Pretenţii. Sentința nr. 4/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 30-09-2013 în dosarul nr. 24042/215/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA A II-A CIVILĂ
DECIZIE Nr. 19/2013
Ședința publică de la 30 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. G. M.
Judecător R. E. D.
Grefier A. F.
Pe rol judecarea cauzei litigii cu profesioniștii privind apelul declarat de apelantul reclamant P. N. împotriva sentinței nr. 4981 din 27.03.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații pârâți A. DE S. FINANCIARĂ BUCUREȘTI, . REASIGURARE și intimatul chemat în garanție . A. ÎMPOTRIVA DEZASTRELOR NATURALE, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns apelantul reclamant P. N. personal, lipsind intimații pârâți A. DE S. FINANCIARĂ BUCUREȘTI, . REASIGURARE și intimatul chemat în garanție . A. ÎMPOTRIVA DEZASTRELOR NATURALE.
Procedura nelegal îndeplinită
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că s-a depus la dosar prin serviciul registratură al instanței cerere formulată de G. R. SA prin care solicită amânarea cauzei, întrucât apărătorul societății se află la o altă instanță din țară.
Apelant P. N., solicită respingerea cererii de amânare.
Instanța, având în vedere motivele invocate în cererea de amânare, dispozițiile art. 156 C.pr. Civ., apreciază ca neîntemeiată cererea de amânare, astfel încât o respinge și acordă cuvântul părții prezente.
Apelant P. N., solicită admiterea apelului, modificarea sentinței pronunțate în cauză, obligarea asigurătorului de a achita cuantumul despăgubirilor, fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față deliberând,
Constată că reclamantul P. N. a chemat în judecată pe pârâtele CSA, S.C. G. ROMANIA A. REASIGURARE S.A., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună aprobarea dosarului de daună nr. RA-029/VL00064/25.08.2011, respins nejustificat de către CSA și asigurator.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că dosarul de daună menționat a fost deschis de S.C. G. ROMANIA A. REASIGURARE S.A., urmare a cererii sale, pentru locuința acestuia, din ., care a fost asigurată contra dezastrelor natural în baza Legii nr. 260/2008.
Reclamantul a mai arătat că dosarul său de daună a fost resepins atât de către CSA, cât și de către asigurator cu motivarea că evenimentul produs în urma căruia a fost afectat imobilul asigurat, nu se încadrează în riscurile menționate în polița de asigurare PAD nr. RA_64/18.10.2010, cu valabilitate de 1 an de zile.
Reclamantul a mai arătat că au fost încălcate dispozițiile art. 21 alin. 1 și 2 și art. 22 pct. 1,2,3,4.2, 6 din Normele de aplicare a Legii nr. 260/2008. Dosarul de daună s-a deschis după întocmirea procesului-verbal de constatare a daunelor la locuința respectivă, astfel încât rezultă că asiguratorul a avizat dauna și era obligat să inițieze procedura de regularizare a pagubelor.
A mai arătat că la locuința acestuia din ., s-au produs dezastre naturale, respectiv: cutremure de pământ, resimțite în zona geografică în care se află locuința și care au distrus structura de rezistență a locuinței executate din lemn și cu pereți din pământ netratat, inundații provocate locuinței, curții, terenului de sub fundația casei.
A menționat că starea locuinței înainte de încheierea poliței era una corespunzătoare.
În drept reclamantul a invocat dispozițiile Normelor de aplicare a Legii nr. 260/2008.
Pârâta S.C. G. ROMANIA A. REASIGURARE S.A a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii, invocând totodată excepția netimbrării, excepția lipsei calității procesuale pasive a acesteia, precum și excepția lipsei calității procesuale pasive a CSA.
În motivarea a arătat că ea este doar un asigurator intermediar, având în vedere că reclamantul îți întemeiază pretențiile pe polița de asigurare PAD, emisă de S.C. P.-UL DE A. ÎMPOTRIVA DEZASTRELOR NATURALE S.A., raporturile contractuale directe rezultate din această poliță fiind între reclamant și P..
A precizat că, în baza poliței de asigurare PAD .-029, a deschis dosarul de daună nr._, a solicitat adrese de la instituțiile abilitate să constate dezastrele naturale și a constatat că riscurile asigurate nu s-au produs, astfel încât a finalizat dosarul de daună cu soluția de respingere.
