Acţiune în constatare. Decizia nr. 644/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 644/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 25-11-2013 în dosarul nr. 1581/198/2012
Dosar nr._
ROMANIA
TRIBUNALUL D.
SECTIA A II-A CIVILA
DECIZIE Nr. 644
Sedinta publica de la 25 Noiembrie 2013
Completul compus din:
P. V. V.
Judecator T. I. H.
Judecator L. D.
Grefier A. F.
x.x.x.x
Pe rol judecarea cauzei Litigii cu profesionistii privind recursul declarat de recurent parat S.C. C. D. S.A. impotriva sentintei nr. 4010 din 13.03.2013 pronuntata de Judecatoria C. in dosar nr._ in contradictoriu cu intimat reclamant AF LA I. - N. I., intimat parat S.C. C. V. S.A., ., avand ca obiect actiune in constatare
La apelul nominal facut in sedinta publica a raspuns pentru recurent parat - S.C. C. D. S.A. avocat R. T. in substituire avocat A.Lizac, pentru intimat reclamant - AF LA I. - N. I. consilier juridic D. N. ,pentru intimat parat - S.C. C. D. S.A PRIN MANDATAR . avocat R. T..
Procedura de citare indeplinita .
S-a facut referatul cauzei de catre grefier, dupa care,
Avocat R. T. in substituire avocat A.Lizac, depune al dosar o cerere privind plata cheltuielilor de judecata insotita de un set de facturi.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanta constata dosarul in stare de judecata si acorda cuvantul partilor .
Avocat R. T., pentru recurent parat, solicita admiterea recursului, casarea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare in vederea refacerii probatoriului, in speta a expertizei tehnice efectuata in cauza si suplimentarea probatoriului cu verificarea metrologica a grupului de masurare conform art. 312 al. 3 CPCiv. Solicita plata cheltuielilor de judecata.
Consilier juridic D. N., pentru intimat reclamant - AF LA I. - N. I., solicita respingerea recursului, aratand ca nici recurenta si nici celelalte parate nu au solicitat instantei de fond obiective, au fost de acord cu toate obiectivele expertizei si nu au formulat obiectiuni la raportul de expertiza intocmit de expertul Nitipir I.. Nu solicita cheltuieli de judecata.
INSTANTA
Prin cererea inregistrata la Judecatoria B. sub nr,._, reclamanta AF LA I. - N. I. a chemat in judecata pe paratele .; . SI . pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa se constate inexistenta dreptului de creanta dreptului de creanta al paratei ., pentru suma de_, 45 lei reprezentand contravaloarea facturii nr._/20.10.2011 si sa se constate ca factura mentionata este nula de drept intrucat a fost emisa de parata cu incalcarea conditiilor de emitere stabilite de art. 128 din HGR nr. 1007/2004 si cele art. 23 din ordinul 18/2005 al ANRE.
Prin aceeasi cerere, in subsidiar, reclamanta a inteles sa conteste intinderea dreptului de creanta al paratei, inscris in factura nr._/20.10.2011, intrucat cuantumul nu reflecta realitatea, fiind stabilit fara sa se tina cont de istoricul de consum si intelege sa solicite si daune morale in cuantum de 5000 lei intrucat nu a sustras energie electrica si a fost supus de catre paratele . SI . la presiuni psihice nejustificate si de lunga durata.
Reclamanta a solicitat obligarea paratelor la plata cheltuielilor de judecata si a solicitat judecarea in lipsa, conform prevederilor art. 242 Cod procedura civila.
In drept, cererea a fost intemeiata pe prevederile art. 111 C.pr.civ, HG nr. 1007/2004 si Ordinul ANRE.
Paratele . SI . au formulat intampinare( filele 21- 24 si 31- 36 dosar ), prin care au invocat exceptia de neompetenta teritroiala a Judecatoriei B., prin raportare la prevederile art. 5 si art. 7 alin. 1 Cod procedura civila, iar la termenul de judecata din 17.05.2012 instanta a ramas in pronuntare asupra execeptiei invocate.
Prin sentinta civila nr. 1979 din data de 17.05.2012 Judecatoria B. a admis exceptia de necompetenta teritoriala a Judecatoriei B. si a declinat competenta de solutionare a cauzei privind pe reclamanta AF LA I. - N. I. si pe paratele . SI . si ., in favoarea Judecatoriei C., judetul D..
Cauza a fost inregistrata la data de 28.06.2012 sub nr._ pe rolul Judecatoriei C..
La data de 10.10.2012 reclamanta AF LA ION_ N. I. a depus cerere precizatoare prin care a mentionat ca paratele sunt . C., . C. prin mandatar . BUCURESTI si . C..
A mai aratat ca paratele . C. SI . C. prin mandatar . BUCURESTI au incheiat nota de constatare nr._/14.10.2011 si au emis factura nr._/20.10.2011 in care face mentiunea " recuperarea de energie electrica agenti economici " si respectiv " prestari servicii " conform notei de constatare nr._/14.10.2011.
