Pretenţii. Decizia nr. 339/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 339/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 27-05-2013 în dosarul nr. 30360/215/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.-SECȚIA A II-A CIVILĂ
DECIZIE Nr. 339/2013
Ședința publică de la 27 Mai 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. P.
Judecător A. G. M.
Judecător R. E. D.
Grefier A. F.
Pe rol judecarea cauzei litigii cu profesioniștii privind recursurile declarate de recurent reclamant RA T. C. și recurent pârât ASOCIAȚIA DE proprietari 12 BRAZDA LUI N., împotriva sentinței nr._/14.09.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._ având ca obiect pretenții
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns pentru recurent reclamant RA T. C. consilier juridic B. M. și pentru recurent pârât - ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI 12 BRAZDA LUI N. avocat G. A..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Nemaifiind alte cereri de formulat constatând cauza în stare de judecată s-a acordat cuvântul părților prezente.
Consilier juridic M. B., pentru recurenta reclamantă solicită admiterea recursului,modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată, s-au respectat prev.art. 17 și 21 din contract, cu cheltuieli de judecată.
Referitor la recursul declarat de pârâtă,solicită respingerea acestuia.
Avocat G. A., pentru recurent pârât, solicită admiterea recursului, conform motivelor formulate, nu mai insistă pe primul motiv de recurs formulat, fără cheltuieli de judecată. Solicită respingerea recursului formulat de reclamantă.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față deliberând recursului constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 04.11.2011 sub nr._ reclamanta Regia Autonomă T. C. a chemat în judecată pârâta Asociația de Proprietari 12 Brazda lui N., solicitând instanței obligarea acesteia la plata sumei de_,97 lei reprezentând penalități de întârziere, evidențiate în facturile din perioada august - decembrie 2009.
În esență, creditoarea a arătat că a furnizat pârâtei energie termică conform contractului de furnizare a energiei termice nr. 73/2005 și a facturilor emise și acceptate la plată. Ca urmare a neachitării sau achitării cu întârziere a facturilor ajunse la scadență, pârâta Asociatia de P. nr.12 Brazda lui N., figurează în evidențele contabile ale regiei cu un debit de_,97 lei; deși notificată prin adresa nr. 3602/2010, nu și-a respectat obligația de plată a debitelor restante.
În drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe dispozițiile art. 969-970, 1073, 1079, 1081-1082 cod civil si ale Legii 51/2006.
În dovedirea acțiunii, reclamanta a învederat că înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri, anexând cererii de chemare în judecată: notificarea, facturile fiscale, contractul de furnizare a energiei termice nr. 73/2005, mod de calcul al penalitatilor.
A solicitat judecarea în lipsă conform art. 242 alin. 2 Cod.proc.civ.
Pârâta a depus la dosar intampinare, invocand exceptia prematuritatii cererii pentru neindeplinirea procedurii concilierii prealabile, iar pe fond respingerea ca nefondata a cererii.
In sustinerea apararilor, parata a aratat ca penalitatile pretinse de catre reclamanta sunt anulate potrivit Legii nr.175/2010, solicitand acesteia prin doua adrese sa faca aplicarea actului normativ mentionat in sensul anularea acestor penalitati.
În cauză au fost încuviințate probatorii la cererea reclamantei, respectiv, proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâtei și proba cu expertiză tehnică judiciară specialitatea contabilitate, prin care s-a pus in vedere expertului desemnat să verifice dacă penalitățile menționate în facturile din perioada 08-12.2009 au fost corect și legal calculate pentru soldul existent la finele fiecărei luni ale perioadei menționate .
În temeiul art. 202 C., s-a desemnat expert prin tragere la sorți, d-na expert contabil M. B., raportul de expertiză fiind depus la data de 18.04.2012 .
Prin sentința nr._/14.09.2012 pronunțată în dosar nr._ Judecătoria C. a respins excepția inadmisibilității cererii pentru nerespectarea procedurii concilierii directe, prevăzute de art. 720 indice 1 C.pr.civ., a respins acțiunea în pretenții formulata de reclamanta RA T. C., cu sediul în C., .. 14, județul D. în contradictoriu cu pârâta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI 13 Brazda lui N. .