La aceeași dată pârâta a formulat și cerere de chemare în garanție a S.C. P.-UL DE A. ÎMPOTRIVA DEZASTRELOR NATURALE S.A., arătând că pârâta a emis în numele S.C. P.-UL DE A. ÎMPOTRIVA DEZASTRELOR NATURALE S.A. polița PAD .-029, obligațiile pârâtei fiind limitate prin Legea nr. 260/2008 la scrierea poliței, constatarea pagubelor și la predarea dosarului către PAID.
În drept, pârâta a invocat dispozițiile art. 115 și urm. C. Proc. Civ., art. 60 C.pr.civ., Legea nr. 260/2008.
La data de 22.11.2012, reclamantul a depus note scrise, prin care a contestat apărările pârâtei, arătând că în privința riscului de seism, se simt vibrații asemănătoare trecerii unor camioane grele pe stradă, existând risc de alunecări de teren, precum și de inundații.
La termenul de judecată din data de 10.12.2012, chemata în garanție S.C. P.-UL DE A. ÎMPOTRIVA DEZASTRELOR NATURALE S.A. a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția netimbrării cererii de chemare în garanție. De asemenea, chemata în garanție a solicitat respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, deoarece aceasta este emitenta poliței PAD, aceasta fiind și cea care încasează valoarea primei de la asigurat. În concluzie, întemeindu-se pe dispozițiile L. nr. 260/2008, pârâta este cea care trebuia să gestioneze și să instrumenteze dosarul de daună.
Chemata în garanție a solicitat și respingerea cererii principale precum și a cererii de chemare în garanție, arătând că pe baza actelor emise de către instituțiile abilitate să constate, potrivit legii, starea de dezastru natural, nu s-a stabilit existența unui astfel de dezastru, cu atât mai mult cu cât nici reclamantul nu a putut indica evenimentul care a provocat dauna, înșirând o . evenimente.
Prin precizarea depusă la dosarul cauzei la data de 21.02.2013, reclamantul a arătat că valoarea despăgubirilor este de 9984 lei, rezultat din devizul estimativ depus la dosarul cauzei.
La termenul de judecată din data de 27.03.2013, reclamantul a arătat că își menține cererea inițială, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună aprobarea dosarului de daună RA-029/VL000064/25.08.2011.
Prin sentința nr. 4981 din 27.03.2013 pronunțată de Judecătoria C. a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei S.C. G. ROMANIA A. REASIGURARE S.A., a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei COMISIA DE S. A ASIGURĂRILOR, cu consecința respingerii acțiunii formulate față de aceasta, a respins acțiunea formulată de reclamantul P. N. în contradictoriu cu pârâta S.C. G. ROMANIA A. REASIGURARE S.A. și cu chemata în garanție S.C. PPOL-UL DE A. ÎMPOTRIVA DEZASTRELOR S.A., ca neîntemeiată, a respins cererea de chemare în garanție formulată pârâta S.C. G. ROMANIA A. REASIGURARE S.A. ca lipsită de obiect.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că între reclamantul P. N., în calitate de asigurat și pârâta S.C. G. ROMANIA A. REASIGURARE S.A., în calitate de asigurator s-a încheiat contractul de asigurare .-029 nr._, valabilă de la data de 19.11.2010 la 18.11.2011.
Calitatea procesuală activă presupune identitatea existența unei identități între reclamant și cel care este titularul dreptului substanțial din raportul dedus judecății. Potrivit dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 260/2008, societățile de asigurare autorizate să încheie asigurări obligatorii pentru locuințe, în conformitate cu prevederile prezentei legi, au obligația să constate și să evalueze prejudiciile, să stabilească cuantumul despăgubirii și să finalizeze dosarele de daună în termenele și în condițiile stabilite în conformitate cu normele emise de C.S.A. în aplicarea prezentei legi;
De asemenea, instanța a reținut că potrivit dispozițiilor art. 18 din același act normativ, în cazul producerii unuia dintre riscurile asigurate obligatoriu, cererea de despăgubire se poate face numai de beneficiarii PAD și va fi adresată asigurătorului care a emis polița.
