Pretenţii. Decizia nr. 337/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 337/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 27-05-2013 în dosarul nr. 27846/215/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA A II-A CIVILĂ
DECIZIE Nr. 337/2013
Ședința publică de la 27 Mai 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. P.
Judecător: A. G. M.
Judecător: R. E. D.
Grefier: A. F.
Pe rol judecarea cauzei Litigii cu profesioniștii privind recursul declarat de recurenta pârâtă . Podari, împotriva Sentinței nr._/26.09.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata reclamantă . SRL, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns consilier juridic V. Ș. pentru recurenta pârâtă . Podari și avocat G. L. pentru intimata reclamantă . SRL.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Nemaifiind formulate alte cereri, Tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților prezente.
Consilier juridic V. Ș. pentru recurentă, depune concluzii scrise și solicită admiterea recursului, în principal, casarea sentintei recurate si trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de fond pentru motivele prevazute de art. 312 alin. 5 Cod procedura civila, având în vedere că instanța de fond nu s-a pronunțat pe cererea reconvențională, iar în subsidiar, admiterea recursului si modificarea in tot a sentintei recurate pentru motivele prevazute de art. 304 pct. 9 Cod procedura civila, cu cheltuieli de judecata. Arată că în cauză nu s-a făcut dovada răspunderii contractuale, respectiv a faptei, a prejudiciului și a vinovăției, având în vedere că s-a respectat comanda de transport în care nu era specificat ce se transportă.
Avocat G. L., pentru intimata reclamantă, solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței instanței de fond, iar referitor la cererea reconvențională solicită admiterea în parte a recursului, doar în ceea ce privește această cerere. Arată că cisterna nu era autorizată pentru transportul de mărfuri perisabile iar transportul nu s-a făcut în termen.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului constată următoarele:
La data de 07.10.2011 creditoarea . SRL a chemat în judecată pe pârâta . PODARI, solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 72.011,20 lei, cu titlu de prejudiciu, constituita din_.24 lei, reprezentand prejudiciu efectiv si_.96 lei, reprezentand beneficiul nerealizat, la plata dobânzii legale si a cheltuielilor de judecată.
In fapt, reclamanta arată că a convenit cu pârâta, in calitate de transportator, conform Ordinului de transport nr. 4/09.06.2011, sa transporte marfa, respectiv lapte pasteurizat, pe ruta Graansee (Germania)- Attiki (G.), către cumpărătorul Fage SA, fiind emise facturile nr._ si nr._.
Ca urmare a neglijentei angajaților pârâtei, in timpul transportului s-a deteriorat complet marfa, respectiv,_ l lapte pasteurizat la o valoare de achiziție de_,60 euro.
În data de 21.06.2011 cînd a ajuns la destinatie, marfa a fost refuzată complet deoarece nu mai corespundea calitativ, în urma probelor constatându-se că deteriorarea a provenit din transportarea ei în condiții neconforme, laptele având la data verificării temperatura de 8 grade celsius.
In data de 25.09.2011, cumpărătorul . trimis notificare prin care arată ca a respins cantitatea de_ l lapte ca fiind neconformă si arătând totodată că refuză plata pentru cantitatile refuzate.
Cât privește calculul beneficiilor nerealizate, conform facturii nr._/23.06.2011, prețul de vânzare al laptelui pasteurizat achiziționat din Germania era de 0,495euro/l, adică 495/tonă.
Raportând la prețul de achiziție(340euro/tonă)rezultă o diferență de 155euro/tonă, diferență ce ar fi reprezentat profitul pentru fiecarea tonă de lapte vândută. Avân în vedere că din culpa transportatorului s-au deteriorat_ l, rezultă un beneficiu nerealizat, în valoare de 5268,45 euro.
In drept isi intemeiază cererea pe dispozitiile art. 109, 112 si 720 ind. 1 al. (1), (2), (5), art. 371 ind. 2 (2), 720 ind. 3 si urmatoarele din C.p.civ., art. 969, 970, 998-999, 1073 si urmatoarele, art. 1084 C.civ., precum si art. 38, 43, 413 si urmatoarele, 418, 423, 425, 430 C.. scop probator a depus la dosar, in copie, următoarele inscrisuri:
Ordin de transport nr. 4/9.06.2011; scrisoare de transport, factura nr._/16.06.2011 si nr._ din 15.06.2011, adresa . 25.08.2011, notificare conciliere, timbru judiciar.
Cererea a fost legal timbrată.
La data de 02.11.2011 pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.
In motivarea întâmpinării pârâta arată că intre cele două părti s-au incheiat mai multe contracte de transport rutier marfă, toate comenzile de transport fiind îndeplinite întocmai, conform instructiunilor transmise de aceasta in scris, fara a se face referire cu privire la conditiile speciale de livrare, termen de livrare si nici cu privire la temperatura la care trebuia livrată marfa.
