Pretenţii. Decizia nr. 43/2016. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 43/2016 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 04-02-2016 în dosarul nr. 43/2016
Dosar nr._ apel civi
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 43/2016
Ședința publică de la 04 Februarie 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE F. S.
Judecător M. C. P.
Grefier C. M. S.
Pe rol, judecarea apelului formulat de apelanta reclamantă ., cu sediul în București, Calea Floreasca, nr. 39, ., împotriva sentinței civile nr. 2748 din 01.04.2015, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă . sediul în Slatina, .. 27 B, biroul 5, județul O., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța constată cauza în stare de judecată și luând act că apelanta reclamantă a solicitat judecata în lipsă, potrivit art. 411, pct.2 Noul Cod procedură civil, reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Prin sentința civilă nr. 2748 din 01.04.2015, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosarul nr._ s-au respins obiecțiunile la raportul de expertiză ca neîntemeiate.
S-a respins cererea formulată de reclamanta . în contradictoriu cu pârâta . neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că așa cum a precizat reclamanta temeiul răspunderii pârâtei este unul delictual, care ar avea la bază fapta ilicită a pârâtei de a consuma în mod fraudulos energie electrică, faptă care ar fi fost constatată de reclamantă in urma verificării instalației electrice de alimentare si măsurare la locul de consum aparținând pârâtei.
Este necesar deci ca instanța să verifice în ce măsură sunt îndeplinite în cauză condițiile răspunderii civile delictuale, respectiv existența unei fapte ilicite a pârâtei, necesitatea ca fapta respectivă să fie rezultatul vinovăției pârâtei, existența unui prejudiciu adus reclamantei prin fapta respectivă, existența unei legături de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul încercat de reclamant.
Din concluziile raportului de expertiză, necontestate de reclamantă, Judecătoria reține faptul că la fața locului nu exista montat contor electric, imobilul fiind alimentat în mod direct prin montarea unui întrerupător trifazat.
Judecătoria a reținut totodată faptul că imobilul în cauză era dat în comodat unei alte societăți comerciale, respectiv . MIXTCOM SRL încă de la data de 15.10.2013, astfel că la data încheierii notei de constatare 13.01.2014, imobilul era ieșit de sub folosința reclamantei.
În aceste condiții, impunerea făcută pârâtei pentru eventualele prejudicii aduse reclamantei nu se poate justifica decât în condițiile în care există probe certe din care să rezulte că aceasta din urmă este persoana care a efectuat alimentarea neautorizată la rețea, probe care nu există.
Mai mult decât atât, expertul a arătat că . MIXTCOM SRL (comodatarul) a solicitat și i s-a admis ATR nr._/22.11.2013 și că, în condițiile în care racordarea unui cablu electric trifazat în PTCY poate fi realizată numai de către electricieni autorizați „nu există nicio dovadă că intervenția neautorizată a fost efectuată de către .>
Așa fiind, din probele solicitate de reclamantă în cauză instanța nu poate reține în sarcina pârâtului existența unei răspunderi civile delictuale, în primul rând pentru că nu s-a dovedit cine a efectuat intervenția autorizată.
Răspunderea civilă delictuală presupune identificarea exactă a persoanei care comis fapta, aspect care nu a fost dovedit în cauză, deși sarcina probei revine reclamantei (conform art. 1169 C. civ., respectiv art. 249 NCPC)
În cauza de față fapta delictuală constă în intervenția neautorizată care nu s-a dovedit că a fost făcută de persoana chemată în judecată.
Nota de constatare depusă la dosar, care este emisă tot de reclamantă și care a fost de altfel contestată atât în cuprinsul său, cât și prin întâmpinarea depusă la dosar, nu poate face decât cel mult dovada existenței unei intervenții neautorizate.
Această notă de constatare nu are însă nici o relevanță probatorie cu privire la persoana care a efectuat această intervenție neautorizată. În aceleași condiții s-a dovedit că nici expertiza electroenergetică nu poate dovedi acest aspect.