Astfel, având în vedere dispozițiile legale amintite, instanța a reținut că pârâta S.C. G. ROMANIA A. REASIGURARE S.A., în calitate de asigurator autorizat care a încheiat polița de asigurare cu reclamantul are calitatea de pârâtă în cauză, ca persoana obligată să instrumenteze și să finalizeze dosarele de daună și în consecință, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a S.C. G. ROMANIA A. REASIGURARE S.A. ca neîntemeiată.
Asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Comisia de S. a Asigurărilor instanța a reținut că potrivit dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 32/2000, punerea în executare a prezentei legi, supravegherea și controlul respectării dispozițiilor sale revin Comisiei de S. a Asigurărilor, în scopul apărării drepturilor asiguraților și al promovării stabilității activității de asigurare în R., iar potrivit dispozițiilor art. 5 din Legea nr. 32/2000, C.S.A. are o . atribuții, printre care nu se numără și aceea privind instrumentarea dosarelor de daună, atribuție exclusivă a asiguratorului autorizat cu care reclamantul a încheiat polița de asigurare.
În plus, potrivit dispozițiilor art. 42 ind. 1 alin. 3 din Legea nr. 32/2000, Comisia de S. a Asigurărilor nu are calitate procesuală și nu poate fi chemată în judecată în procesele declanșate împotriva asigurătorilor/reasiguratorilor/ intermediarilor în asigurări și/sau în reasigurări, chiar dacă aceștia se află în procedură de redresare financiară sau de faliment, în procesele împotriva Fondului, pentru a răspunde de neîndeplinirea obligațiilor asumate de aceștia potrivit legii și/sau convențiilor internaționale, sau în cazul proceselor împotriva entităților care organizează cursuri de calificare, pregătire și perfecționare profesională și/sau lectorilor.
În consecință, cum pârâta C.S.A. nu are atribuții cu privire la aprobarea dosarului de daună al reclamantului și nici calitate procesuală pasivă, instanța a apreciat că aceasta nu are calitate procesuală în cauză, astfel încât a admis excepția lipsei calității procesuale a acesteia, cu consecința respingerii acțiunii formulate față de aceasta ca introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Instanța a reținut că la data de 23.08.2011, reclamantul s-a adresat pârâtei S.C. G. ROMANIA A. REASIGURARE S.A., solicitând despăgubiri materiale pentru locuința situată în ., având în vedere unele dezastre naturale produse asupra acestei locuințe în perioada ianuarie 2011 – august 2011, constatate de de către reclamant pe data de 21.08.2011. În cererea adresată pârâtei, reclamantul a mai arătat că dezastrele naturale care i-au afectat locuința au fost inundații, alunecări de teren, ploi torențiale abundente, grindină, vânturi puternice.
Din adresa nr. 3819/05.09.2011 (fila 70), comunicată de către Primăria ..C. G. ROMANIA A. REASIGURARE S.A., ca răspuns la solicitatrea acesteia din urmă de a i se comunica dacă în perioada ianuarie 2011-august 2011 au avut loc alunecări de teren sau inundații care ar fi putut afecta imobilul reclamantului, instanța a reținut că nu au fost înregistrate astfel de sesizări, iar conform adresei nr. 830/24.02.2012 (fila 76), emisă de Ministerul Mediului și Pădurilor – ANM, pentru zilele de 02.06.2011 și 15.06.2011 s-au emis avertizări pentru intensificări ale vântului, averse de ploaie ce pot atinge și depăși 10 – 15 l/mp, grindină, descărcări electrice și intensificări de scurtă durată ale vântului, avertizarea privind și zona în care se găsește .> De asemenea, potrivit adresei nr. 904/06.06.2012, emise de către Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului (filele 7-9), în perioada ianuarie – august 2011 s-au produs 2 cutremure cu magnitudine peste 4, în zona V., celelalte cutremure fiind nesemnificative din punct de vedere al energiei eliberate și că având în vedere distanța între zona de producere și localitatea Zătreni, intensitatea estimată este mai mică cu cel putin o unitate.
Din Anexa privind gradele de intensitate a seismelor, instanța a reținut că la o intensitate de cel mult 3 (4-1, având în vedere adresa nr. 904/06.06.2012), sesimul este resimțit în interiorul clădirilor, se simt vibrații asemănătoare trecerii unui camion ușor pe stradă, fiind posibil ca unele persoane să nu recunoască această vibrație ca fiind un cutremur.
