Pretenţii. Decizia nr. 461/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 461/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 16-09-2013 în dosarul nr. 15665/215/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA A II-A CIVILĂ
DECIZIE Nr. 461/2013
Ședința publică de la 16 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. O.
Judecător O. P. A.
Judecător L. M.
Grefier A. F.
Pe rol judecarea cauzei Litigii cu profesioniștii privind recursul declarat de recurent pârât . împotriva sentinței nr._/24.10.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._ în contradictoriu cu intimata reclamantă D. M., având ca obiect pretenții
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns intimata reclamantă D. M. reprezentată de avocat A. M., în substituire avocat C. G., lipsind recurent pârât .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Avocat A. M. pentru intimata reclamantă, depune al dosar delegație de substituire precum și un înscris și arată că nu mai are cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat și constatând că recurenta a solicitat judecarea cauzei în lipsă, a acordat cuvântul părții prezente.
Avocat A.M. pentru intimata reclamantă, solicită respingerea recursului ca nefondat, respingerea celor două excepții invocate de recurentă, menținerea ca temeinică și legală a sentinței instanței de fond. Referitor la excepția prematurității cererii, a fost parcursă procedura prealabilă prev.de art. 720/1 Cod procedură civilă la data de 15.06.2011 orele 15, iar la data de 05.11.2011 a încheiat cu . SRL contract de cesiune de creanță al cărui obiect în reprezenta cedarea către intimată a creanței în sumă de 30.501,82 lei, creanță pe care o deținea împotriva recurentei. În cauză există un raport de expertiză ce a fost contestat de către recurentă.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față deliberând asupra recursului constată următoarele,
Prin actiunea formulata si inregistrata pe rolul Judecatoriei C., la data de 27.05.2011 sub nr._, reclamanta D. M. a chemat in judecata pe pârâta . BUCUREȘTI solicitând instantei ca prin hotarârea pe care o va pronunta sa o oblige pe aceasta la plata sumei de 30.501,82 lei reactualizată de la data scadentei până la data plății efective.
In motivarea cererii reclamanta a aratat ca la data de 95.01.2011 a încheiat cu . SRL, contractul de cesiune de creanță al cărui debit îl reprezintă cedarea de către această societate a creanței in valoarea de 30.501,82 lei, reprezentând contravaloare facturi, creanță pe care aceasta o deține împotriva debitoarei sale ..
Având în vedere ca reclamanta a cumpărat această creanță de la creditoarea pârâtei, întelege să se subroge în toate drepturile acesteia față de pârâta din prezenta cauză.
In drept, si-a intemeiat cererea pe dispozitiile art. 1061 C.civ., art. 43 C.. data de 24.06.2011 pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat exceptia netimbrarii, exceptia necompetentei teritoriale a instantei solicitând declinarea competentei de solutionare a cauzei in favoarea Judecătoriei sectorului 2 București; exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, exceptia lipsei calității procesuale active si respingerea cererii ca inadmisibilă; exceptia prematurității cererii, iar pe fond a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
Față de excepția necompetentei teritoriale invoca dispozitiile art. 5 C.pr.civ., potrivit caruia cererea se face la domiciliul pârâtului, iar potrivit art. 10 alin. (4) C.pr.civ., în afară de instanța domiciliului pârâtului mai sunt competente următoarele instanțe: în cererile privitoare la obligații comerciale, instanța locului unde obligatia a luat naștere sau aceea a locului plății.
Având în vedere că atât locul în care s-a născut obligația de plată cât si locul pârâtei se situează la locul in care se află sediul pârâtei, solicita constatarea necompetenței teritoriale a Judecătoriei C. si declinarea competenței catre Judecatoria Sectorului 2.
Față de exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtei, arată că nu este opozabil contractul de cesiune încheiat între cedentul . SRL si cesionarul D. M., întrucât notificarea cesiunii nu s-a realizat prin executor judecătoresc si nu exista nici un act de acceptare din partea pârâtei. Notificarea din data de 01.06.2011 nu are forma unui înscris sub semnătura privată.
Mai arată ca până la data înregistrarii cererii de chemare în judecată, 27.05.2011, pârâtei nu i s-a comunicat in nici un fel schimbarea creditorului, la acea dată fiind in mod indiscutabil un terț, față de contractul de cesiune. Chiar și în ipoteza în care notificarea ar fi fost legal întocmită, actul de cesiune ar fi devenit opozabil de-abia după introducerea acțiunii.
Față de excepția lipsei calității procesuale active, arată că reclamanta nu se poate prevala de interesul obținerii creanței, întrucât pârâta nu a fost notificată în mod legal, precum și pentru că adresa trimisă sub forma unei notificări, a fost comunicată după înregistrarea cererii de chemare în judecată.
De asemenea, arată că obiectul contractului de cesiune nu există, întrucât creanțele reciproce dintre pârâtă și . SRL au fost compensate legal, producându-se astfel stingerea creanței cedate.