Singura mentiune cu privire la temperatură este cea de la locul încărcării -3 grade Celsius si nimic despre cea de la momentul descărcării, in aceste conditii nefiind imputabilă nerespectarea in vreun fel a comenzii de transport.
Se mai arată că numai o parte din marfa transportată, adică doar unul din cele 4 compartimente ale cisternei a fost "refuzată" si conform comenzii primite de la expeditor (Anexa nr. 2) cantitatea de lapte "refuzat" a fost livrată unui alt client al expeditorului (Anexa nr. 3), astfel incât nu se pune problema vreunui beneficiu nerealizat, cât timp expeditorul si-a vândut marfa.
Reclamanta a omis sa depună la dosar si scrisorile de transport aferente livrarilor de lapte "refuzat" (Anexa nr. 1).
Scrisorile de transport depuse de reclamantă poartă modificări fata de cele înmânate transportatorului iar conform celor inscrise în exemplarele scrisorilor de transport aflate in posesia pârâtei, marfurile au fost livrate in conformitate cu solicitările înscrise de reclamantă în comanda de transport.
Adresa primită de către reclamantă de la cumpărătorul său în data de 25.09.2011, prin care aceasta ar fi respins cantitatea de marfă de_ l ca fiind neconformă, vine în contradicție cu factura emisă de reclamantă la data de 23.06.201, această adresă fiind întocmită după o perioadă de trei luni de la primirii transportului, astfel că nu poate fi reținută în prezenta cauză.
In scop probator a anexat un set de înscrisuri în apărare.
La data de 06.12.2011 reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare si a solicitat încuviintarea probei cu înscrisuri si cu interogatoriul pârâtei. Reclamanta arată că nu poate fi luată în considerare afirmatia pârâtei in sensul că autocisternele nu au aparatura necesară pentru emiterea diagramelor de temperatură, deoarece acestea sunt instituite prin lege ca fiind obligatorii, invocând dispozitiile art. 45 (1) din Norma 1998 - Norma de igienă privind productia, prelucrarea, depozitarea, păstrarea, transportul si desfacerea alimentelor; art. 1 din Norma 2004- Norma sanitara veterinara privind conditiile suplimentare pentru transportul, depozitarea, comercializarea si controlul sanitar veterinar al laptelui si produselor lactate; Capitolul IV pct. 7 - Reguli generale pentru igiena produselor alimentare; art. 8 din Norma 2010- Norma sanitara veterinara privind procedura de autorizare sanitara veterinara a unitatilor care produc, proceseaza, depozitează, transporta si/sau distribuie produse de origine animală.
A depus in sustinerea cererii un set de inscrisuri, respectiv: adresa . traducere legalizată; dovezile efectuării masuratorilor de temperatură către beneficiar.
La data de 23.02.2012 pârâta a formulat note de sedinta prin care a solicitat ca reclamanta sa depună la dosar buletinul de analize efectuat de un laborator autorizat cu privire la marfa "refuzată" de catre . a solicitat încuviintarea probei cu interogatoriul reclamantei.
În cauză au fost administrate probele solicitate.
Raspunsurile la interogatorii au fost consemnate în scris și depuse la dosar.
Fiind îndeplinite cerințele prevăzute de art. 164 c.p.c., la data de 11.04.2012 s-a dispus conexarea dosarului nr._/94/2011 al Judecatoriei B., având ca obiect cererea formulată de . împotriva . SRL pentru a fi obligată la plata sumei de_,20 lei reprezentând contravaloarea serviciilor de transport, a dobânzii legale și a cheltuielilor de judecată.
La data de 20.06.2012 reclamanta a formulat precizare la actiune prin care a arătat că prejudiciul invocat este reprezentat de contravaloarea celor_ litri lapte pasteurizat care s-a deteriorat ca urmare a transportului în condiții improprii, fiind refuzat de către beneficiar după efectuarea testelor.
In susținerea cererii precizate a depus la dosar următoarele documente: facturile nr._ din 15.06.2011, nr._ din 16.06.2011, dovada achitarii acestor facturi, scrisoare de refuz din partea . nr._ din 23.06.2011, facturile nr._/24.06.2011 si nr._ din 24.06.2011, declaratie Gasnakis Antonios SA.