În urma instrumentării dosarului de daună nr. RA-029/VL000064/2011, pârâta S.C. G. ROMANIA A. REASIGURARE S.A. a respins cererea reclamantului pe motiv că evenimentele sesizate de către reclamant nu sunt acoperite prin polița PAD în sensul definițiilor din L. nr. 260/2008.
Potrivit art. 6 din L. nr. 260/2008, prin PAD sunt acoperite daunele produse construcțiilor cu destinația de locuință de oricare dintre formele de manifestare a dezastrului natural, ca efect direct sau indirect al producerii riscurilor asigurate, iar Potrivit art. 2 lit. b din același act normativ, dezastru natural - cutremure de pământ, alunecări de teren și inundații, ca fenomene naturale. În consecință, pentru ca un dezastru natural să fie acoperit prin polița de asigurare PAD, iar persoana asigurată să primească daune pentru prejudiciul suferit, este necesar ca dezastrul să îmbrace una din formele enumerate la art. 2 din lege. Această concluzie se desprinde și din art. 21 din Normele de aplicare a L. nr. 260/2008, aprobate prin Ord. 5/2009 CSA, potrivit cu care riscurile care sunt preluate în asigurare de PAID pentru locuința asigurată, inclusiv pentru elementele de construcție și dependințele, dotările și utilitățile construcției sunt: cutremurele de pământ, alunecările de teren și inundațiile, ca fenomene naturale.
Pârâtei, în calitate de asigurator autorizat îi revine obligația de a constata și de a evalua prejudiciile, de a stabili cuantumul despăgubirilor și de a finaliza dosarele de daună, conform art. 16 din L. nr. 260/2008.
Cu toate acestea, pârâta, în calitate de asigurator a soluționat dosarul în mod negativ, refuzând achitarea despăgubirilor solicitate, pe motiv că daunele produse prin inundații și alunecări de teren nu au fost confirmate de către autoritățile locale, iar faptul că pe parcursul anului 2011 în perioada ianuarie – iunie 2011 au fost cantități însemnate de ploi nu înseamnă în mod cert că acestea au produs inundații. În plus, Primăria Zătreni nu confirmă producerea inundațiilor și a alunecărilor de teren prin adresa nr. 3819/05.09.2011.
Astfel, instanța având în vedere adresele emise de către instituțiile abilitate (Ministerul Mediului și Pădurilor – ANM, Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Primăria . că nici unul dintre evenimentele asigurate (dezastre naturale) nu s-au produs în zona și în perioada indicate de către reclamant, astfel încât să determine nașterea unui drept la despăgubiri în favoarea reclamantului. În plus, potrivit art. 24 pct. 3 din Normele de aplicare a Legii nr. 260/2008, PAID este îndreptățit să nu acorde despăgubiri dacă: beneficiarul nu prezintă dovezi suficiente pentru justificarea dreptului său la plata despăgubirii, potrivit prevederilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 260/2008.
În consecință, instanța reține că cererea reclamantului de a obliga pârâta să aprobe dosarul de daună al acestuia nu este întemeiată, în condițiile în care aceasta a administrat dosarul potrivit normelor legale în materie, motiv pentru care va respinge acțiunea ca neîntemeiată.
În ceea ce privește cererea de chemare în garanție formulată de către pârâtă, instanța, având în vedere soluția dată cererii reclamantului, a respins-o ca lipsită de obiect.
Împotriva acestei sentințe, la data de 30.05.2013, a formulat apel reclama tul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând modificarea acesteia, obligarea asiguratorului să stabilească cuantumul despăgubirilor conform art. 19 din Legea 260/2008 și pe cale de consecință, obligarea S.C. P.-UL DE A. ÎMPOTRIVA DEZASTRELOR S.A la plata acestora.
În motivare a arătat că instanța de fond a interpretat eronat documentele transmise de către organele competente să confirme producerea dezastrelor.