Cu privire la primele doua parate a sustinut ca nu au calitatea de furnizor de energie electrica, acesta avand calitatea de distribuitor, iar parata . are calitatea de furnizor de energie electrica si cu privire la aceasta, apreciaza ca poate sta in proces, in calitate de parata pentru ca hotararea sa-i fie opozabila, asa cum rezulta din cererea initiala, cat si din cererea precizatoare, la care isi permite sa adauge ca invitatia la conciliere nu s –a indeplinit pentru motivul ca acest litigiu cu parata . nu este evaluabil in bani, intrucat art. 720 indice 1 Cod procedura civila impune solutionarea litigiului prin conciliere directa doar in procesele si cererile in materie comerciala evaluabile in bani ( tribunalul Bucuresti, s a VI a ./2004, nepublicata).
S.C. C. ROMANIA S.A BUCURESTI in baza contractului de mandat incheiat cu S.C. C. D. S.A. C. are numai dreptul de a constata starea de fapt a instalatiilor electrice la data efectuarii controlului si de a mentiona a fapt in nota de constatare si nu dreptul de a emite factura, care este conform legii atributul S.C. C. V. S.A. C. .
Acest aspect este definit in art.45 din legea nr. 13/2007, iar numai parata C. V. SA C. este cea cu care reclamanta are incheiat conttract privind furnizarea de energie electrica.
Dispozitiile art.3 punctele 21-23-24/ legea nr. 13/2007 defineste foarte clar cine sunt furnizorii de energie electrica si cine sunt distribuitorii .
Reclamanta contesta dreptul primelor doua parate de a emite facturi, situatie reglementata de asemenea, fara echivoc, de HGR 1007/2004 art.128 punctul 1.
Pentru aceste doua motive, apreciaza ca instanta de judecata urmeaza sa constate nulitatea absoluta a facturii nr_/20.10.2011 si a notei de constatare nr._/14.10.2011" incalcandu-se astfel art. 86 (indice 1) literaC HGR 1007/2004.
Acest text de lege impune fara dubiu Furnizorului de electricitate sa stabileasca cuantumul prejudiciului impreuna cu consumatorul, lucru ce nu s-a intamplat niciodata in cazul sau, intrucat am primit direct factura: a fost controlul efectuat de parte, incheierea notei de constatare si apoi emiterea facturii.
A mai precizat faptul ca in Nota de constatare se consemneaza doar o stare de fapt si anume ca era indoita carcasa contorului, nestabilindu-se nici un fel de suma de plata.
La data de 10.10.2012 reclamanta a depus la dosarul cauzei cerere precizatoare prin care solicita instantei sa se constate inexistenta dreptului de creanta al paratei C. D. SA pentru suma de_,45 lei RON contravaloarea facturii nr._/20.10.2011, reprezentand "recuperare de energie electrica agenti economici "conform notei de constatare nr._/14.10.2011 si respectiv "prestari servicii "aferente notei de constatare nr._/14.10.2011", sa se constate faptul ca factura mentionata sus este nula de drept,intrucat a fost emisa de . cu incalcarea conditiilor de emitere stabilite de art 128 din HGR 1007/2004, dar si a art. 23 din Ordinul 18/2005 al ANRE, care stabileste imperativ ca orice recalculare a consumului se face de FURNIZOR ( C. D. SA nu are calitatea de FURNIZOR ci de DISTRIBUITOR) de comun acord cu consumatorul si in subsidiar daca instanta va respinge primele doua capete de cerere inteleg sa conteste intinderea dreptului de creanta, intrucat suma respectiva inscrisa in factura nu reflecta realitatea si incalca flagrant legea, cuantumul consumului fiind stabilit fara a se tine cont de istoricul de consum astfel cum este prevazut de Ordinul 18/2005 al ANRE 12, cuantumul real de plata, daca ar exista asa ceva urmand sa fie calculat de expertul de electroenergetica.
De asemenea a mai invederat faptul ca solicita si daune morale in cuantum de 5.000 lei, intrucat nu a sustras energie electrica, C. ROMANIA SA si C. D. supunand-o unor presiuni psihice nejustificate si de lunga durata, afectand totodata imaginea atat in familie cat si fata de comunitatea in care traiesc, precum si obligarea paratelor la plata cheltuielilor de judecata.
In drept: HGL 1007/2004, Ordinul 18/2005 al ANRE, art.III Cod procedura civila.
In dovedire a solicitat administrarea probei cu expertiza electro magnetica cu obiectivele precizate atat in cererea initiala cat si printr-o cerere separata si proba cu inscrisuri in sprijinul cererii de chemare in judecata.
Prin incheierea de sedinta din data de 14.11.2012 instanta a incuviintat administrarea probei cu inscrisuri, interogatoriu, proba testimoniala si expertiza specialitatea electroenergetica cu obiectivele stabilite in cererea de judecata si cele adaugate la fila 38 din dosarul Judecatoriei B. precum si cele puse in discutia partilor din oficiu de instanta prin incheierea de sedinta din data de 14.11.2012.
Raportul de expertiza a fost efectuat de catre expert Nitipir V. si depus la data de 19.12.2012, asupra caruia . a formulat obiectiuni ce au fost respinse de instanta la termenul din data de 06.03.2013.
Prin incheierea de sedinta din data de 09.01.2013 instanta a dispus introducerea in cauza in calitate de parate a ., . mandatar . SI ...