Prin sentința nr._/26.09._ pronunțată în dosarul nr._ Judecătoria C. a admis în parte actiunea formulată de reclamanta . SRL, în contradictoriu cu pârăta . PODARI,a obligat pârâta la plata sumei de_,20 lei, cu titlu de despăgubiri si a dobânzii legale calculată de la data de 7.10.2011, pină la data achitarii efective a daunelor și la plata sumei de 5.152 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că în temeiul raporturilor contractuale intervenite între părți, reclamanta a convenit cu pârâta, in calitate de transportator, conform Ordinului de transport nr. 4/09.06.2011, să transporte marfa, respectiv lapte pasteurizat, pe ruta Graansee (Germania)- Attiki (G.), către cumpărătorul Fage SA.
În data de 21.06.2011, la destinatie, marfa a fost refuzată de beneficiar deoarece nu mai corespundea calitativ, în urma probelor constatându-se că deteriorarea a provenit din faptul că, pe parcursul transportului nu s-a asigurat temperatura optimă de păstrare a laptelui.
La data de 25.08.2011, cumpărătorul . trimis expeditorului notificarea prin care menționează ca a respins cantitatea de_ l lapte ca fiind depreciată, arătând totodată că nu acceptă plata facturilor pentru cantitatea refuzată.
Potrivit dispozițiilor art.17 din CMR, referitoare la contract de transport internațional de mărfuri pe șosele, cărăușul care a primit marfa la transport este răspunzător de executarea transportului, de la data primirii mărfii până la momentul eliberării, fiind instituită o prezumție de culpă în sarcina sa.
Cum în speță, pârâta nu a făcut dovada că a efectuat transportul cantității de lapte în condiții de răcire corespunzătoare rezultă culpa acesteia în deprecierea mărfii încredințate.
Din proba cu înscrisuri administrată în cauză, rezultă producerea prejudiciul invocat de reclamantă, în valoare de_,20 lei, compus din; dauna efectivă în valoare de_,24 lei reprezentând prețul de achiziție a cantității de lapte deteriorat și beneficiul nerealizat, în cuantum de_,96 lei, ce ar fi reprezentat profitul reclamantei pentru fiecare tonă de lapte vândută.
Cât privește plata dobânzii legale, conform dispozițiilor art. 1088 c.civ. va fi calculată de la data promovării cererii de chemare în judecată - 7.10.2011, pînă la data achitarii efective a daunelor.
În aceste condiții, prin prisma răspunderii civile contractuale, instanța va admite în parte acțiunea urmând să oblige pârâta la plata sumei de_,20 lei, cu titlu de despăgubiri si a dobânzii legale, calculată de la data de 7.10.2011, pină la data achitarii efective a daunelor.
Împotriva sentinței nr.,_/2012 a declarat recurs pârât . PODARI, solicitând ,în principal, casarea sentintei recurate si trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de fond pentru motivele prevazute de art. 312 alin. 5 Cod procedura civila,iar în subsidiar, admiterea recursului si modificarea in tot a sentintei recurate pentru motivele prevazute de art. 304 pct. 9 Cod procedura civila, cu cheltuieli de judecata.
În motivare recurenta, arată că, intre . si . SRL s-au incheiat mai multe contracte de transport rutier de marfuri. Conform clauzelor acestor contracte, . SRL se obliga ca, in schimbul serviciilor prestate de catre recurentă, sa achite tarifele curselor respective in termen de 30 de zile de la data emiterii facturilor.
In baza acestor contracte, a caror executare a fost facuta de catre recurentă, au fost emise in sarcina de plata a . SRL urmatoarele facturi fiscale: Factura nr._/24.06.2011, in valoare de 4.464,00 euro, comunicata la data de 04.07.2011; Factura nr._/24.06.2011, in valoare de 4.464,00 euro, comunicata la data de 04.07.2011; Factura nr._/28.06.2011, in valoare de 4.464,00 euro, comunicata la data de 04.07.2011; Factura nr._/30.06.2011, in valoare de 4.464,00 euro, comunicata la data de 29.07.2011;
Fiecare dintre aceste facturi a fost acceptata de catre . SRL, asa cum rezulta si din confirmarile de primire anexate, impreuna cu toate documentele care fac dovada executarii obligatiei de transport; marfa a fost predata corespunzator, astfel ca facturile ar fi trebuit sa fie achitate conform celor mentionate in comenzile de transport.
Conform art. 46 Cod . probeaza cu facturi acceptate, ori, din actele depuse de catre societatea noastra, a demonstrat faptul ca facturile au fost emise in baza unor documente de transport CMR acceptate de catre parata fara obiectiuni sau rezerve.
Astfel ca, in mod natural, desi societatea noastra a staruit in recuperarea creantei trimitand notificari catre debitoare pentru aceasta suma, indeplinind astfel si prevederile art. 720 indice 1 C.p.civ., . SRL nu s-a prezentat la concilieri.
Documentele care au stat la baza emiterii facturilor, atat comanda de transport, cat si scrisorile de transport (CMR ), au fost acceptate de catre . SRL, fara obiectiuni.