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că reclamanta Regia Autonomă de T. C. a dedus judecății un raport juridic izvorât din contractul de furnizare a energiei termice nr. 73/03.05.2005 încheiat cu pârâta Asociatia de P. nr. 12 Brazda lui N. în baza căruia a livrat energie termică pentru încălzire și apă caldă de consum. In baza actului juridic anterior mentionat, reclamanta a solicitat instantei obligarea paratei la plata penalitatilor de intarziere ca urmare a neachitarii sau achitarii cu intarziere a facturilor ajunse la scadenta penalitati evidențiate in facturile din perioada august 2009 – decembrie 2009.
Ca urmare a neachitarii sau a achitării cu întârziere a facturilor fiscale emise, în conformitate cu art. 21 alin.2 din contract, reclamanta a calculat penalități de întârziere, stabilite conform reglementărilor legale în vigoare, la data calculării lor.
Parata a formulat intampinare precizînd că s-a adresat reclamantei conform adresei nr. 14/03.02.2011 solicitînd scutirea de la plata penalităților și anularea acestora în conformitate cu dispozitiile art.II alin.1 din Leg.nr.175/2010 care prevede că proprietarii care își achită integral cotele de contribuție în termen de 12 luni de la data promulgarii acestei legi vor fi scutiți de la plata penalităților generate de suma restantă cu titlu de bază.
Aceste susțineri au fost apreciate ca nefondate pentru motivele ce vor fi expuse in cele ce urmeaza.
Conform disp. art. II alin. 1 din L. nr. 175/2010, proprietarii care își achită integral cotele de contribuție la cheltuielile asociațiilor de proprietari în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi scutiți de la plata penalităților generate de suma restantă cu titlu de bază. Prin cotele de contribuție la cheltuielile asociațiilor de proprietari se înțelege datoria cu titlu de bază fără suma rezultată din penalități.
De asemenea, în conformitate cu dispozițiile alin. 3 al aceluiași articol, prevederile alin. (1) și (2) se aplică familiilor al căror venit net minim lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, nu depășește suma de 1.000 lei.
Cu privire la aplicabilitate acestor dispoziții, instanța reține că cele două alineate citate prevăd condiții cumulative ce trebuie îndeplinite de către proprietarii pârâți.
Instanța a reținut că pentru a fi scutiți de la plata penalităților, proprietarii trebuiau să își achite cotele restante în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a legii invocate.
Or, Legea nr. 175/2010 fiind publicată în M. Of. nr. 502/20.07.2010, a intrat în vigoare la data de 23.07.2010, conform art. 78 din Constituție.
Ca atare, Legea 175/2010 are in vedere debitele (constand in c/valoarea energiei termice pentru prepararea apei calde dfe consum si incalzire) achitate in 12 luni de la data intrarii sale in vigoare, asadar, la sumele achitate cu acest titlu in intervalul 23.07.2010 – 23.07.2011.
Cum in cauza de față reclamanta pretinde penalitati de intarziere evidențiate in facturile din perioada august 2009 - decembrie 2009, dispozitiile legale invocate de catre parata nu sunt incidente in cauza.
Potrivit art. 1073 Cod Civil, creditorul are dreptul de a cere îndeplinirea exactă a obligației iar potrivit art. 969 Cod Civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante.
In contractul intervenit intre parti, la art. 21 alin.2 se prevede ca „neachitarea facturii in termen de 30 de zile lucratoare atrage penalitati de intarziere, stabilite conform reglementarilor legale in vigoare la data calcularii lor”.
Reglementarile legale care prevad cuantumul penalitatilor si modalitatea de calcul a acestora sunt Legea 325/2006 si Legea 51/2006.
Astfel, art. 38 lit. a din Legea 325/2006 prevede obligatia utilizatorilor de energie termică de a achita la termen facturile emise de operatorul care are și calitatea de furnizor. Acelasi aliniat prevede, in ultima teza, ca neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data scadenței atrage penalități de întârziere, conform prevederilor art. 42 alin. (10) din Legea nr. 51/2006.
La randul sau, art. 42 alin.10 Legea 51/2006 prevede ca „neachitarea facturii de către utilizator în termen de 30 de zile de la data scadenței atrage penalități de întârziere stabilite conform reglementărilor legale în vigoare, după cum urmează:
a) penalitățile se datorează începând cu prima zi după data scadenței;
b) penalitățile sunt egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare;
c) valoarea totală a penalităților nu va depăși valoarea facturii și se constituie în venit al operatorului”.