Prin sentinta nr. 4010 din 13.03.2013 instanta a admis exceptia lipsei calitatii procesual pasive a paratei ..
A respins cererea de chemare in judecata formulta de reclamantul AF LA I. in contradictoriu cu cu parata . ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesual pasiva.
A admis in parte actiunea astfel cum a fost precizata de reclamantul AF LA I. si a omologat raportul de expertiza intocmit in cauza de expert NITIPIR V..
Constata inexistenta dreptului de creanta al paratei pentru suma de 22.348,45 lei din factura fiscala nr._/20.10.2011
A respins capatul de cerere privind constatarea nulitatii facturii nr._/20.10.2011 emisa de ..
A respins capatul de cerere privind acordare de daune morale in cuantum de 5000 lei ca neintemeiat si a admis in parte capatul de cerere privind obligarea paratelor la plata cheltuielilor de judecata si dispune obligarea paratelor ., . prin mandatar . la plata sumei de 737 lei reprezentand cheltuieli de judecata.
Pentru a se pronunta astfel instanta a retinut urmatoarele:
In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesual pasive a paratei . instanta a admis-o pentru urmatoarele considerente:
Analizand cu prioritate, potrivit 137, al. 1 C., exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a . instanta a considerat-o intemeiata pentru urmatoarele considerente:
Prin cererea de chemare in judecata reclamanta a solicitat instantei sa se constate inexistenta dreptului de creanta al paratei . pentru suma de 22 348,45 lei, suma rezultata din factua nr._/20.10.2011 si nota de constatare nr._/14.10.2011.
Potrivit disp art 137 alin 1 c.p.c. „instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura si asupra celor de fond care fac de prisos, in tot sau in parte, cercetarea in fond a pricinii”
Exceptia lipsei calitatii procesuale pasive este o exceptie de fond, absoluta si peremtorie, ce poate fi invocata si din oficiu de instanta sau de orice parte din proces, nu numai de parat.
Verificarea calitatii procesuale pasive in persoana paratului are prioritate in raport de fondul cauzei, cum este si aceea a existentei justului titlu, la baza posesiei paratului.
Unul din principiile care guverneaza intreg procesul civil este principiul disponibilitatii partilor asupra cadrului juridic al actiunii, reglementat de prevederile art 129 alin 6 C.. In aceste conditii, peste vointa partilor in litigiu nu se poate introduce in cauza – din oficiu - o persoana care nu a fost chemata in judecata, in conditiile prev de art 112 C..
Astfel, reclamantul este cel ce fixeaza cadrul procesul dedus judecatii, avand libera alegere in privinta persoanelor cu care intelege sa se judece in respectivul litigiu.
Pe cale de consecinta, introducerea in cauza a altor persoane din initiativa instantei este nelegala si nici nu poate fi explicata in baza principiului rolului activ al judecatorului, deoarece acest principiu al rolului activ se refera la folosirea unor mijloace legale pentru aflarea adevarului – in limitele legii si numai in cadrul procesual stabilit prin vointa reclamantului.
Numai partile sunt cele care pot largi sfera procesului prin modificarea cererii de chemare in judecata, conform art. 132 C., iar nu instanta din oficiu. Aceasta initiativa a modificarii cererii de chemare in judecata, in situatia in care inca de la inceput cererea dedusa judecatii nu a fost formulata cu respectarea prevederilor legale, nu poate sa apartina decat reclamantului, in cazul contrar, respectiv acela in care instanta din oficiu ar introduce in cauza o persoana impotriva careia reclamantul nu s-a indreptat sau in cazul in care instanta, justificandu-si actiunea prin rolul sau activ reglementat de art. 129, al. 5 cpc, ar pune in discutia partilor necesitatea chemarii in judecata a unei alte persoane decat cele initial chemate in judecata, celui ce a fost din oficiu introdus in cauza i s-ar incalca in mod evident dreptul la un proces echitabil, mai exact dreptul la o instanta impartiala si independenta.
Astfel Curtea a statuat ca principiul potrivit caruia un tribunal trebuie sa fie prezumat ca fiind lipsit de orice prejudecata sau de partinire reflecta un element important al preeminentei dreptului . In conceptia instantei europene, notiunea de impartialitate la care se refera art 6 paragr. 1 urmeaza a fi apreciata .: pe de o parte ea are in vedere un demers subiectiv ce semnifica incercarea de a determina convingerea personala a unui judecator ., semnificand asa zisa impartialitate subiectiva, iar pe de alta parte impartialitatea cuprinde un demers obiectiv ce urmareste a se determina daca judecatorul ofera toate garantiile suficiente pentru a exclude, in persoana lui orice banuiala legitima, aceasta semnificand impartialitate obiectiva a tribunalului (cauza Piersack contra Belgiei).