Conventia CMR din 1956 la care Romania a aderat in anul 1972 stipuleaza clar la art. 1 ca “prezenta conventie se aplica oricarui contract de transport de marfuri pe sosele cu titlu oneros, cu vehicule, cand locul primirii marfii si locul prevazut pentru eliberare, asa cum sunt indicate in contract sunt situate in doua tari diferite”
In dreptul transporturilor dovada efectuarii transportului se face cu scrisoarea de transport CMR scrisori de transport care fac dovada deplina, fiind asa cum am aratat, semnate si stampilate fara obiectiuni sau rezerve.
Transporturile au fost efectuate in urma transmiterii comenzii de catre . SRL, conform art. 35-36 cod comercial, raporturile contractuale derulandu-se in baza emiterii comenzii, urmate de executare.
Ordinul ministrului transporturilor din Romania nr. 1892/2006 in normele de aplicare, la art. 64, reglementeaza obligatia ca marfa sa fie insotita de scrisoarea de transport.
Art. 4 si 5 din Conventia nr. 19/1956 fac, de asemenea, vorbire de proba contractului de transport.
Prin apararile formulate . SRL nu a reusit sa combata afirmatiile noastre ci numai incearca sa se sustraga de la plata serviciilor prestate, conform comenzii, de catre subscrisa. Conform acestor comenzi de transport, marfa urma sa fie incarcata din Germania si descarcata in G..
In cuprinsul comenzii de transport nu se face nicio referire cu privire la conditii speciale de livrare – termen de livrare si nici cu privire la temperatura la care trebuia livrata marfa.
Marfa a ajuns in cel mai scurt timp posibil tinandu-se cont de programul de lucru pe care orice conducator auto trebuie sa-l respecte. Dupa cum se poate observa si din cuprinsul foilor de parcurs corespunzatoare altor curse efectuate pentru reclamanta, termenul de livrare a fost tot de 5 zile.
Facand un calcul simplu, camioanele au avut de parcurs, in medie, circa 2.800 de kilometri. Avand in vedere o medie orara de maxim 50 km/ora, distanta mentionata anterior poate fi parcursa in cel putin 56 de ore. Programul de lucru al unui conducator auto este limitat de 9 ore/zi, program format din doua intervale de conducere a cate 4,5 ore, intrerupte de o pauza de 45 de minute. Dupa terminarea acestui program de lucru, conducatorul auto trebuie sa faca o pauza neintrerupta de 11 ore. In aceste conditii, cele 56 de ore efective de condus pot fi impartite pe durata a circa 6 zile (aceasta durata poate fi influentata si de programul de lucru anterior al conducatorului auto care nu a fost luat in calcul in acest exemplu).
Avand in vedere acestea precum si faptul ca cele doua camioane au ajuns in mai putin de 6 zile consideram ca am depus toate eforturile pentru a indeplini comanda de transport in cele mai bune conditii.
Trebuie mentionat ca si celelalte curse care au fost efectuate in beneficiul reclamantei au ajuns in aproximativ 5 zile si nu a existat niciun refuz din partea clientilor reclamantei cu privire la calitatea laptelui livrat.
Nicaieri in cuprinsul comenzii de transport nu se specifica vreo conditie cu privire la temperatura pe care ar fi trebuit sa o aiba laptele la data descarcarii. In cazul in care s-ar fi impus o astfel de conditie, expeditorul ar fi trebuit sa o mentioneze in mod expres si astfel am fi luat masurile necesare pentru ca acestea camioane sa fie conduse de catre doi soferi lucru care ar fi impus de asemenea si un alt tarif de transport. Singura mentiune cu privire la temperatura este cea de la locul incarcarii – 3 grade Celsius si nimic despre cea de la momentul descarcarii.
In aceste conditii, nu ne poate fi imputabila nerespectarea in vreun fel a comenzii de transport cat timp aceasta comanda de transport nu face mentiune despre data descarcarii si temperatura la care trebuia livrata marfa.
Trebuie mentionat ca, in cazul unuia dintre transporturi (_ ), a fost « refuzata » numai o parte din marfa transportata adica doar unul dintre cele 4 compartimente ale cisternei. Este greu de inteles cum o parte din marfa a fost transportata corespunzator si numai un compartiment al aceleiasi cisterne nu a corespuns cat timp compartimentele cisternei sunt lipite unele de altele.
Cu privire la acest aspect, intimata se contrazice, din nou, singura. Afirma astfel ca am fi efectuat transporturile cu vehicule care nu erau dotate cu accesoriile prevazute de lege pentru controlul si monitorizarea temperaturilor pentru ca ulterior sa mentioneze ca motivul pentru care nu a fost acceptat la descarcare numai unul dintre cele patru compartimente ale cisternei este determinat de functionarea independenta a sistemelor de mentinere a temperaturii.
