Apel. acţiune în daune delictuale, exercitată de beneficiarul finanţării, pentru prejudiciul suferit ca urmare a rezilierii contractului de finanţare nerambursabilă, prin feadr, de către finanţator. temeinicia acţiunii
| Comentarii |
|
Curtea de Apel ORADEA Decizie nr. 138 din data de 24.05.2018
Acțiune în daune delictuale, exercitată de beneficiarul finanțării, pentru prejudiciul suferit ca urmare a rezilierii Contractului de finanțare nerambursabilă, prin FEADR, de către finanțator. Temeinicia acțiunii
Curtea de Apel Oradea - Secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal
Decizia nr. 138 din 24.05.2018
- art. 1349 alin. 1, art. 1373 Cod civil
- Cauza C- 465/10 și Cauza C-94/05 CJUE
Prin Sentința nr. (...), Tribunalul (...) a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâta MINISTERUL (...) - AGENȚIA PENTRU FINANȚAREA (...).
A respins acțiunea civilă formulată de reclamanta S.C. (...) S.R.L., cu sediul în (...) (...), (...) (...), J(...), CIF (...), în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL (...) - AGENȚIA PENTRU FINANȚAREA (...), (...) cu sediul în (...) și CENTRUL REGIONAL DE PLĂȚI PENTRU FINANȚAREA (...) (...), cu sediul în (...), (...) (...).
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Referitor la excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâta MINISTERUL (...) - AGENȚIA PENTRU FINANȚAREA (...), instanța a apreciat că este neîntemeiată raportat la faptul că litigiul dedus judecății are un obiect patrimonial, fiind un litigiu cu profesioniști, astfel cum s-a stabilit de către Curtea de apel (...), prin Sentința civilă nr. (...), în urma soluționării conflictului negativ ivit.
Dispozițiile legale invocate de pârâtă în susținerea excepției, respectiv art. 11 din Legea nr. 554/2004 sunt aplicabile litigiilor de natură contencioasă, litigii care au ca obiect anularea actului administrativ.
Astfel, textul legal amintit prevede "1) Cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual, a unui contract administrativ, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la a) data primirii răspunsului la plângerea prealabilă sau, după caz, data comunicării refuzului considerat nejustificat, de soluționare a cererii.";
Însăși pârâta, raportat la dispoziția legală invocată susține, în întâmpinarea formulată, că orice cerere formulată după data de 30.06.20416, prin care se solicită anularea actului administrativ, este tardivă.
Dar în cauza dedusă judecății nu se solicită anularea actului administrativ. Or, în raport cu temeiul juridic al acțiunii ce face obiectul cauzei, respectiv, răspundere civilă delictuală, termenul de prescripție este de 3 ani, care în cauză începe să curgă de la data rezilierii contractului de finanțare notificată reclamantei la data de 22.12.2015 prin Notificarea nr. (...) .
Excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată, instanța a apreciat că este o apărare ce vizează însăși fondul cauzei, și în consecință a unit-o cu fondul.
Pe fondul cauzei instanța a reținut următoarele :
În fapt, la data de (...), între reclamanta și pârâta Agenția pentru Finanțarea (...) a fost încheiat Contractul de finanțare nr. (...), în baza căruia reclamanta trebuia să obțină o finanțare nerambursabilă pentru proiectul "Achiziție de utilaje independente la SC (...) SRL";.
Acest contract a fost încheiat pentru punerea în aplicare a Cererii de finanțare nr. (...), pentru care reclamanta a fost înștiințată că proiectul este eligibil și a fost punctat cu 45 puncte, iar în vederea acordării finanțării s-a contractul amintit.
La data de 27.03.2015 a fost vizat dosarul de achiziție bunuri iar în data de 02.07.2015 s-a formulat cererea de plată a tranșei I din contract, ocazie cu care s-a procedat la verificarea criteriilor de eligibilitate și selecție pe toată durata contractului de finanțare.
Urmare a acestor verificări s-a constatat conform Procesului verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. (...) că reclamanta a fost punctată în mod eronat la criteriul de selecție și în urma recalculării punctajului proiectului nu ar putea beneficia de finanțare.
Prin notificarea nr. (...), pârâta Agenția pentru Finanțarea (...), a notificat reclamanta că în baza Procesului verbal de constare a neregulilor și stabilire a creanțelor bugetare nr. (...) și a Deciziei de soluționare a contestației nr. (...) a încetat Contractul de finanțare.
Având în vedere modul de formulare al cererii de chemare în judecată de către reclamantă, instanța a constatat că aceasta se impune a fi analizată din perspectiva instituției juridice a răspunderii civile delictuale, astfel încât în continuare a analizat îndeplinirea acestor condiții în cauză.