Din reglementarile anterior evocate, instanta a retinut ca, momentul de la care incep sa curga penalitatile de intarziere este acela reprezentat de data scadentei.
Acest moment a fost stabilit prin conventia incheiata intre parti, unde la art. 17 prevede urmatoarele: "contravaloarea facturilor emise de furnizor se va achita in termen de 30 de zile lucratoare de la data expedierii facturii prin posta, certificata prin inscrisul de pe ștampila poștei sau în termen de 30 de zile lucratoare de la data confirmarii de primire, in cazul transmiterii facturii prin curier/delegat".
În speță, reclamanta nu a facut dovada expedierii facturii prin posta a facturilor fiscale emise de catre aceasta si nici dovada confirmarii de primire.
De altfel, in anexele privind calculul penalitatilor nu se prevede in calculul penalitatilor de intarziere la plata debitului principal (contravaloare energie termica) data de la care acestea au inceput sa curga .
Este adevarat ca, in anexa nr. 1 la raportul de expertiza sunt prevazute datele de la care se aplica penalitatile pretinse ( 30.05.2009, 26.06.2009, 27.07.2009 ,28.07.2009, 27.08.2009,26.09.2009, 24.10.2009 și 28.11.2009 ) însa, pentru ca acestea sa curga impotriva paratei era necesar a fi indeplinita procedura prevazuta in conventia partilor. Or, asa cum s-a reținut anterior, reclamanta nu a facut dovada in acest sens.
Împotriva sentinței nr._/14.09.2012 au declarat recurs reclamanta RA T. C. și ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI 12 BRAZDA LUI N..
Recurenta pârâtă Asociația de Proprietari nr. 12 Brazda lui N. C. arată că hotărârea instanței de fond cuprinde în dispozitivul acesteia mențiuni străine de părțile pricinii respectiv în dispozitiv nu se regăsește denumirea pârât Asociația de Proprietari nr. 12 Brazda lui N. C. ci numele unei alte persoane juridice străine de cauză:
Potrivit dispozițiilor art 261 C.pr. civ. hotărârea se dă în numele legii și va cuprinde:„...numele și, domiciliul sau reședința părților, calitatea în care s-au judecat;.."aspecte care nu se regăsesc în hotărârea recurată, ci se regăsesc mențiuni ale altei persoane juridice care figurează în calitate de pârâtă și care excede cadrului procesual (sub aspectul părților) stabilit de părți.
De asemenea a invocat nulitatea hotărârii având în vedere că nu există identitate între minută și dispozitivul sentinței.
Hotărârea instanței de fond a fost dată cu aplicarea greșită a legii.
Atât prin întâmpinarea formulată cât și prin concluziile scrise a arătat în principiu următoarele:
Potrivit Legii nr. 175/2010 Art. II: (1) Proprietarii care isi achita integral cotele de contribuție la cheltuielile asociațiilor de proprietari in termen de 12 luni de la data intrării in vigoare a prezentei legi vor fi scutiți de la plata penalităților generate de suma restanta cu titlu de baza. Prin cotele de contribuție la cheltuielile asociațiilor de proprietari se intelege datoria cu titlu de baza fara suma rezultata din penalități.
(2)Prevederile alin. (1) se aplica si chiriașilor care dețin spațiu locativ in baza unui contract de închiriere cu autoritățile administrației publice locale, centrale sau cu orice instituție a statului.
(3)Prevederile alin. (1) si (2) se aplica familiilor al căror venit net minim lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, nu depășește suma de 1.000 lei.
(4)Sumele cu titlu de penalități datorate către asociațiile de proprietari, anulate conform prezentei legi, vor fi anulate și din obligațiile contractuale existente între asociațiile de proprietari și societatea furnizoare de servicii.
În condițiile în care, până în prezent, potrivit prevederilor legale mai sus citate s-a procedat la anularea penalităților acelor proprietari restanțieri care în urma verificărilor îndeplinirii criteriilor legale și a achitării integrale a cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, sunt anulate pe cale de consecință și penalitățile din obligațiile contractuale existente intre asociațiile de proprietari si societatea furnizoare de servicii cum este și cazul reclamantei RA T. C. în speța dedusă judecății.