Se observa astfel ca, din nou, intimata selecteaza pentru fiecare situatie numai explicatiile logice si/sau dispozitiile legale care o avantajeaza, restul neavand nicio aplicabilitate.
Un alt element care pune la indoiala actiunea reclamantei este reprezentat de « omisiunea » acesteia de a depune si scrisorile de transport aferente livrarilor de lapte « refuzat » .
Astfel conform comenzii primite de la expeditor cantitatile de lapte « refuzat » a fost livrat unui alt client al expeditorului in conditiile precizate de expeditor.
In aceste conditii nu se poate pune problema vreunui beneficiu nerealizat cat timp expeditorul si-a vandut marfa.
Reclamanta mentioneaza o asa zisa adresa primita de la cumparatorul sau FAGE SA, in data de 25.09.2011 prin care aceasta din urma le-ar fi respins cantitatea de marfa de 33.990,00 kg ca fiind neconforma. Aceasta « adresa » vine insa in contradictie cu factura emisa de reclamanta catre FAGE SA –_ care poarta data de 23.06.2011. Daca ar fi existat cu adevarat un astfel de refuz, nu ar fi fost nevoie de scurgerea a trei luni de zile pentru ca FAGE SA sa emita acea « adresa ». Consideram ca « adresa » emisa de FAGE SA a fost intocmita pro causa si nu poate fi retinuta in prezenta cauza.
Mai trebuie mentionat ca . SRL a depus la dosarul cauzei scrisori de transport care poarta modificari fata de cele inmanate transportatorului astfel dovedind inca o data reaua credinta. Orice modificare ce se face in cuprinsul unei scrisori de transport trebuie sa apara pe toate exemplarele acesteia. Modificarile facute numai pe unul din exemplarele scrisorii de transport nu ne sunt opozabile si nici nu pot sustine afirmatiile reclamantei cu privire la iregularitatea transportului. Conform celor inscrise in exemplarele scrisorilor de transport aflate in posesia noastra, marfurile au fost livrate in conformitate cu solicitarile inscrise de reclamanta in comanda de transport.
In ceea ce priveste afirmatia intimatei privind prezentarea unor copii ale CMR-urilor realizate anterior ajungerii la destinatie, mentionam ca nu poate fi vorba despre asa ceva cata vreme aceste CMR-uri poarta semnatura destinatarului deci implicit nu puteau fi realizate copii ale lor inainte de ajungerea la destinatie.
Facturile emise de catre F+S Milchproduckte catre . SRL purtand numerele_ si_ privesc achizitionarea de catre aceasta din urma a unor cantitati de lapte crud. Conform comenzii de transport nr. 4/09.06.2011, subscrisa a fost instiintata ca va transporta lapte pasteurizat.
Incercarea intimatei de a “traduce” din limba germana cuvantul “vollmilch” ca fiind “lapte pasteurizat” este contrazisa chiar de inscrisurile pe care intimata le-a depus in prezenta cauza. Astfel, exista depuse la dosarul cauzei traduceri autorizate ale facturilor de achizitie a laptelui emise de F + S Milchprodukte din care reiese ca intimata a achizitionat “L. crud” si in niciun caz “lapte pasteurizat”.
Este evidenta intentia intimatei de a ne induce in eroare si a reduce astfel costurile pe care le-ar fi avut cu transportul acestor produse deoarece in cazul in care am fi avut cunostinta despre natura marfurilor transportate – lapte crud si nu lapte pasteurizat – cu certitudine tariful de transport ar fi fost altul. Mai mult, in cazul in care ni s-ar fi adus la cunostinta ca vom transporta lapte crud am fi trimis la incarcat semiremorci apte unui astfel de transport si am fi efectuat aceste curse folosind si un sofer de schimb pentru a reduce la maxim posibilitatea deteriorarii marfurilor prin parcurgerea distantei de la incarcare la descarcare in cel mai scurt timp posibil.
Consideram ca nu ne poate fi imputata o asa zisa neglijenta cat timp subscrisa prin prepusii sai a actionat conform informatiilor limitate puse la dispozitie de catre . SRL: se va transporta lapte pasteurizat din Germania in G. cu un numar de 8 camioane.
