poate pronunța dizolvarea societății, iar potrivit art.237 pct.10 din același act normativ, bunurile rămase din patrimoniul persoanei juridice radiate în condițiile art.8 și 9 revin acționarilor, în speță coasociaților.
Față de obiectul cererii – acțiune în constatare -, susținerea reclamantei conform cărora pentru fosta societate a cumpărat mese și scaune, măsuțe și tabureți, a dotat spațiul că lucrări de lambriere și rafturi de cherestea nu au relevanță în cauză, cât vreme reclamanta nu a făcut dovada că aceste bunuri au intrat în patrimoniul societății comerciale cu titlul de aport în natură, și prin urmare, urmare a lichidării, aceste bunuri să-i revină coasociaților în condițiile art.237 pct.10 din L.31/1990.
Având în vedere listingul general emis de ORC Bihor privind pe fosta societate . SRL, prin prisma disp. art.237 pct.10 din L.31/1990, instanța, raportat la art.111 din VCPC va constata că patrimoniul . radiată de la O.R.C. BIHOR sub nr. J_ la data de 15.10.2003 s-a transmis în cota de 66,6% către pârât și în cota de 33,3% către reclamantă, evident că după satisfacerea creditorilor sociali ai societății dizolvate, întrucât coasociații sunt creditori subordonați creditorilor principali și participă la masa credală și au vocație de creditori, în măsura în care după lichidarea societății mai sunt bunuri în patrimoniul societății comerciale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul F. M. T., domiciliat în ., . nr.22, județul Bihor.
Admite acțiunea formulată de reclamanta B. D., domiciliată în ., . nr.44, județul Bihor, împotriva pârâtului F. M. T., domiciliat în ., . nr.22, județul Bihor, și pe cale de consecință:
Constată că patrimoniul . radiată de la O.R.C. BIHOR sub nr. J_ la data de 15.10.2003 s-a transmis în cota de 66,6% către pârât și în cota de 33,3% către reclamantă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 05.06.2013
Președinte,Grefier,
O. I. S. A.
Red.OI/SzA
20.06.2013
4 ex.
Pt. conformitate 2 comunicări:
B. D., F. M. T.
20.06.2013
| ← Dizolvare societate. registrul comerţului. Încheierea nr.... | Pretenţii. Decizia nr. 539/2013. Tribunalul BIHOR → |
|---|