Acest lucru l-a adus la cunoștința reclamantei prin adresa nr 123 (înregistrată de reclamantă sub nr._/02.09.2011) ÎNTREAGA DOCUMENTAȚIE ȘI ACTELE JUSTIFICATIVE însoțitoare în vederea aplicării dispozițiilor Legii nr 175/2010 și am solicitat reclamantei să facă aplicarea dispozițiilor legale însă aceasta cu rea-credință încearcă să eludeze dispozițiile legale și să obțină o hotărâre definitivă și irevocabilă împotriva noastră pentru a o pune în executare silită, încălcând astfel atât drepturile proprietarilor restanțieri ocrotiți de dispozițiile Legii nr 175/2010.
Prin numeroase adrese a solicitat reclamantei să facă aplicarea dispozițiilor legale însă până în prezent aceasta nu și-a precizat poziția cu privire la această situație:prin adresa nr.14/03.02.2011 am notificat deja reclamanta cu privire la anularea sumei de_,97 lei din relațiile contractuale existente între părți ca urmare a aplicării prevederilor Legii nr.175/2010;- a transmis încă din data de 31.08.2011 prin adresa nr 123 (înregistrată de reclamantă sub nr._/02.09.2011) întreaga documentație și actele justificative însoțitoare în vederea aplicării dispozițiilor Legii nr 175/2010; revenind cu adresa nr.174/28.11.2011 (înregistrată de reclamantă sub nr._/30.11.2011 solicitând reclamantei să ni se comunice stadiul soluționării aplicării Legii nr.175/2010 raportat Ia cerere.
Prin sentința recurată în mod greșit - făcând o aplicare greșită a legii, și a principiilor elementare de drept, instanța de fond a apreciat că în cauză nu sunt incidente dispozițiile Legii nr. 175/2010 raportat la perioada pentru care au fost solicitate penalitățile (anul 2009) și momentul intrării în vigoare al Legii nr. 175/2010 care este iulie 2010.
Cum în textul de lege nu se face nici o distincție cu privire la perioada în care au curs/ fost stabilite penalitățile ci doar cu privire la termenul în care se poate achita integral debitul principal și condițiile ce trebuie îndeplinite de beneficiarii textului de lege anterior citat în lumina unui principiu elementar de drept care face precizarea că acolo „unde legea nu distinge nici interpretul (judecătorul fondului) n-o poate face" pe cale de consecință se înțelege că sunt anulate toate acele penalități indiferent de data la care au fost înregistrate (deci și anterior intrării în vigoare a legii) dacă plata debitului principal se face în termen de un an de la . legii 175/2010 și cu îndeplinirea celorlalte condiții prevăzute de actul normativ.
Orice interpretare contrară ar limita excesiv și în mod nejustificat aplicabilitatea textului de lege vizat, lipsindu-l practic de efecte si scopul vizat.
Cum orice text de lege se interpretează potrivit scopului și finalității urmărite de legiuitor este evident că judecătorul fondului a apreciat greșit în considerentele hotărârii cu privire la sfera textului de lege invocat, chiar dacă soluția pronunțată în cauză este justă (soluția apreciată exclusiv prin prisma dispozitivului) motivarea reținută de judecător în considerente este greșită.
Recurenta reclamantă R.A.T. C., a criticat soluția pentru netemeinicie si nelegalitate, având in vedere următoarele aspecte:
În cauza a fost solicitata proba cu înscrisuri, interogatoriu precum si proba cu expertiza contabila iar nstanta a încuviințat proba cu înscrisuri, interogatoriu si proba cu expertiza contabila considerând-o concludenta si utila cauzei. Prin răspunsul la interogatoriu parata debitoare recunoaște faptul ca nu a contestat facturile emise de către reclamanta, facturi ce au fost înregistrate in contabilitatea asociației si au fost achitate cu intârziere, adică dupa data scadentei.
În mod eronat instanța de fond a respins acțiunea pe motiv ca nu s-a făcut dovada expedierii prin posta a facturilor si de la ce data, fara a tine cont de înscrisurile depuse la dosarul cauzei cat si de expertiza contabila efectuata in dosar, unde in anexa 1 la raportul de expertiza sunt prevăzute datele de la care se aplica penalitățile pretinse ( 30.05.2009, 26.06.2009 ,27.07.2009, 28.07.2009, 27.08.2009, 26.09.2009, 24.10.2009 si 28.11.2009).