Sub acest aspect, pe tărâm delictual, în forma răspunderii pentru fapta proprie (invocată de reclamantă) acționează atât principiul prezumției de nevinovăție cât și principiul in dubio pro reo, principii conform căruia în lipsa unor probe certe, dincolo de orice îndoială rezonabilă, cu privire la existența persoanei care a săvârșit fapta și a la vinovăția sa, persoana în cauză nu poate fi trasă la răspundere.
Cu alte cuvinte este posibil să existe o intervenție neautorizată (așa cum au constatat angajații pârâtei), însă este imposibil să prezumăm că această intervenție aparține persoanei chemate în judecată, fiind necesar să se facă dovada acestui aspect.
Prin urmare, având în vedere că din probele administrate în cauză Judecătoria nu a putut reține că pârâta este răspunzătoare delictual pentru fapta proprie de a fi efectuat intervenții neautorizate la rețeaua electrică, cel puțin unul din elementele răspunderii civile delictuale (referitor la persoana care a săvârșit fapta și la vinovăția acesteia) nu este îndeplinit, motiv pentru care cererea a fost respinsă ca neîntemeiată.
Cum cererea principală se dovedește a fi neîntemeiată și fără calcularea exactă a prejudiciului încercat de reclamantă, Judecătoria a respins obiecțiunile formulate de pârâtă, deoarece acestea vizează exclusiv modalitatea de calcul a prejudiciului.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel apelanta reclamantă ., criticând-o ca nelegală și netemeinică, solicitând admiterea apelului și in baza probatoriului administrat, admiterea cererii de chemare in judecată.
În motivarea acțiunii, se arată că sentința este netemeinică și nelegală, deoarece săvârșirea faptei ilicite este demonstrată atât cu nota de constatare cât și cu conținutul expertizei tehnice efectuată prin care s-a stabilit că a avut loc o intervenție neautorizată la contorul electric cu scopul de a se sustrage energie electrică, aceasta nemaifiind înregistrată de aparatul de măsură.
Faptul că intervenția nu a fost realizată de către pârât nu-l exonerează pe acesta de răspundere contravențională, pentru că în calitate de proprietar al imobilului răspunde și de faptele terțelor persoane față de care are posibilitatea formulării unei acțiuni in regres, pârâtul având calitatea de paznic material al bunului.
Îndrept invocă dispozș art 466 și urm. c.p.c. ,iar acțiunea a fost legal timbrată.
Examinând sentința apelată prin prisma motivelor invocate în raport cu actele dosarului și dispoz. art 476 și urm. din noul cod de procedură civilă, Tribunalul constată că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Prima instanță a făcut o corectă evaluare a probatoriului administrat în cauză și o aplicare corectă a dispozițiilor legale referitoare la răspunderea civilă delictuală.
În speță, nu putea fi angajată o astfel de răspundere față de societatea pârâtă, întrucât la momentul constatării faptei imobilul nu se mai afla în paza acesteia, pentru că, începând cu data de 15.10.2013, a fost cedată folosința către . MIXTCOM SRL.
Pentru a putea fi atrasă răspunderea civilă delictuală a pârâtei trebuie să fie îndeplinită și condiția săvârșirii faptei ilicite de către petentă însă, o astfel de faptă nu se poate reține în sarcina societății pârâte.
Neîndeplinirea și a acestei condiții justifică soluția de respingere adoptată de judecătorul fondului.
Susținerile din apel, potrivit cărora paza bunului trebuia să fie asigurată de pârâtă în calitate de proprietar, sunt neîntemeiate, această responsabilitate nemaiavând cum să o exercite.
În consecință, sentința instanței de fond este temeinică și legală, motiv pentru care, Tribunalul urmează ca in baza art 480 pct 1 din noul cod de procedură civilă, să respingă apelul declarat, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de apelanta reclamantă ., cu sediul în București, Calea Floreasca, nr. 39, ., împotriva sentinței civile nr. 2748 din 01.04.2015, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă . sediul în Slatina, .. 27 B, biroul 5, județul O., ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Februarie 2016, la Tribunalul O..
Președinte, F. S. | Judecător, M. C. P. | |
Grefier, C. M. S. |
Red MCP
Tehnored MS
Ex 4/ 11.02.2016
| ← Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... | Pretenţii. Decizia nr. 22/2016. Tribunalul OLT → |
|---|