Cu privire la mentiunea inscrisa pe CMR-uri – “to be rejected” – consideram ca afirmatiile . SRL nu sunt intemeiate. Refuzul pe care l-a inscris unul dintre clientii sai in cuprinsul CMR-urilor nu face referire si la motivul pentru care acesta nu a mai dorit sa descarce si restul de lapte care ajunsese deja la acel client. Asa cum am mai precizat este greu de imaginat cum unul dintre compartimentele uneia dintre cisternele care a ajuns la descarcat a avut marfa corespunzatoare calitativ iar laptele din celelalte compartimente ar fi suportat unele modificari si a fost “refuzat”. Consideram ca motivul real al refuzului de a descarca si restul de lapte care a ajuns in aceeasi cisterna nu are nicio legatura cu calitatea laptelui ci isi poate avea sursa in relatiile contractuale pe care . SRL le are cu partenerii sai.
Consideram ca o atitudine corecta din partea . SRL ar fi fost ca in momentul in care au avut cunostinta despre motivul real al refuzului sa ne comunice in scris acest lucru si impreuna sa fi gasit modalitatea cea mai avantajoasa pentru ambele companii pentru solutionarea situatiei aparute. In schimb aceasta a preferat sa isi valorifice produsele “refuzate” pornind de la ipoteza ca vor actiona in judecata subscrisa si isi vor recupera “prejudiciul”.
Nici pana la ultimul termen de judecata . SRL nu a reusit sa depuna la dosarul cauzei un buletin de analiza al laptelui transportat, document ce ar fi trebuit sa fie eliberat de un laborator autorizat.
Din asa zisul “buletin de analiza” depus nu rezulta conditiile in care a fost efectuata analiza laptelui si nici daca este vorba despre laptele transportat cu autocamioanele subscrisei.
Intimata precizeaza prin intampinarea depusa ca soferul autocisternei a acceptat masuratorile facute de beneficiar. Afirmatia este total eronata si nu are niciun suport cata vreme acele asa zise masuratori nu au fost inserate in cuprinsul scrisorilor de transport dovedindu-se astfel ca, atat conducatorul auto cat si subscrisa, am fi avut cunostinta despre astfel de masuratori.
Cu privire la vanzarea laptelui “refuzat” catre un alt client al . SRL dorim sa mentionam ca subscrisa s-a conformat instructiunilor primite si a redirectionat cisternele catre noul loc de descarcare. In acest sens au fost intocmite noi CMR-uri care sa poata fi confirmate la noul loc de descarcare. Marfurile au fost descarcate la Gasnakis Antonios SA.
Consideram ca facturile intocmite de catre . SRL catre Gasnakis Antonios SA au fost facute pro causa si nu pot fi primite ca dovezi in prezenta cauza. Acest lucru se poate observa cu usurinta din cuprinsul facturilor nr._/24.06.2011 si_/24.06.2011 in cuprinsul carora regulile matematice elementare nu se mai aplica.
Astfel in coloana a cincea a fiecareia dintre cele doua facturi mentionate anterior este trecut rezultatul inmultirii sumelor mentionate in coloanele 3 si 4 ale acestor facturi. In cazul facturii nr._/24.06.2011 in urma inmultirii sumei de 9.230,00 kg cu pretul unitar de 1,00 Euro rezulta, in mod total eronat, valoarea de 1,00 Euro. In cazul facturii nr._/24.06.2011 aceeasi operatiune de inmultire intre valoarea de 24.760,00 Kg cu valoarea de 1,00 Euro rezulta tot valoarea de 1,00 Euro.
Nu credem ca putem vorbi despre o eroare matematica ci despre o incercare de a induce ideea ca laptele “refuzat” a fost oferit la pretul simbolic de 1,00 Euro.
. SRL nu a depus la dosarul cauzei inscrisuri cu privire la relatiile comerciale pe care le are cu Gasnakis Antonios SA, dovada achitarii facturilor emise catre acesta si fisa de client pentru acesta.
In aceste conditii se ridica mari semne de intrebare cu privire la asa zisa neconformitate a laptelui transportat de subscrisa, lapte livrat catre acest client al . SRL.
Dupa cum prevad dispozitiile legale, o marfa care nu mai are calitatile organoleptice corespunzatoare trebuie distrusa si nu comercializata chiar si pentru consumul porcilor. Se pare insa ca, de aceasta data, dispozitiile legale nu mai sunt atat de importante pentru intimata.
In ceea ce priveste “declaratia pe propria raspundere” a dlui Gkasnakis Antonios, consideram ca si aceasta a fost intocmita pro causa avand in vedere ca aceasta nu poarta nicio informatie cu privire la data la care a fost intocmita.
. SRL face referire la Norma din 1998 - “Norma de igiena privind productia, prelucrarea, depozitarea, pastrarea, transportul si desfacerea alimentelor” omitand si de aceasta data unele dispozitii in incercarea de a induce in eroare instanta. Astfel chiar din dispozitiile art. 1 al acestei norme se descrie cadrul legislativ in care se vor aplica acestea:
“Art. 1. - Prezentele norme de igiena se aplica tuturor unitatilor alimentare care produc, prelucreaza, servesc, depoziteaza, transporta si desfac alimente.”