Intre pârâtă și cedentul . SRL a survenit o novatie prin schimbare de debitor, urmată de compensarea legală a creanțelor reciproce, potrivit art. 1143 C.civ.
Prin urmare, creanța invocată de reclamantă s-a stins ca efect al compensației legale.
În drept invocă dispozițiile art.115, art.10 alin.4, art.720 ind.1 c.p.c., art.1143c. civ. și art. 46 c.. încheierea de sedință din data de 23.11.2011, instanța a respins exceptia necompetentei teritoriale a Judecătoriei C., în temeiul art. 10 pct. 4 c.p.c., instanța competentă fiind aceea a locului plății, in speță Judecatoria C..
Prin sentința nr._/24.10.2012 pronunțată în dosar nr._ Judecătoria C. a respins excepția lipsei calității procesuale active, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta D. M., în contradictoriu cu pârâta . BUCUREȘTI, a obligat pârâta la plata sumei de_,82 lei reprezentînd contravaloare produse, reactualizată de la data scadenței până la data platii efective și la plata sumei de 2169 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin contractul de cesiune de creanță încheiat între . SRL, în calitate de cedent și reclamanta D. M., în calitate de cesionar a fost transmisă cesionarului creanța în sumă de 30 501,82 lei pe care cedentul o deține asupra debitorului cedat, ..
Ca urmare a subrogării reclamantei în drepturile și obligațiile procesuale ale cedentului, excepția lipsei calității procesuale active invocată de pârâtă a fost considerată ca fiind neîntemeiată.
Notificarea cesiunii s-a realizat la data de 26.06.2011, odată cu convocarea debitoarei în vederea concilierii, fiind îndeplinite cerințele de opozabilitate a acestei operațiuni, potrivit art. 1393 c.civ. În acest context, excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtă va fi respinsă.
Instanța a dispus efectuarea unei expertize tehnice specialitatea contabilitate pentru a se stabili debitul restant și să se verifice dacă a intervenit compensarea legală a creanțelor reciproce.
Instanța a reținut din concluziile raportului de expertiză că în temeiul Contractului de Cesiune de Creanță din data de 05.01.2011, pârâta . datorează reclamantei D. M., suma de_,82 lei, reprezentând debit restant din următoarele facturi: factura nr.14/27.05.2008, factura nr.11/17.09.2008 și factura nr. 21/21.10.2008.
Sub aspectul apărărilor invocate de pârâtă și a înscrisurilor depuse la dosar, instanța a constatat că nu s-a dovedit împrejurările din care să rezulte executarea obligațiilor contractuale și compensarea datoriilor.
Având în vedere cele reținute și prevederile art. 969 C.civ. conform cărora „conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante”, instanta de fond a admis în parte actiunea și a obligat pârâta la plata sumei la plata sumei de_,82 lei reprezentînd contravaloare produse, reactualizată de la data scadenței până la data platii efective.
Împotriva sentinței nr._/2012 a declarat recurs pârâta ., solicitând admiterea recursului cu reținere spre rejudecare, iar în rejudecare a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, în principal ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, în subsidiar ca fiind prematur introdusă. Într-o teză subsidiară a solicitat casarea sentinței cu reținere spre rejudecare în temeiul art. 312(3) Cod procedură civilă, în temeiul art. 304 pct.7 Cod procedură civilă și respingerea cererii ca neîntemeiată.
În motivare recurenta arată că instanța de fond nu a soluționat excepția prematurității cererii de chemare în judecată invocată în cuprinsul întâmpinării, pronunțând astfel o sentință cu neobservarea formelor legale prev.de art 105 alin 2 Cod procedură civilă, respectiv cu încălcarea art. 129 alin.5, art.261 Cod procedură civilă.
Cererea a fost prematur introdusă, cu încălcarea art. 720/1 și art 109(2) Cod procedură civilă ce reglementează obligativitatea efectuării procedurii prealabile în cererile și procesele în materie comercială.
Reclamanta a convocat-o la conciliere după introducerea cererii de chemare în judecată, odată cu notificarea cesiunii. Demararea proceduri concilierii este o condiție imperios cerută de lege înaintea de investirea instanței.
În cauză, reclamanta nici măcar nu a încercat soluționarea litigiului prin conciliere înainte de introducerea cererii, așa încât prezenta acțiune nu îndeplinește condițiile legale prevăzute sub sancțiunea respingerii acțiunii.
Instanța de fond nu a motivat soluția de respingere a obiecțiunilor la raportul de expertiză contabilă, depuse la termenul din 24.10.2012, prin care a arătat că expertul contabil în mod flagrant a omis să observe chitanțele depuse la dosar ce atestă plăți făcute către cedentul creanței preluate de reclamantă în cuantum de 4900 RON, respectiv 4803,64 RON, respectiv achitarea facturii nr.14/2008 prin mecanismul novației prin schimbare de debitore pentru suma de 8519,96 RON.,astfel că expertiza contabilă efectuată nu poate conduce la lămurirea situației de fapt.