In ceea ce priveste impartialitatea obiectiva a tribunalului, Curtea a aratat ca aceasta consta in a determina daca unele imprejurari sau fapte ce se pot verifica autorizeaza a pune in discutie impartialitatea magistratului. In aceasta materie aparentele au un rol deosebit, deoarece . instantele trebuie sa inspire justitiabililor deplina incredere .( CEDH, M. c Franta, 2000). Pentru a se pronunta cu privire la impartialitatea judecatorului sau dimpotriva la existenta unei banuieli legitime de lipsa de impartialitate a magistratului ., Curtea va avea in vedere optica celui afectat de masurile dispuse de magistrat .. Ceea ce trebuie asigurat este increderea pe care, ., instantele trebuie sa o inspire publicului, justitiabilului (cauza Fey contra Austriei, Ferrantelli si Santangelo contra Italiei).
Din inscrisurile depuse la dosarul cauzei respective factura fiscala nr. nr._/20.10.2011 si nota de constatare nr._/14.10.2011 rezulta ca acestea au fost emise de . fiind calculate pentru consum frauduos de energie electrica.
Astfel operatorul de distributie are obligatia de a presta serviciul de masurare a energiei electrice pentru utilizatorii retelelor electrice respective, energia electrica ajugand la consumator prin retelele distribuitorului care are obligatia de masurare a energiei electrice iar furnizorul are caliatea de comerciant, acesta cumparatnd energia electrica de la producator, o introduce in instalatiile de trasport sidistributie a energiei electrice si o vinde catre consumator.
Astfel cantitatea de energie electrica facturata a avut la baza calculele realizate de operatorul de distributie.
Persoana ce ar trebui obligata in raportul dedus judecatii este distribuitorul ., si nu . care nu are calitatea de a furniza energie electrica in sensul asigurarii acesteia la punctul de consum.
Pentru motivele mai sus mentionate, parata . SA nu are calitate procesuala in prezenta cauza, motiv pentru care a fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, actiunea fiind respinsa pe aceasta exceptie.
Potrivit art. 24 din HG 1007/2004 „(1) Furnizorul este responsabil in relatia cu consumatorul pentru calitatea serviciului de furnizare a energiei electrice, in conformitate cu prevederile contractului de furnizare.”
Potrivit dispozitiilor art. 128 alin. 1 din HG 1007/2001 „ Furnizorul emite factura unui consumator pentru energia electrica furnizata pe baza inregistrarilor grupurilor de masurare. Prin exceptie pentru situatiile in care se constata ca inregistrarile grupurilor de masurare nu corespund corespund consumului real, facturarea se face corespunzator valorilor estimate prin aplicarea metodologiilor specifice propuse de furnizor si aprobate de autoriatea competenta.”
Pentru motivele mai sus mentionate, avand in vedere ca reclamantul solicita inexistenta unui drept de creanta provenit din facturi si nota de constatare emise de societatea de distributie . instanta a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei ., invocata de instanta din oficiu, respingand cererea de chemare in judecata formulata de reclamanta AF LA I. in contradictoriu cu parata . ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
In ceea ce priveste fondul cauzei instanta analizand actele si lucarile dosarului retine urmatoarele:
In ce priveste capatul de cerere privind inexistenta dreptului de creanta instanta a admis acest capat de cerere pentru urmatoarele considerente:
In fapt, in data de 14.10.2011 la consumatorul de energie electrica AF LA I. – N. I. a fost verificat grupul de masurare electrica.
Cu aceasta ocazie s-a intocmit nota de constatare nr._/14.10.2011si s-a constatat BMPT partea primara fara sigilii, iar siguranta 16 A automata suntata, contotul prezentandu-se cu plomblele metrologice suspecte.
F. de aceasta situatie, a fost emisa factura nr._/10.05.2010 in valoare totala de 9503,15 lei si factura nr._/20.10.2011in valoare de 22.348,45 lei.
Din raportul de expertiza intocmit in prezenta cauza de expert Nitipir V. a rezultat faptul ca avand in vedere cele constatate la fata locului de catre echipa de control NTL contorul avea doua sigilii metrologice suspecte, iar consumatorul nu avea acces la acesta capacul modului de masurare al BMPT fiiind sigilat.
De asemenea s-a mentioant faptul ca nu sunt probe evidente pentru un consum fraudulos de energie electrica. Astfel in nota de constatare nr._/14.10.2011 nu au fost consemnate de catre reprezentantii . existenta sigiliilor la capacul modulului de masurare al BMPT, nefunctionarea contorului, conectarea oricarui receptor sau a instalatiei de utilizare inainte de grupul de masurare sau orice interventie in instalatia electrica care sa afecteze functionarea corecta a grupului de masurare.
S-a mai mentionat de catre expert faptul ca situatia retinuta in nota de constatare nu este considerate un consuma fraudulos de energie electrica conform prevederilor Regulamentului de Furnizare a Energiei Electrice avand in vedere dispozitiile art. 142 din HG 1007/2004 potrivit caruia" (1) Consumul de energie electrica se stabileste in sistem pausal, in situatiile in care acest consum nu poate fi determinat prin masurare. (2) Consumul de energie electrica in sistem pausal se stabileste in functie de puterea nominala a receptoarelor electrice si de durata de utilizare normata a acestora, in conformitate cu procedurile specifice elaborate de furnizor si aprobate de autoritatea competenta.