Subscrisa nu este o unitate alimentara si implicit nu i se pot aplica normele mentionate mai sus.
Mai precizam ca cisternele care au fost trimise sa efectueze aceste curse au prezentat la incarcare certificatele de spalare astfel incat este inlaturata orice suspiciune cu privire la prezenta oricaror elemente care ar fi putut sa altereze produsele transportate de acestea.
Un alt element care dovedeste reaua credinta cu care actioneaza . SRL il constituie “suma” pentru care aceasta ne-a actionat in judecata pentru o presupusa neindeplinire a obligatiilor asumate prin comanda de transport.
. SRL considera ca subscrisa nu si-a indeplinit obligatiile prevazute in comanda de transport cu privire la doua transporturi: cel efectuat cu auto_ si cel efectuat cu auto_ corespunzatoare facturilor fiscale nr._/24.06.2011 respectiv_/24.06.2011. Cu toate acestea, . SRL refuza sa achite celelalte doua facturi fiscale in cazul carora nu au existat niciun fel de probleme:_/28.06.2011 si_/30.06.2011.
Mai mult, . SRL promoveaza o actiune impotriva subscrisei solicitand un prejudiciu efectiv in valoare de_,24 lei (11.556,60 Euro) si un beneficiu nerealizat de 22.548,96 lei (5268,45 Euro).
Cu privire la beneficiul nerealizat, . SRL “omite” sa precizeze si incasarea de 2,00 Euro pentru cantitatea de lapte livrata celuilalt client al sau Gasnakis Antonios SA conform facturilor fiscale_/24.06.2011 si_/24.06.2011 emise catre aceasta din urma.
Cu privire la prejudiciul efectiv, . SRL “omite” sa ne pună la dispoziție metoda de calcul prin care a ajuns la acea valoare.
Aceste elemente nu fac decat sa confirme intenția . SRL de a induce in eroare instanta si de a invoca o presupusa neîndeplinire a comenzii de transport din partea subscrisei atat pentru a se sustrage de la plata facturilor de transport emise de subscrisa dar si de a isi produce un beneficiu ilicit.
Nici prin precizările depuse la termenul din 20.06.2012, . SRL nu a reusit sa isi dovedească cererea formulata impotriva subscrisei. Prin inscrisurile depuse la acel termen nu a facut decat sa aduca aceleasi argumente sustinute de aceleasi inscrisuri pe care le-a mai depus in cauza de fata. Si, cu toate acestea, nici la acel termen nu a depus dovada achitarii facturilor emise catre ultimul destinatar al marfurilor transportate de subscrisa – GASNAKIS ANTONIOS AE – si nici certificatele de analiza pentru marfa descarcata atat la primul beneficiar – FAGE SA si nici la ultimul beneficiar.
Instanta apreciaza ca probe pertinente depunerea unor documente care ar consfinti o eventuala deteriorare a marfurilor transportate fara insa ca acele probe sa provina de la un laborator autorizat.
Desi instanta de fond face precizare in cuprinsul hotararii cu privire la conexarea dosarului nr._/94/2011 al Judecatoriei B., avand ca obiect cererea formulata de . impotriva . SRL, instanta nu se pronunta pe aceasta cerere fapt ce face incidente dispozitiile art. 312 alin 5 Cod Procedura Civila.
Implicit, instanta de fond nu a tinut cont nici de apararile noastre formulate prin cererea ce face obiectul cauzei mentionate anterior ceea ce duce la pronuntarea unei hotarari nelegale ca urmare a lipsei de cercetare a fondului.
Trebuie precizat ca reclamanta . SRL a retinut de la plata si facturi pentru care nu exista niciun eventual prejudiciu actionand cu rea credinta.
Recursul a fost timbrat cu 1526 lei taxă judiciară de timbru și 5 lei timbru judiciar.
La termenul din 04 martie 2013 intimata reclamanta a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca neîntemeiat față de temeiul juridic prev.de art 312 alin.5 și 304 pct.9 Cod procedură civilă și mentinerea ca temeinica și legală a sentinței instanței de fond. În subsidiar dacă se reține aplicabilitatea art. 312 alin.5 Cod procedură civilă, în ceea ce priveste solutionarea cererii reconventională, solicită admiterea în parte a recursului, doar în ceea ce privește cererea reconvențională și menținerea soluției instanței de fond asupra cererii principale.
Recursul nu este fondat.