De asemenea instanța face referire la prevederile art. 17 si art. 21 alin. 2 din contractul de furnizare nr.73/2005, reținând doar faptul ca facturile emise de către furnizor se vor achita in termen de 30 de zile lucrătoare de la data expedierii facturii prin posta, certificata prin înscrisul de pe stampila poștei sau de la data confirmării de primire, in cazul transmiterii prin curier/delegat(art.l7).In mod eronat, insa, instanța nu :e:ine si faptul ca potrivit art.21 alin 2 din contractul de furnizare penalitățile de întârziere se calculează potrivit legislației in vigoare începând cu prima zi dupa data scadentei . De altfel, data emiterii facturii, data scadentei precum si faptul ca penalitățile se calculează dupa 30 de zile de la data scadentei sunt menționate chiar in cuprinsul facturii emise.
D. urmare, penalitățile au fost corect calculate, ținând cont de legislația in vigoare precum si de prevederile art. 21 alin 2 din contractul de furnizare care se refera la răspunderea contractuala in caz de neexecutare a obligației principale.
Cu privire la baza legală de calcul a penalităților de întârziere calculate pentru ne achitarea sau achitarea cu întârziere a facturilor emise, menționăm că aceste penalități de întârziere sunt datorate în temeiul legii. Această lege este obligatorie în raporturile f intre părți, fiind vorba de servicii de interes public pentru care legea reglementează imperativ modul de prestare și regulile la care sunt supuse atât prestatorul serviciului, cât și beneficiarii acestuia. Astfel: art. 42 alin. 10 lit. b din Legea 51/2006 prevede că neachitarea facturilor în termen de 30 de zile de la scadență atrage penalități egale cu nivelul dobânzilor datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare;
Art. 25 alin 1 și 2 din Legea 326/2001 prevede că persoanele fizice și juridice consumatoare de energie termică sunt obligate să achite contravaloarea facturilor în termen de 30 de zile de la data emiterii, întârzierea în achitarea acestora atrăgând penalități de întârziere egale cu cele utilizate pentru neplata obligațiilor față de bugetul de stat.
Instanța de fond nu a avut în vedere nici apărările noastre în sensul că obligațiile comerciale sunt probate cu facturi acceptate, precum și cu Extrasele de cont confirmate, ce conțin soldul debitor și, distinct, penalitățile de întârziere.
Pentru motivele mai sus arătate, instanța de fond in mod greșit a soluționat fondul respingând penalitățile calculate in baza legislației in vigoare si a facturilor emise pentru energie termica furnizata si recunoscute la plata prin semnătura si stampila ,solicitând admiterea recursului si reapreciind probele administrate, schimbarea in tot hotărârea atacata .
In drept au fost invocate dispozițiile art 304 si urmatoarele Cod Procedura Civila.
La data de 25 martie_ recurenta pârâtă Asociația de Proprietari nr. 12 Brazda lui N. C. a formulat întâmpinare prin care solicită instanței respingerea recursului declarat în cauză de reclamanta RA T. C..
Raportat la obiectul cererii de chemare în judecată se observă că reclamanta solicită obligarea subscrisei la plata sumei de_,97 lei reprezentând penalități de curgând din relațiile contractuale existente între părți, penalități care potrivit legii sunt anulate si deci nu mai sunt datorate de subscrisa.
Potrivit Legii nr.175/2010 Art. II:Proprietarii care isi achita integral cotele de contribuție la cheltuielile asociațiilor de proprietari in termen de 12 luni de la data intrării in vigoare a prezentei legi vor fi scutiți de la plata penalităților generate de suma restanta cu titlu de baza. Prin cotele de contribuție la cheltuielile asociațiilor de proprietari se intelege datoria cu titlu de baza far a suma rezultata din penalități.
Prevederile alin. (1) se aplica si chiriașilor care dețin spațiu locativ in baza unui contract de închiriere cu autoritățile administrației publice locale, centrale sau cu orice instituție a statului.
Prevederile alin. (1) si (2) se aplica familiilor al căror venit net minim lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, nu depășește suma de 1.000 lei.
Sumele cu titlu de penalități datorate către asociațiile de proprietari, anulate conform prezentei legi, vor fi anulate și din obligațiile contractuale existente între asociațiile de proprietari și societatea furnizoare de servicii.