(3) Stabilirea consumului de energie electrica in sistem pausal este permisa doar pe durate de timp determinate, pentru consumatorii temporari sau in cazul unor locuri de consum cu puteri absorbite foarte mici (de regula sub 100 W) pentru care nu se justifica sau nu este posibila montarea unui grup de masurare, in cazul defectarii (indisponibilitatii) echipamentelor de masurare, precum si in cazul consumului fraudulos de energie electrica.
(4) In cazul consumului fraudulos perioada de recalculare va fi de un an pentru consumatorii casnici si de 6 luni pentru ceilalti consumatori."
Astfel din probele administrate in dosarul cauzei a rezultat faptul ca nu a existat interventie neautorizata la contorul reclamantei, motiv pentru care neexistand interventie autorizata asupra contorului, rezulta faptul ca reclamanta nu a consumat energie electrica in mod fraudulos, expertul din prezenta cauza mentionand faptul ca reclamanta nu se face vinovata de cele consemnate in nota de contatare nr. 2169/06.05.2010.
De asemenea expertul a mentionat faptul ca starea fizica a sigiliilor metrologice sau lipsa acestara nu influenteaza functionarea grupului de masurare, daca nu se constata la fata locului conectarea oricarui recpetor sau a instalatiei de utilizare inainte de grupul de masurare sau orice interventie in instalatia electrica ce afecteaza functionarea corecta a grupului de masurare conform prevaderilor art. 90 alin. 2 din Regulamentul de functionare a energiei electrice aprobat prin HG NR. 1007/2004, motiv pentru care „siguranta suntata si plombe metrologice suspecte” asa cum se mentioneaza in nota de constatare nu reprezinta un consum fraudulos de energie electrica.
Mai mult decat atat contorul era montat intru-un modul al BMPT care era sigilat.
Avand in vedere concluziile raportului de expertiza tehnica in specialitatea electroenergetica coroborate cu celelalte probe din dosarul cauzei, instanta a apreciat ca atata timp cat nu s-a facut dovada consumului fraudulos de energie electrica din partea reclamantei, nu se justificata factura calculate de parata in sistem pausal motiv pentru care instanta va admite capatul de cerere privind inexistenta dreptului de creanta pentru suma de 22.348,45 suma rezultata din factura nr._/20.10.2011 astfel cum a fost precizata de reclamantul AF LA I. in contradictoriu cu parata . ,. prin mandatar ., dispunand omologarea raportul de expertiza intocmit in cauza de expert NITIPIR V. si constatand inexistenta dreptului de creanta al paratei pentru suma de 22.348,45 din factura nr._/20.10.2011.
In ceea ce priveste capatul de cerere privind constatarea nulitatii facturii nr. nr._/20.10.2011 si a notei de constatare nr._/14-10-2011 instanta a respins acest capat de cerere pentru urmatoarele considerente.
Aplicarea prevederilor art.46 Cod comercial si ale art. 6 din Legea nr.82/1991, factura fiscala nu este decat un document justificativ, care sta la baza inregistrarilor in contabilitate furnizorului sau prestatorului si a cumparatorului, respectiv beneficiarului, ea fiind un mijloc de proba cu privire la operatiunea facturata, neavand calitatea de act juridic, care sa trebuiasca sa indeplineasca cerintele art. 948 Cod civil, nici chiar atunci cand – ca in cauza de fata – probeaza existenta unui contract comercial consensual, pentru care partile nu au confectionat un instrumentum.
Prin intermediul actiunii in anulare se urmareste desfiintarea unui act juridic ce este definit ca manifestarea de vointa cu intentia de a produce efecte juridice. In functie de numarul partilor actul juridic este unilateral atunci cand este rezultatul vointei unei singure parti si bilateral atunci cand este rezultatul vointei concordante a doua parti.
Astfel intocmirea unei note de constatare de control prin care se constata o situatie de fapt referitoarea la starea tehnica a contorului electric si a numarului si categoria aparatelor casnice utilizate in gospodaria reclamantului nu reprezinta un act juridic pentru ca nu este intocmit cu intentia de a produce efecte juridice.
Astfel, cererea de anulare a acestui act nu este admisibila, aceasta actiune nefiind calea in justitie prin care reclamantul urmareste neobligarea sa la plata sumei de bani mentionate in facturile fiscale.
In al doilea rand retine instanta ca nici facturile fiscale neinsusite de catre cel caruia i se adreseaza nu pot fi considerate acte juridice unilaterale deoarece ele nu sunt rezultatul unei vointe juridice cu intentia de produce efecte juridice, reprezentand, in acest caz doar un inscris constatator prin care emitentul pretinde de la destinatarul facturii plata unei sume de bani determinata in baza unei conventii verbale sau scrise.
Aceasta din urma reprezinta contractul incheiat intre parti si doar acesta poate fi supus desfiintarii prin intermediul actiunii in anulare.
In acest caz factura constituie doar un mijloc de proba conform art. 46 din C. comercial.
Chiar daca, utilizand argumentul,, prin reducerea la absurd,, s-ar admite ca factura fiscala reprezinta un act juridic unilateral reclamantul nu ar avea deschisa calea actiunii in anulare deoarece valabilitatea facturii s-ar putea analiza numai prin prisma verificarii vointei care a emis actul unilateral, respectiv a paratului emitent, ori reclamantul nu este el cel care a emis acest act.
