Pretenţii. Decizia nr. 524/2014. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 524/2014 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 27-11-2014 în dosarul nr. 5979/315/2013*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA - SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 524
Ședința publică din data de 27.11.2014
Instanța compusă din:
Președinte: L. B.
Judecător: M. M.
Grefier: Acxinia N.
Pe rol fiind soluționarea apelului civil declarat de apelanta – reclamantă C. de A. Târgoviște - Dâmbovița S.A. cu sediul în Târgoviște, ., nr.50, județul Dâmbovița și cu sediul procesual ales la Cabinetul de avocat V. A.-M. din Târgoviște, ., județul Dâmbovița, CUI RO_, împotriva sentinței civile nr.719/19.02.2014, pronunțată de Judecătoria Târgoviște, în contradictoriu intimatul – pârât C. N. domiciliat în Târgoviște, ., ., dosarul având ca obiect pretenții.
Apel netimbrat.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul pârât, lipsă fiind apelanta - reclamantă.
Grefierul de ședință referă oral obiectul pricinii, stadiul în care se află judecata, modul de îndeplinire a procedurii de citare, măsurile dispuse de instanță.
După referatul cauzei, președintele completului de judecată a verificat personal modul de îndeplinire a procedurii de citare, constatând că este legal îndeplinită.
În temeiul dispozițiilor art. 131 Cod procedură civilă, tribunalul invocă din oficiu excepția necompetenței funcționale a Secției I Civilă în soluționarea apelului.
Intimatul – pârât, având cuvântul, lasă soluționarea excepției la aprecierea instanței.
Tribunalul rămâne în deliberare asupra excepției nocompetenței funcționale.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgoviște la data de 26.06.2013, sub nr._, reclamanta S.C. C. de A. Târgoviște – Dâmbovița S.A. a solicitat să se dispună obligarea pârâtului C. N. la plata sumei de 33,34 lei, reprezentând penalități de întârziere pentru perioada de facturare 15.04._10 în baza contractului nr._ din 05.09.2011. De asemenea, s-a solicitat obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a furnizat pârâtului servicii de alimentare cu apă și canalizare, însă acesta nu a achitat contravaloarea serviciilor de care a beneficiat, astfel încât sunt îndeplinite condițiile de atragere a răspunderii contractuale a pârâtului. În privința penalităților de întârziere, reclamanta a arătat că acestea au fost calculate conform clauzei penale cuprinse în contractul dintre părți. Reclamanta a mai arătat că a încercat soluționarea litigiului pe cale amiabilă, însă pârâtul nu a dat curs invitației la conciliere.
Pârâtul nu a formulat întâmpinare.
Prin sentința civilă nr. 719/19.02.2014, Judecătoria Târgoviște a admis excepția prescripției invocată din oficiu, a constatat prescrisă obligația pârâtului de plată a sumei de 33,34 lei reprezentând penalități de întârziere pentru perioada de facturare 15.04.2010 – 15.07.2010 și a respins cererea de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată către reclamant.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că între reclamantă și asociația de proprietari din care face parte pârâtul s-a încheiat contractul de furnizare a apei potabile și de evacuare a apelor menajere și pluviale nr. 9843/266 din 29.05.2008 și ulterior contractul nr._ din 05.09.2011, având ca obiect asigurarea de către reclamantă a serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare.
A mai reținut instanța de fond că contractul a fost încheiat pe perioada nedeterminată, reclamanta având obligația de a determina și factura cantitățile consumate lunar, iar pârâtul în calitate de consumator individual având obligația de a achita contravaloarea acestora în termen de 15 zile de la data emiterii facturilor, potrivit clauzelor contractuale și dispozițiilor art. 31 din Legea nr. 241/2006 și art. 48 din Legea nr. 230/2007.
De asemenea, a reținut prima instanță că, potrivit art. 13 din contract și potrivit art. 31 alin. 7 din Legea nr. 241/2006, neachitarea facturii de către utilizator în termen de 30 de zile de la data scadenței atrage penalități de întârziere egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare.
Totodată, prima instanță a reținut că în temeiul contractului reclamanta a emis în anul 2008 facturi fiscale, neachitate de pârât, motiv pentru care în anul 2010, reclamanta a emis facturile fiscale atașate cererii de chemare în judecată, în cuantum total de 33,34 lei, reprezentând penalități de întârziere.
Instanța de fond a reținut că cererea de față, privind obligarea la plata sumei reprezentând penalități de întârziere, are natura juridică a unei acțiuni personale, termenul de prescripție fiind de 3 ani, potrivit art. 3 din Decretul 167/1958, aplicabil în raport de data nașterii raportului juridic, iar, potrivit art. 7 alin. 1 și 3 din același decret „prescripția începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune” și „dacă dreptul este sub condiție suspensivă sau cu termen suspensiv, prescripția începe sa curgă de la data când s-a împlinit condiția sau a expirat termenul”.
A mai reținut instanța de fond că, potrivit art. 1 alin. 2 din același decret „odată cu stingerea dreptului la acțiune privind un drept principal se stinge și dreptul la acțiune privind drepturile accesorii”.