In condițiile în care, până în prezent, potrivit prevederilor legale mai sus citate s-a procedat la anularea penalităților acelor proprietari restanțieri care în urma verificărilor îndeplinirii criteriilor legale și a achitării integrale a cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, sunt anulate pe cale de consecință și penalitățile din obligațiile contractuale existente intre asociațiile de proprietari si societatea furnizoare de servicii cum este și cazul reclamantei RA T. C. în speța dedusă judecății.
Acest lucru l-a adus la cunoștința reclamantei prin adresa nr 123 (înregistrată de reclamantă sub nr._/02.09.2011)întreaga documentație i actele justificative însoțitoare în vederea aplicării dispozițiilor Legii nr 175/2010 și am solicitat reclamantei să facă aplicarea dispozițiilor legale însă aceasta cu rea-credință încearcă să eludeze dispozițiile legale și să obțină o hotărâre definitivă și irevocabilă împotriva noastră pentru a o pune în executare silită, încâlcind astfel atât drepturile proprietarilor restanțieri ocrotiți de dispozițiile Legii nr 175/2010.
Prin numeroase adrese a solicitat reclamantei să facă aplicarea dispozițiilor legale însă până în prezent aceasta nu și-a precizat poziția cu privire la această situație:
Prin adresa nr. 14/03.02.2011 a notificat deja reclamanta cu privire la anularea sumei de_,97 lei din relațiile contractuale existente între părți ca urmare a aplicării prevederilor Legii nr. 175/2010; a transmis încă din data de 31.08.2011 prin adresa nr 123 (înregistrată de reclamantă sub nr._/02.09.2011) întreaga documentație și actele justificative însoțitoare în vederea aplicării dispozițiilor Legii nr 175/2010;-a revenit cu adresa nr. 174/28.11.2011(înregistrată de reclamantă sub nr._/30.11.2011 solicitând reclamantei să ni se comunice stadiul soluționării aplicării Legii nr. 175/2010 raportat la cerere. Ulterior a solicitat să ni se remită documentația transmisă odată cu adresa nr 123 (înregistrată de reclamantă sub nr._/02.09.2011) însă și acest lucru, cu rea-credință au refuzat să-l facă fără a oferi vreo explicație a refuzului.
Astfel, aplicarea dispozițiilor unui act normativ intrat în vigoare nu poate fi suspendată pe motivul neadoptării unor acte normative subsecvente, atât timp cât în cuprinsul acestuia nu este prevăzută expres prorogarea efectelor sale până la un astfel de moment. Cât timp Legea nr. 175/ 2010 a fost promulgată, ea își produce efecte depline, atât în raporturile dintre proprietari și asociații, cât și în cele dintre acestea din urmă și furnizorii de servicii, în acest sens, tocmai pentru a nu se ajunge la un blocaj financiar al asociațiilor de proprietari, art. II alin. 4 al legii a prevăzut că sumele cu titlu de penalități datorate către asociațiile de proprietari, anulate conform acestei legi, vor fi anulate și din obligațiile contractuale existente între asociațiile de proprietari și societatea furnizoare de servicii.
În cazul în care, în urma anulării unor penalități în baza dispozițiilor legale ;expuse, reclamanta s-ar lovi de refuzul furnizorilor de a le anula pe cele rezultate din relațiile contractuale dintre ele, ar avea la rândul său calea acționării în justiție acestora, în vederea respectării dispozițiilor imperative ale legii.
În condițiile în care instanța de fond deși a respins cererea reclamanților dar a reținut că fac obiectul Legii nr. 175/2010 doar debitele achitate în perioada 23.07._11 considerând că în ceea privește debitele mai vechi de 23.07.2010 nu sunt incidente dispozițiile Legii nr. 175/2010 întrucât s-ar încălca principiul neretroactivității legii civile în mp. s-a aratat că în acest sens Curtea Constituțională în repetate rânduri s-a pronunțat asupra cestui aspect prin DECIZIA_ 19.06.2012, Decizia nr. 383 din 26.04.2012 DECIZIA Nr. 1.110 din 8 septembrie 2011, Decizia nr. 816 din 21.06.2011.