In ceea ce priveste capatul de cerere privind acordarea de daune morale instanta a respins acest capat de cerere ca neintemeiat pentru urmatoarele considerente.
In literatura juridica atat straina, cat si romana s-a considerat ca prejudicial nepatrimonial, denumit si dauna morala, consta in atingerea valorilor care definesc personalitatea umana.
Aceste valori se refera la existenta fizica a omului, sanatatea si integritatea corporala, sensibilitatea fizica si psihica,sentimentele de afectiune si dragoste, la cinstea, demnitatea si onoarea, prestigiul profesional, la nume, si la domiciliu, precum si la alte valori similare, in dreptul tarii noastre raspunderea civila pentru savarsirea faptei ilicite isi gaseste fundamentarea in art. 998-999 cod civil.
Potrivit art. 998 Cod civ., orice fapta a omului, care cauzeaza altuia prejudiciu, obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat, sa-l repare, iar potrivit art. 999, omul este responsabil nu numai de prejudiciul cauzat prin fapta sa, dar si de acela ce a cauzat prin neglijenta sau imprudenta sa.
Din interpretarea acestor dispozitii legale rezulta ca, pentru angajarea raspunderii civile delictuale, trebuiesc indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: existenta unui prejudiciu, a unei fapte ilicite, a raportului de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu si respectiv, existenta vinovatiei celui care a cauzat prejudiciul, constand in intentia, neglijenta sau imprudenta cu care a actionat.
Practica si literatura juridica sunt unanime in a considera ca prin „fapta” se intelege actiunea ori inactiunea, iar prin ,,vinovatie”, fiind pe taramul raspunderii civile, pentru antrenarea integrala a acesteia, nu exista o preocupare speciala pentru a sublinia forma vinovatiei, ci se face o simpla referire generala la existenta culpei.
In cazul raspunderii delictuale, cel ce a savarsit fapta ilicita cauzatoare de prejudicii este de drept in intarziere fara a fi necesara efectuarea vreunei formalitati speciale in acest scop.
Obligatia de reparare a prejudiciului concretizeaza raspunderea civila a persoanei care a cauzat acest prejudiciu prin fapta sa ilicita.
Aceasta fapta ilicita constituie ceea ce s-a numit, in literatura juridica si in practica judiciara, un „delict civil”.
De aceea, raspunderea pentru aceasta fapta mai este denumita si „raspunderea civila delictuala”.
In consecinta, se poate spune ca fapta ilicita cauzatoare de prejudicii declanseaza o raspundere civila delictuala al carei continut il constituie obligatia civila de reparare a prejudiciului cauzat.
Pentru existenta raspunderii in conditiile articolelor 998,999 C. civ., in mod necesar trebuie sa se fi produs un prejudiciu, fie el si moral.
F. paguba nu poate lua nastere obligatia de a despagubi.
Atingerea adusa dreptului ori interesului unei persoane, prin ea insasi, nu indreptateste nasterea dreptului la reparatie, daca printr-o asemenea atingere nici un prejudiciu nu a fost pricinuit, dar existenta prejudiciului trebuie dovedita prin mijloacele de proba prevazute de lege pentru a fi acordata reparatia lui atunci cand acela care l-a cauzat nu este de acord a-l repara.
Asadar, pentru angajarea raspunderii civile delictuale a unei persoane pentru fapta proprie este necesar sa fie indeplinite cumulativ mai multe conditii: sa existe o fapta ilicita care sa fi cauzat altuia un prejudiciu moral sau material, intre prejudiciul produs si a carui reparare se solicita si fapta ilicita sa existe legatura de cauzalitate, existenta vinovatiei celui chemat sa raspunda si sa existe capacitatea delictuala a celui care a savarsit fapta.
Neindeplinirea oricareia dintre conditiile anterior expuse este evident ca impiedica angajarea raspunderii persoanei respective.
In cauza din probele administrate in cauza reclamantul nu a reusit sa faca dovada indeplinirii conditiilor raspunderii civile delictuale mai sus mentionate, respectiv a faptei ilicite a paratului si a legaturii de cauzalitate dintre prejudiciu si fapta ilicita.
Astfel pentru a fi angajata raspunderea paratului, este necesar sa fie indeplinite toate conditiile raspunderii civile delictuale ceea ce nu este cazul in speta de fata nefiind indeplinita conditia faptei ilicite a paratului din prezenta cauza.
In ceea ce priveste capatul de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecata instanta a admis in parte acest capat de cerere, motivate de faptul ca actiunea a fost admisa doar in parte, instanta a admis in aceeasi proportie si cererea de obligare la plata cheltuielilor de judecata si a obligat parata la plata sumei de 737 lei reprezentand cheltuieli de judecata.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs recurent parat S.C. C. D. S.A solicitand admiterea recursului si modificarea in parte a sentintei recurate in sensul respingerii si a capetelor de cerere privitoare la constatarea inexistentei dreptului de creanta la C. D. si obligarea C. D. la plata cheltuielilor de judecata ca neintemeiate si nefondate si obligarea intimatului la suportarea cheltuielilor de judecata ocazionate cu prezentul litigiu.