Astfel, arată apelantul, prin adresa nr. 904 din 06.06.2012 Institutul de Fizică a Pământului a confirmat producere a două mișcări seismice în zona V., ambele cu o magnitudine de peste 4 grade. Referitor la cel de-al doilea cutremur, apelantul arată că potrivit adresei mai sus mențioate daunele așteptate de această intensitate sunt: mișcarea obiectelor atârnate, simțirea unor vibrații asemănătoare celor produse de trecerea unor utilaje grele pe stradă, se pot crăpa pereții din lemn.
A menționat că potrivit manualelor de specialitate care tratează dinamica structurilor și ingineria seismică, distrugerile cele mai semnificative se datorează factorilor de inerție și vibrațiilor induse în construcții de mișcarea seismică, or în localitatea Zătreni intensitatea cutremurelor a fost de natură a deteriora structurile din lemn.
Prin adresa nr. 830/2012 A. Națională de Metrologie a confirmat existența, în perioada ulterioară încheierii poliței de asigurare a fenomenelor meteorologice periculoase, respectiv averse de ploi cu precipitații de peste 15 l/mp, intensificări de scurtă durată ale vântului, fenomene care au favorizat saturarea cu apă a pământului și pe cale de consecință, acumularea de cantități mari de apă la nivelul solului, cantități care chiar fără a avea caracterul unor inundații pe suprafețe întinse, au fost suficiente pentru a inunda curtea și terenul de sub imobil.
Apelantul a arătat că prin efectul pe care mișcările seismice l-au avut asupra imobilului, respectiv fisurarea pereților, deplasarea acoperișului și apariția crăpăturilor în acestea, s-au creat premisele pentru ca apa să pătrundă prin acestea, cu consecința deteriorării grave a tavanelor și pereților exteriori. La toate acestea a contribuit și terenul suprasaturat de apă, stabilitatea unui teren scăzând direct proporțional cu gradul de umiditate. Astfel, aceste fenomene naturale reprezintă în fapt riscurile asigurate prev.de art 22 alin 1 și 2 și art. 22 alin.1 pct.1-6 din Normele de aplicare a Legii nr. 260/2008.
A menționat totodată că instanța de fond în mod greșit a interpretat ca fiind resimțit cutremurul la o intensitate de III, când aceasta a fost de IV-V în localitatea Zătreni și nu a luat în considerare că nu se pot studia ca fenomene separate seismele și aspectele meteorologice, acestea fiind interdependente nu ca fenomene, ci ca efecte produse asupra imobilelor.
În drept apelantul a invocat dispozițiile art. 282 și următoarele Cod procedură civilă, Legea nr.260/2008 și Normele de aplicare a acesteia.
La data de 12.08.2013 intimatul S.C. P.-UL DE A. ÎMPOTRIVA DEZASTRELOR S.A a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca neîntemeiat.
În motivare a arătat că în mod corect instanța de fond a respins acțiunea, în condițiile în care apelantul nu a făcut dovada producerii riscului asigurat în sensul Legii nr.260/2008. Cele două cutremure invocate de apelant nu au avut caracterul de calamitate, și niciuna dintre autoritățile statului abilitate să certifice producerea dezastrului natural nu a emis documente în acest sens.
Totodată, a arătat că potrivit imaginilor aflate la dosarul de daună, locuința se află într-un avansat grad de uzură, ca urmare a lăsării în paragină de către proprietar, acestea încălcând obligațiile stabilite n sarcina proprietarilor prin dispozițiile art. 22 din HG 766/1997, art. 25 și art 33 din Legea nr.10/1995 în ceea ce privește efectuarea lucrărilor de întreținere, reconstruire și consolidare a construcțiilor.
La data de 01.08.2013 a formulat întâmpinare și A. de S. Financiară, ca urmare a dispozițiilor art. 25 din OUG nr.93/2012 conform cărora aceasta se substituie în toate litigiile în care Comisia de S. a Asigurărilor este parte.
În motivare a arătat că potrivit art. 421 alin.3 din Legea nr.32/2000 autoritatea de supraveghere nu are calitate procesuală și nu poate fi chemată în judecată în procesele declanșate împotriva asigurătorilor pentru a răspunde de neîndeplinirea de către aceștia a obligațiilor asumate, astfel că în mod corect instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive și a respins acțiunea formulată împotriva sa.