În consecință este necesară efectuarea unei noi expertize care să analizeze plățile făcute cu chitanțele și factura menționată.
În drept au fost invocate dispoz.art. 304 pct.5,7,9, art. 312 Cod procedură civilă.
Recursul a fost timbrat corespunzător.
La termenul din 11 martie 2013 intimata reclamantă D. M. a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței instanței de fond.
În mod corect instanța de fond a respins excepțiile invocate de recurentă și a admis acțiunea formulată.
Recurenta reiterează excepțiile invocate și în fața instanței de fond, excepții pe care le-a analizat și în mod corect le-a respins
Notificarea cesiunii de creanță s-a realizat prin adresa înaintată recurentei la data de 26.05.2011, adresă prin care a fost convocată în vederea concilierii directe a litigiului.
Această notificare a fost trimisă către pârâtă înainte de introducerea cererii de chemare în judecată și primită de aceasta înainte de stabilirea primului termen de judecată, astfel că recurenta nu se poate prevala de faptul că nu ar exista identitate între persoana sa și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic suspus judecății.
Faptul că pârâta nu invocă o vătămare rezultă limpede din însăși apărările acesteia din întâmpinare solicitând instanței numai să se constate că, înainte de introducerea acțiunii nu s-ar fi încercat soluționarea pe cale amiabilă a litigiului.
Referitor la raportul de expertiză arată că expertul a răspuns în mod clar la toate obiectivele formulate de către părți și a avut în vedere toate documentele financiar contabile atât din evidența . SRL cât și din evidența recurentei.
Raportul de expertiză efectuat în cauză a lămurit pe deplin situația de fapt și sumele datorate de către pârâtă neimpunându-se efectuarea unui nou raport de expertiză.
Examinând actele dosarului de fond, tribunalul constată că recursul este întemeiat.
Potrivit art. 261 alin.1 pct. 5 C.pr.civ. hotărârea va cuprinde „motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților”.
Obligația instanței de a-și motiva hotărârea adoptată are în vedere stabilirea în considerentele hotărârii a situației de fapt expusă în detaliu, încadrarea în drept, examinarea argumentelor părților și punctul de vedere al instanței față de fiecare argument relevant, și nu în ultimul rând, raționamentul logico-juridic care a fundamentat soluția adoptată.
În speță, se constată că deși în fața instanței de fond pârâta a invocat mai multe excepții, Judecătoria C. nu s-a pronunțat asupra excepției prematurității ca urmare a neîndeplinirii de către reclamantă a procedurii prealabile prev. de art. 720 ind. 1 C.pr.civ. deși, în conformitate cu disp. art. 137 C.pr.civ. era obligată să se pronunțe mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac inutilă cercetarea în fond a pricinii. Nu a fost asigurată astfel respectarea principiului dreptului la apărare, dar nici dispozițiile legale, fapt ce atrage asupra hotărârii pronunțate în aceste condiții sancțiunea nulității prevăzută de art. 105 alin.(2) C.pr.civ., fiind astfel incident în speță motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 5 C.pr.civ
Instanța de recurs nu are de analizat dacă prin nerespectarea sau nu a procedurii prealabile pârâtei recurent i s-a cauzat un prejudiciu, ci doar constată că judecătoria nu s-a pronunțat asupra excepției.
În raport de acest motiv, care face de prisos analiza criticilor de fond formulate de pârâtă, potrivit dispozițiilor art. 312 alin.(1) și alin.(5) C.pr.civ. recursul va fi admis, cu consecința casării sentinței atacate și trimiterii cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
În rejudecare, în funcție de modul de soluționare a excepțiilor, instanța va avea în vedere și celelalte apărări invocate de pârâtă în recurs, solicitându-i acesteia să depună copii ale tuturor chitanțelor de care înțelege să se folosească în cauză, iar reclamantei să depună contractul de cesiune semnat și ștampilat de societatea cedentă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurenta pârâtă . cu sediul in Bucuresti, sector 2, ., împotriva sentinței nr._/24.10.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._ în contradictoriu cu intimata reclamant D. M. cu domiciliul în C., cart. Rovine, .. 1, . si sediul ales la Societatea Civilă de Avocati "O., R. si G." din C., .. 17, .-4, judetul D.
Casează sentința nr._/2012 a Judecătoriei C. și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță
Irevocabilă
Pronunțată în ședința publică de la 16 Septembrie 2013
Președinte, I. O. | Judecător, O. P. A. | Judecător, L. M. |
Grefier, A. F. |
Red.jud.I.O.
Tehn.red./A.F. 04.10.13
Red.jud.fond.D.S.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 340/2013. Tribunalul DOLJ | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 844/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