In subsidiar solicita casarea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare in vederea refacerii probatoriului, in speta a expertizei tehnice efectuata in cauza si suplimentarea probatoriului cu verificarea metrologica a grupului de masurare conform art. 312 al. 3 Cpciv.
In fapt a aratat ca la data de 20.06.2012 o echipa de constatare din cadrul C. D. a procedat la efectuarea unui control la sediul intimatului din orasul B., ., acest control fiind realizat in prezenta si cu acordul reclamantului.
In urma controlului realizat s-a constatat urmatoarele "BMPT partea primara fara sigilii, iar siguranta 16A automata suntata. Contorul se prezinta cu urme metrologice suspecte (plombe din partea de sus si cel lateral stanga)".
F. de neregulile constatate la imobilul intimatului echipa de constatare C. D. a constatat Nota de constatare nr._/14.10.2011 si a fost ridicat aparatul de masura conform bonului de miscare ambele documente fiind semnate de intimat cu obiectiunea acestuia ca nu cunoaste motivele pentru care lipsesc sigiliile de la blocul de masura.
Pe fond, instanta in urma interpretarii probelor administrate de parti a admis actiunea intimatului AF LA I. - N. I. dispunand constatarea inexistentei dreptului de creanta al C. D. luand in considerare doar expertiza tehnica dispusa in cauza ce a concluzionat in mod total eronat ca nu a avut loc un consum fraudulos de energie electrica.
De asemenea apreciaza ca instanta de fond a permis expertului tehnic sa isi depaseasca atributiile specificand ca sumele inscrise in Nota de Calcul nu sunt corecte si ca nu se confirma un consum fraudulos de energie electrica.
Daca intimatul AF LA I. - N. I. se face sau nu vinovat de consum fraudulos, este un aspect pe care instanta trebuia sa in stabileasca doar prin coroborarea probatoriului administrat in cauza.
Referitor la motivele pentru care instanta de fond a constatat inexistenta dreptului de creanta al C. D. din factura si implicit a fost constatata inexistenta elementelor de consum fraudulos.
Potrivit art. 90 al. 2 lit. b din HG 1007/2004 reprezinta consum fraudulos "orice interventie la instalatia electrica ce afecteaza functionarea corecta a grupului de masurare"furnizorul fiind indreptatit sa calculeze si sa recupereze energie electrica consumata si neinregistrata de grupul de masurare.
F. de acest aspect apreciaza ca in mod corect C. D. a incadrat constatarile identificate la locul de consum al intimatului, respectiv „siguranta suntata si plombe metrologice suspecte” in categoria elementelor ce prezinta consum fraudulos.
Pentru aceste fapte se face culpabil intimatul AF LA I. - N. I. pentru ca nu a asigurat paza materiala a contorului ceea ce a condus la identificarea elementelor materiale ale consumului fraudulos asupra contorului atribuit acestuia.
In dovedirea prezentului recurs solicita incuviintarea probei cu inscrisuri si orice alte probe a caror utilitate si concludenta ar rezulta din dezbaterile cauzei.
In drept si-a intemeiat prezentul recurs pe dispozitiile art. 288 alin. 1, art. 301, art. 303, 304 din CPCiv, HG 2007/2004 si Lg. 123/2007.
La data de 06.06.2013 intimatul AF LA I. - N. I. a depus Intampinare prin care a solicitat respingerea recursului, in motivare aratand, in esenta, ca nici recurenta si nici celelalte parate nu au solicitat instantei de fond obiective, au fost de acord cu toate obiectivele expertizei si nu au formulat obiectiuni la raportul de expertiza intocmit de expertul Nitipir I..
De asemenea, se mai arata ca in nota de constatare sunt mentionate utilaje ce nu apartin intimatei, ci numitului Gogoase D..
Analizand legalitatea si temeinicia sentintei recurate, prin prisma motivelor de recurs formulate si avand in vedere dispozitiile art. 304 si 3041 C.pr.civ., tribunalul constata ca recursul este fondat, urmand a fi admis pentru urmatoarele considerente:
Prin cererea de chemare in judecata formulata si ulterior precizata, reclamanta AF LA I. –N. I. a investit instanta cu judecarea unui litigiu avand ca obiect constatarea inexistentei dreptului de creanta al paratei C. D. SA pentru suma de 22.348,45 lei.
Prin incheierea de sedinta din 14.11.2012, instanta a incuviintat reclamantei prob cu inscrisuri, testimoniala si expertiza tehnica de specialitate electroenergetica cu obiectivele propuse in cererea de chemare in judecata si cele adaugate la fila 38.
Din oficiu, instanta a pus in discutia partilor si suplimentarea obiectivelor expertizei, aparatorul reclamantei aratand ca nu se opune.
Raportul de expertiza a fost depus la dosarul cauzei la termenul din 09.01.2013, recurenta parata C. D. formuland obiectiuni.
Astfel, recurenta parata a inteles sa formuleze obiectiuni cu privire la raspunsurile date de expert la obiectivele nr. 1 si 6, aratand ca este eronata concluzia expertului cu privire la integralitatea componentelor electrice din interiorul contorului, acesta concluzie putand fi primita doar in situatia in care ar fi fost analizat contorul in interiorul sau.