La data de 09.09.2013 a formulat întâmpinare și . REASIGURARE SA, solicitând respingerea apelului, întrucât din niciunul dinte înscrisurile depuse la dosarul de daune sau la dosarul cauzei nu rezultă producerea riscului asigurat.
A arătat că susținerea apelantului în ceea ce privește inspecția de risc, este neadevărată, asigurarea PAID încheiată de apelant este o asigurare obligatorie (nu facultativă - la care să se facă inspecție de risc) și se încheiere pe baza declarației asiguratului, iar din declarația acestuia imobilul este din chirpici, nu din lemn.
Nici critica privind interpretarea greșită de către instanța de fond a adreselor emise de Institutul N. de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului nu este întemeiată, întrucât din acestea rezultă fără dubiu că au fost înregistrate în perioada ianuarie – august 2011 două cutremure slabe, ambele cu epicentrul în V., în localitatea Zătreni fiind resimțite cu o densitate de 3,3 respectiv 4,4 cel mai mare, daunele așteptate fiind minore, în niciun caz căderea vreunei clădiri din localitate.
Totodată intimatul a menționat că potrivit adresei emise de Primăria Zătreni la 15.09.2011, nu a fost înregistrată nici o sesizare cu privire la inundații sau la alunecări de teren.
La dosarul cauzei intimatul a depus în copie polița de asigurare împotriva dezastrelor naturale, declarația dată de asigurat la 18.11.2010, adresa nr. 3819/05.09.2011, emisă de Primăria Zătreni, adresa nr. 830/24.02.2012 emisă de Adminsitrația Națională de Metrologie.
La data de 17.09.2013 apelantul reclamant a formulat răspuns la întâmpinările depuse în cauză, arătând că locuința sa din . a fost asigurată în baza Legii nr.260/2008 împotriva dezastrelor naturale, iar conform art.6 din lege, prin PAD sunt acoperite daunele produse construcților cu destinație de locuințe, de oricare dintre formele de manifestare a dezastrului natural, ca efect direct sau indirect al producerii riscului asigurat.
În ceea ce privește gradul de uzură al locuinței, a arătat că inspectorul de daune nu are pregătirea profesională necesară pentru a decide dacă daunele s-au produs datorită uzurii sau cutremurelor.
Cât privește obligația de întreținere a locuinței a arătat că și-a îndeplinit această obligație, a asigurat imobilul, a înștiințat despre producerea evenimentului asigurat la Primăria Zătreni.
A arătat că asiguratorul a interpretat greșit adresa privind intensitatea cutremurelor, întrucât conform adresei emise de Institutul de Fizică a Pământului intensitatea cu magnitudinea de 5,3 scara Richter, în localitatea Zătreni este de 4-5 pe scara Mercali, iar daunele constatate la locuința sa se încadrează în riscurile acoperite de art. 21 alin.1 și 22 alin.1 din Normele de aplicare a Legii nr. 260/2008.
Totodată a menționat că potrivit declarației de asigurare și certificatului de moștenitor nr. 136/2005 structura de rezistență a casei este din lemn, nu din chirpici, cum în mod greșit susține asigurătorul.
În scop probatoriu apelantul reclamant a depus în copie certificatul de moștenitor nr. 136/21.09.2005.
Având în vedere dispozițiile art. 25 din OUG nr.93/2012, instanța prin încheierea de ședință din data de 09.09.2013 a dispus citarea și conceptarea Autorității de S. Financiară București în locul intimatei CSA București.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de apel invocate, instanța apreciază apelul ca neîntemeiat.
Astfel, observând polița de asigurare depusă la dosarul cauzei instanța reține că apelantul P. N. a încheiat cu intimatul G. Asigurări polița de asigurare obligatorie a locuințelor în baza Legii nr.260/2008, riscurile acoperite prin contract fiind cutremure de pământ, alunecări de teren sau inundații, ca fenomene naturale.
Potrivit dispozițiilor art. 21 alin.2 din Normele privind forma și clauzele cuprinse în contractele de asigurare obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor (Ordinul nr.15/16.08.2012), contractul de asigurare obligatorie a locuințelor acoperă și daunele directe provocate construcțiilor cu destinația de locuințe, consecința indirectă a producerii evenimentelor menționate la alin.1, cum ar fi incendiul, explozia ca urmare a producerii unui cutremur ori alunecări de teren sau alte asemenea cazuri.