Prin urmare, instanța de fond a constatat că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 1 alin. 2 mai sus citate în ceea ce privește prescripția, întrucât termenul de plată pentru cea din urmă factură a expirat la data de 31.12.2008, iar reclamantul nu a făcut dovada vreunei plăți efectuate de pârât, a unei recunoașteri a debitului de către acesta sau al altor cauze de suspendare sau întrerupere a termenului de prescripție. Prin urmare a expirat termenul de prescripție de 3 ani menționat mai sus.
Pentru aceste motive, constatând că de la data de 31.12.2008, data scadenței pentru plata facturilor reprezentând contravaloarea serviciilor și până la data formulării cererii de chemare în judecată au trecut mai mult de trei ani și nu a intervenit vreo cauză de suspendare sau întrerupere a termenului de prescripție, instanța de fond a admis excepția prescripției extinctive și a constatat prescrisă obligația pârâtului de plată a sumei de 33,34 lei reprezentând penalități de întârziere pentru perioada de facturare 15.04.2010 – 15.07.2010.
Pe cale de consecință, în temeiul art. 453 Cod procedură civilă, a respins cererea de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată către reclamant.
Împotriva sentinței civile a instanței de fond a declarat apel, în termen legal, reclamanta S.C. C. de A. Târgoviște-Dâmbovița S.A., solicitând schimbarea în tot a sentinței, considerând că sentința pronunțată este nelegală, întrucât termenul de prescripție s-a întrerupt, intimatul având calitatea de pârât și în dosarul nr._, dosar în care instanța a admis acțiunea reclamantei de față și că, de asemenea, împotriva intimatului s-a demarat și procedura de executare silită.
Apelanta reclamantă a apreciat că în cauză s-a încălcat unul dintre principiile fundamentale de drept și anume principiul aflării adevărului, invocând dispozițiile art. 22 alin. (2) din noul Cod de procedură civilă.
De asemenea, apelanta reclamantă a susținut că prin adresa din 16.09.2013, instanța i-a pus în vedere să indice valoarea obiectului cererii și modul de calcul al penalităților, fără a solicita precizări cu privire la prescripție, considerând că sentința pronunțată este nelegală, întrucât pretențiile sale sunt întemeiate și dovedite de înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
S-a solicitat admiterea apelului și schimbarea în tot a sentinței civile apelate, în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată, cu obligarea pârâtului la suportarea cheltuielilor de judecată.
În drept, s-au invocat prevederile art. 466 și urm. și art. 480 alin. (2) din noul Cod de procedură civilă. S-a solicitat proba cu înscrisuri. S-a solicitat judecarea cauzei și în eventuala lipsă.
Intimatul pârât nu a formulat întâmpinare în cauză.
La termenul de judecată din 27.11.2014, tribunalul, din oficiu, a invocat excepția necompetenței funcționale a Secției I Civilă, rămânând în deliberare asupra acesteia.
Examinând excepția invocată din oficiu prin prisma dispozițiilor legale aplicabile în materie, tribunalul constată că obiectul cererii îl reprezintă un litigiu cu profesioniști, care se soluționează, potrivit organizării interne a Tribunalului Dâmbovița, de către Secția a II-a Civilă de C. Administrativ și Fiscal.
Cum tribunalul are obligația de a-și verifica competența la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, potrivit art. 131 Cod procedură civilă raportat la art. 482 din același cod, urmează a admite excepția necompetenței funcționale și a declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Secției a II-a Civilă de C. Administrativ și Fiscal a Tribunalului Dâmbovița.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția necompetenței funcționale invocată din oficiu.
Declină competența de soluționare a cauzei privind apelul civil declarat de apelanta reclamantă S.C. C. de A. Târgoviște - Dâmbovița S.A., cu sediul în municipiul Târgoviște, ., nr. 50, județul Dâmbovița, înregistrată la ORC sub nr. J_, având CUI RO_, și cu sediul procesual ales la Cabinetul de avocat „V. A.-M.” din municipiul Târgoviște, ., județul Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr. 719/19.02.2014 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr._, în contradictoriu intimatul pârât C. N., domiciliat în municipiul Târgoviște, .. 33B, ., județul Dâmbovița, în favoarea Secției a II-a Civilă și de C. Administrativ a Tribunalului Dâmbovița și trimite dosarul acestei secții.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședința publică din data de 27.11.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
L. B. M. M.
GREFIER,
Acxinia N.
PROCES VERBAL
Pentru d-na grefier N. Acxinia ce se afla
in concediu legal de odihna, prezenta se
semneaza de noi,
GREFIER SEF
S. S.
Jud. fond N. M. A.
Judecătoria Târgoviște
Dosar fond nr._
Red. M.M. / Tehnored. I.M.
5 ex - 22.12.2014
| ← Pretenţii. Decizia nr. 263/2014. Tribunalul DÂMBOVIŢA | Opoziţie. Sentința nr. 1513/2014. Tribunalul DÂMBOVIŢA → |
|---|