Conform disp. art. 281 ind 2 C.proc.civ. dacă prin hotărârea pronunțată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în aceleși termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare. Conform disp. art. 281 ind 2a C.proc.civ. îndreptarea, lămurirea, înlătuirarea dispozițiilor potrivnice sau completarea hotărârii nu poate fi cerută pe calea apelului sau recursului, ci numai în condițiile art. 281-281 ind.2.
În cauză instanța a omis să se pronunțe asupra cererii reconvenționale, dar această completare nu mai poate fi cerută în recurs, conform art. 281 ind 2a C.proc.civ. atât timp cât nu s-a solicitat completarea hotărârii conform art. 281 ind 2 C.proc.civ.
În ceea ce privește cererea principală în mod corect instanța de fond a reținut culpa contractuală a pârâtei-reclamante în executarea contractelor de transport. Astfel, contrar afirmațiilor recurentei, transportul a avut ca obiect lapte pasteurizat conform ordinului de transport /09.06.2011 f. 37 d.f. și CMR 6,7 d.f. Se reține că CMR f.33, 34 – depuse de către recurentă - nu conțin semnătura și parafa beneficiarului la rubrica corespunzătoare, dar CMR f. 33 are menționat refuzul cantității de 9.230 kg și poartă semnătura beneficiarului, ceea ce face credibilă susținerea intimatei - reclamante privind faptul că copiile depuse de recurentă sunt aferente formei anterior ajungerii la destinație sau anterior consemnării punctului de vedere al beneficiarului. Tribunalul reține că cele înscrise în CMR f. 6, 7 concordă cu adresa nr. 735/25.08.2011 f.11 d.f. emisă de Fage SA prin care se confirmă refuzul cantităților de 24.760 hg ( vehicul nr._ ) și 9230 kg ( vehicul nr._ ) și cu însăși CMR f. 33 depus de către recurentă, astfel că susținerea recurentei privind întocmirea acestor înscrisuri pro causae este neîntemeiată. De asemenea este fără dubiu că la descărcare temperatura laptelui a fost de 9,5 grade Celsius – fapt necontestat de conducătorul auto și conform declarației /06.04.2012 f. 112 d.f. – și având în vedere că la încărcare aceasta a fost de 3 grade și că nu trebuia să depășească 2 - 4 grade conform specificației f. 101 d.f., în mod corect prima instanță a reținut că pârâta nu a făcut dovada că ar fi efectuat transportul cantității de lapte în condiții de răcire corespunzătoare ceea ce a determinat ca acesta să fie impropriu consumului uman și deci să fie refuzat de către beneficiar.
Conform disp. art. 969 C.civ. convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante iar potrivit dispozițiilor art.17 din CMR, referitoare la contractul de transport internațional de mărfuri pe șosele, cărăușul care a primit marfa la transport este răspunzător de executarea transportului, de la data primirii mărfii până la momentul eliberării, fiind instituită o prezumție de culpă în sarcina sa.
Culpa transportatorului este prezumată iar în cauză acesta nu a făcut dovada contrară, respectiv nu a prezentat diagramele de temperatură pe parcursul transportului iar din răspunsul pârâtei la interogatoriu f. 55-56 rezultă că autocisternele nu erau dotate cu mijloace de ventilație și frigorifice.
În ceea ce privește prejudiciul suferit, se reține că în mod corect prima instanță a reținut că acesta este în valoare de 72.011,20 lei, compus din: dauna efectivă în valoare de 49.462,24 lei reprezentând prețul de achiziție a cantității de lapte deteriorat și beneficiul nerealizat, în cuantum de 22.548,96 lei, susținerea recurentei privind nerespectarea regulilor matematice fiind neîntemeiate, atât timp cât întreaga cantitate de lapte refuzat a fost valorificată simbolic la prețul de 1 EURO.
În raport de cele reținute mai sus Tribunalul constată că motivul de recurs întemeiat pe disp. art. 304 pct. 9 este neîntemeiat, astfel că în temeiul disp. art. 312 C.proc.civ. recursul va fi respins ca nefondat.
În temeiul disp. art. 274 C.proc.civ. va fi obligată recurenta către intimată la plata sumei de 992 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenta pârâtă . cu sediul în Podari, sat.B., ., jud.D. împotriva Sentinței nr._/26.09.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata reclamantă . SRL cu sediul în com. Mogoșoaia, ..12 A, etaj 1, hala2, jud.Ilfov.
Obligă recurenta către intimată la plata sumei de 992 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 27 Mai 2013.
Președinte, C. P. | Judecător, A. G. M. | Judecător, R. E. D. |
Grefier, A. F. |
Red,jud.C.P.
Tehn.red./A.F. 30 Mai 2013
Red.jud.fond.D.S.
| ← Dizolvare societate. registrul comerţului. Sentința nr.... | Dizolvare societate. registrul comerţului. Sentința nr.... → |
|---|