În aceste decizii Curtea a reținut că scopul reglementării legale criticate este acela de a asigura plata la termen a prestărilor de servicii comunitare de utilitate publică de către toți beneficiarii, problema fiind de interes general. Intervenția legiuitorului în acest domeniu este justificată nu numai pentru instituirea de măsuri de protecție socială, dar și pentru faptul că acești operatori economici sunt regii autonome de stat. în aceste condiții, beneficiarii acestor scutiri sunt stimulați să achite cotele de întreținere curentă pentru serviciile prestate de către furnizori.
Analizand recursurile formulate Tribunalul constata ca acesta sunt fondate pentru urmatoarele considerente:
Observând contractul de furnizare a energiei termice nr. 73 din 03.05.2005 încheiat între părți, instanța reține că RA T. C. s-a obligat sa furnizeze energie termică pentru încălzire și apă caldă de consum Asociației de locatari 12- Brazda lui N., aceasta din urmă asumându-și obligația de a achita contravaloarea serviciilor în termen de 30 de zile lucrătoare de la data expedierii facturii prin poștă, certificată prin înscrisul de pe ștampila poștei, sau în termen de 30 de zile lucrătoare de la data confirmării de primire, în cazul transmiterii facturii prin curier/delegat.(art 17 din contract)
În contractul încheiat părțile au stipulat la art. 21 alin. 2 clauza, conform căreia neachitarea facturii în termen de 30 de zile lucrătoare atrage penalități de întârziere, care se datorează începând cu prima zi după data scadenței.
Observând facturile fiscale emise în perioada august-decembrie 2009, instanța constată că toate au fost semnate de reprezentantul Asociației de locatari, fiind aplicată ștampila, astfel că în mod greșit instanța de fond a reținut că reclamantul nu a făcut dovada comunicării facturilor fiscale.
Conform contractului încheiat între părți, facturile și documentele de plată se transmit de furnizor la adresa utilizatorului prin poștă sau se înmânează la sediul furnizorului reprezentantului delegat al utilizatorului. Existența semnăturii și a ștampilei pe facturile fiscale emise fac dovada comunicării acestor facturi reprezentantului Asociației de locatari.
Pe de altă parte intimatul pârât nu a contestat primirea acestor facturi. În apărarea formulată prin întâmpinarea depusă, acesta a susținut că penalitățile solicitate au fost cauzate de restanțierii asociației, care în temeiul Legii nr. 175/2010 au fost scutite de la plata acestor penalități, depunând în scop probatoriu centralizatorul penalizări scutite prin Legea 175/2010.
Pe de alta parte instanta de fond nu a tinut cont de apararile paratei, respingand obiectivele pentru expertiza tehnica solicitate de aceasta prin cererea de la fila 32 –dosar fond, fara nicio motivare.
Având în vedere considerentele mai sus expuse, cât și apărările pârâtului în ceea ce privește aplicarea dispozițiilor Legii nr. 175/2010 pentru o parte dintre membrii asociației, Tribunalul apreciază că pentru a se stabili cu certitudine cuantumul penalităților solicitate de către reclamant este necesară, în cauză efectuarea unei noi expertize specialitatea contabilitate care sa aiba in vedere si obiectivele solicitate de parata prin cererea aflata la fila 32 din dosarul de fond.
În consecință, reținând insuficiența cercetare a fondului cauzei și incidența pentru aceste motive a dispozițiilor art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă, Tribunalul va admite ambele recursuri, va casa sentința pronunțată în cauză și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe pentru completarea probatoriului administrat, respectiv o noua expertiza contabilă care sa aiba in vedere si obiectivele solicitate de parata prin cererea aflata la fila 32 din dosarul de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurent reclamant RA T. C. cu sediul în C., .. 14, județul D. și recurent pârât ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI 12 BRAZDA LUI N.,, cu sediul în C., ., ..1, județul D., împotriva sentinței nr._/14.09.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._ .
Casează sentința nr._/14.09.2012 pronunțată de Judecătoria C. și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 27 Mai 2013.
Președinte, C. P. | Judecător, A. G. M. | Judecător, R. E. D. |
Grefier, A. F. |
Red.jud.R.E.D./2 ex
Tehn.red./A.F.
Red.jud.fond.M.O.
| ← Dizolvare societate. registrul comerţului. Sentința nr.... | Pretenţii. Decizia nr. 386/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