Se mai arata ca o astfel de analiza este posibila doar in situatia in care s-ar proceda la efectuarea unei expertize metrologice.
Prin incheierea din data de 06.03.2013, instanta de fond a respins obiectiunile formulate de recurenta parata, cu motivarea lapidara ca expertul a raspuns la obiectivele stabilite, respingand totodata si cererea acesteia privind administrarea probei cu expertiza tehnica specialitatea metrologie.
Analizand intreg probatoriul a dministrat in cauza, Tribunalul considera ca in mod gresit instanta de fond a respins obiectiunile formulate la raportul de expertiza, omologand un raport de expertiza care nu a lamurit situatia de fapt, neraspunzand obiectivelor propuse de catre parti si stabilite de catre instanta de judecata.
In acest sens, tribunalul retine ca potrivit dispozitiilor art. 201 alin. 1 C., daca pentru lamurirea unor imprejurari instanta considera necesar sa cunoasca parerea unor specialisti, va numi unul sau trei experti, stabilind prin incheiere punctele asupra carora urmeaza sa se pronunte.
Din textul normei mai sus aratate rezulta ca instanta va dispune efecturea unei expertize de fiecare data cand va aprecia ca este nevoie de lamurirea unor imprejurari de fapt care necesita anumite cunostinte de specialitate.
Desi legea nu se refera in mod expres la continutul raportului de expertiza, raportat si la dispozitiile art. 201 alin. 1 C., este evident ca raportul de expertiza trebuie sa contina datele si rationamentele pe care se bazeaza concluziile expertului.
Aceste mentiuni sunt necesare pentru ca instanta sa fie in masura a aprecia asupra valorii acestora.
Or, observand raspunsul dat obiectivelor nr. 1 si 6, stabilite chiar de instanta, Tribunalul constata ca acesta este nelamuritor si nesustinut prin argumente tehnice, fiind bazat pe opinia personala a expertului tehnic.
In acest sens, Tribunalul constata ca in privinta obiectivului nr. 1 expertul tehnic a realizat doar o descriere sumara a contorului, aratand ca sigiliile aplicate aveau amprente aplicate, fara a arata insa daca acestea sunt sau nu suspecte, iar in privinta obiectivului nr. 6 se concluzioneaza ca starea fizica a sigiliilor sau lipsa acestora nu influenteaza functionarea grupului de masurare daca nu se constata ( la fata locului ) conectarea oricarui receptor sau a instalatiei de utilizare inainte de grupul de masurare sau orice interventie in instalatia electrica care sa afecteze functionarea corecta a grupului de masurare.
Or, avand in vedere faptul ca prin obiectiunile formulate recurenta intimata a inteles sa critice raspunsul dat obiectivelor nr. 1 si 6, aratand ca astfel de concluzii nu pot fi primite decat in situatia in care expertul ar fi analizat contorul in interiorul sau, instanta avea obligatia de a lamuri aspectele reclamate de recurenta parata, cu atat mai mult cu cat aceste obiective au fost stabilite din oficiu.
Tribunalul retine si faptul ca, potrivit dispozitiilor legale, consumul fraudulos poate consta si in orice interventie in instalatia electrica care sa afecteze functionarea corecta a grupului de masurare, nefiind exclusa deci interventia chiar asupra contorului.
F. de toate cele expuse mai sus, tribunalul considera ca prin expertiza efectuata in cauza nu s-a raspuns obiectivelor nr. 1 si 6 stabilite chiar de instanta, insusirea concluziilor raportului echivaland cu o necercetare a fondului, astfel ca pentru lamurirea cauzei se impune efectuarea unui raport de expertiza tehnica metrologica pentru a se stabili daca a existat o interventie asupra contorului de natura a afecta buna functionare a acestuia.
La stabilirea obiectivelor instanta va avea in vedere si alte obiective propuse de parti sau stabilite din oficiu.
F. de aceste considerente, avand in vedere ca in cauza se impune completarea probatoriului, in baza art. 312 alin. 3 C.p.c., tribunalul va admite recursul recurentei parate, va casa hotararea atacata si va trimite cauza pentru rejudecare la Judecatoria C., instanta de trimitere urmand a proceda conform indicatiilor din prezenta decizie.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurent parat S.C. C. D. S.A. impotriva sentintei nr. 4010 din 13.03.2013 pronuntata de Judecatoria C. in dosar nr._ in contradictoriu cu intimat reclamant AF LA I. - N. I., intimat parat S.C. C. V. S.A., ., avand ca obiect actiune in constatare .
Caseaza Sentinta nr. 4010 din 13.03.2013 a Judecatoriei C. si trimite cauza spre rejudecare la aceeasi instanta.
Irevocabila.
Pronuntata in sedinta publica de la 25 Noiembrie 2013
P., V. V. | Judecator, T. I. H. | Judecator, L. D. |
Grefier, A. F. |
Red. Jud. T.I.H.
A.F./
| ← Dizolvare societate. Sentința nr. 1055/2013. Tribunalul DOLJ | Pretenţii. Decizia nr. 434/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