Conform art. 22 alin.1 pct.7 din același act normativ, în cazul producerii unui risc asigurat se acordă despăgubiri pentru pagubele indirecte provocate locuinței, consecința directă a producerii evenimentului asigurat, dacă daunele sunt confirmate de autoritățile competente.
În cauză, apelantul reclamant a susținut că urmare a cutremurelor produse au fost deteriorați pereții, tavanele, fundația casei, a fost ruptă grinda de susținere situată în podul casei, a avut loc deplasarea grinzilor transversale de rezistență, secționarea peretelui frontal al casei.
Observând adresa nr. 3819 din 05.09.2011 emisă de Primăria Comunei Zătreni instanța reține că în perioada ianuarie – august 2011 în . fost înregistrate sesizări privind existența unor alunecări de teren sau inundații, iar conform adresei nr. 904 din 06.06.2012 emisă de Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru fizica pământului, în această perioada (ianuarie – august 2011) s-au produs 2 cutremure cu magnitudine peste 4, respectiv la data de 17.04.2011 (M=4,3) și 1.05.2011 ( M = 5,3), ambele producându-se în zona V..
Potrivit acestei adrese emise de Institutul N. de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului, intensitatea estimată în localitatea Zătreni, este mai mică cu cel puțin o unitate, avându-se în vedere distanța dintre zona de producere și localitatea Zătreni, iar conform scării de intensitate, daunele așteptate sunt minore.
Astfe, conform anexei atașate, la o magnitudine de 4 pe scara Mercalli se simt vibrații asemănătoare trecerii unor camioane grele pe stradă, ferestrele, ușile și farfuriile vibrează, pereții de lemn se pot crăpa.
Având în vedere că potrivit adresei emise de Primăria Comunei Zătreni nu au fost înregistrate sesizări privind alunecări de teren sau inundații în zona comunei, iar conform adresei emise de Institutul N. de Cercetare Dezvoltare pentru fizica Pământului, daunele produse de cutremurele care au avut loc în perioada ianuarie – august 2011 în zona V. nu puteau produce decât pagube minore în zona unde se află imobilul asigurat, instanța constată că în mod corect instanta de fond a respins acțiunea, apreciind că reclamantul nu a făcut dovada producerii riscului asigurat în sensul Legii nr. 260/2008.
Este adevărat că în anexa la adresa nr.904/06.06.2012 la efectele unui cutremure de gradul V pe scara Mercalli se menționează că acesta este simțit și în exteriorul clădirii, putându-se aprecia direcția de propagare a undei seismice, însă, în raport de zona epicentrală, intensitatea estimată în localitatea Zătreni este mai mică cu cel puțin o unitate respectiv 3,3 la data de 17.04.2011 și 4,3 la 01.05.2011.
Pe de altă parte, conform efectelor cutremurelor menționate în anexa mai sus amintită pagubele reclamate de apelantul reclamant s-ar fi putut produce în cazul unui cutremur cu o intensitate mult mai mare.
În consecință, coroborând întregul material probator administrat în cauză instanța constată că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale incidente în speță, starea de fapt fiind corect reținută, astfel încât în temeiul art. 296 Cod procedură civilă va respinge apelul ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de apelul reclamantul P. N. domiciliat în C., CALEA BUCURESTI, ., . împotriva sentinței nr. 4981 din 27.03.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații pârâți A. DE S. FINANCIARĂ BUCUREȘTI, cu sediul sector 1, București, ., nr. 18, . REASIGURARE, cu sediul în sector 1, București, .. 58-60, . chemat în garanție . A. ÎMPOTRIVA DEZASTRELOR NATURALE cu sediul în București, Calea Victoriei, nr.155, TRONSON 6, ., sector 1 – București.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 30 Septembrie 2013.
Președinte, A. G. M. | Judecător, R. E. D. | |
Grefier, A. F. |
Red.jud.A.G.M.
Tehn.red.A.F./6 ex./30.10.2013
Red.jud.fond.I.N.S.
| ← Somaţie de plată. Sentința nr. 779/2013. Tribunalul DOLJ | Pretenţii. Sentința nr. 918/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