Potrivit art. 1349 1) cod civil "Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altei persoane.
Alin. 2) cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.";
Potrivit art. 1373 Cod civil "Comitentul este obligat să repare prejudiciul cauzat de prepușii săi ori de câte ori fapta săvârșită de aceștia are legătură cu atribuțiile sau cu scopul funcțiilor încredințate.";
Pentru a fi angajată răspunderea comitentului pentru fapta prepusului, trebuie să se dovedească existența unui raport de prepușenie, precum și a culpei prepusului. Comitentul poate fi acționat direct de cei care au suferit o pagubă prin fapta prepusului, fără să fie chemați în judecată și prepușii.
Totodată, pentru angajarea răspunderii comitentului, pe lângă condițiile speciale privind existența raportului de prepușenie și cea a săvârșirii faptei în funcțiile încredințate, este necesar ca în persoana prepusului să fie întrunite condițiile răspunderii pentru fapta proprie.
Astfel, angajarea răspunderii pentru prejudiciile cauzate prin fapta proprie presupune existența cumulată a patru condiții: prejudiciul, fapta ilicită, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, vinovăția autorului faptei ilicite și prejudiciabile.
În ceea ce privește prejudiciul, având în vedere dispozițiile art. 1532 Cod civil, pentru ca acesta să fie susceptibil de reparare se cer a fi întrunite două condiții, și anume: să fie cert și să nu fi fost reparat încă.
În urma analizării probatoriului administrat, instanța a apreciat că este îndeplinită doar o condiție din cele patru, mai sus indicate, obligatorii pentru a reținutrea răspunderii civile delictuale. Astfel, chiar și în cazul admiterii existenței unui prejudiciu cauzat ca urmare a rezilierii Contractului de finanțare încheiat cu pârâta ce a determinat imposibilitate onorării obligațiilor asumate în Contractul de furnizare utilaje nr. (...), respectiv rezilierea acestuia și plata de daune în sarcina reclamatei, nu poate a reținut existența celorlalte condiții necesare angajării răspunderii civile delictuale, lipsește raportul de cauzalitate între fapta imputată de reclamată și prejudiciu.
Ba mai mult, nu s-a reținut existența faptei ilicite, condiție esențială angajării răspunderii civile delictuale.
Astfel, doar prin prisma faptului că cu ocazia reverificării criteriilor de eligibilitate și selecție pe toată durata contractului de finanțare, s-a constatat că reclamanta nu îndeplinește condițiile pentru a beneficia de finanțare, prima modalitate de analiză a documentelor, în urma căreia s-a acordat un punctaj greșit nu constituie faptă ilicită; nu se poate a reținut încălcarea nici unei norme de drept.
În ceea ce privește a patra condiție a răspunderii civile delictuale, respectiv vinovăția autorului faptei ilicite și prejudiciabile, instanța a reținut faptul că nu se poate imputa pârâtelor o culpă. Reclamanta și-a asumat obligații contractuale prin Contractul de furnizare utilaje nr. (...), anterior acordării prime tranșe și anterior verificării criteriilor de eligibilitate și selecție pe toată durata contractului de finanțare.
Cheltuielile efectuate de către reclamantă în vederea implementării proiectului nu reprezintă o garanție a restituirii acestora, plata nefiind o condiție obligatorie prin prisma posibilității acestora să fie declarate neeligibile, reclamanta cunoscând, și mai mult de atât, asumându-și acest risc, încă de la data promovării acestor cheltuieli, că există posibilitatea respingerii acestora ca neeligibile.
Nu s-a reținut nicio culpă în sarcina pârâtelor, AF(...) acționând doar în limitele impuse de legislația în vigoare, îndeplinind și aplicând toate prevederile legale incidente.
AF(...) efectuează verificări strict în baza unor proceduri interne acreditate, fapt ce nu înseamnă că în situația în care ulterior încheierii contractului de finanțare sunt efectuate alte controale aprofundate de către compartimentele specializate sau chiar instituții externe cu atribuții de control, beneficiarul este exonerat de răspundere pentru documentele sau acțiunile întreprinse.
Având în vedere aceste considerente, reținând că nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, instanța a respins cererea de chemare în judecată.
Fără cheltuieli de judecată nefiind solicitate.
Împotriva acestei hotărâri, a formulat apel reclamanta (...) SRL, solicitând admiterea apelului și schimbarea în tot a hotărârii atacate, cu consecința admiterii cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată de reclamantă, criticând sentința primei instanțe pentru netemeinicie și nelegalitate, astfel:
Societatea apelantă a încheiat cu intimata Agenția pentru Finanțarea (...), Contractul de finanțare nr.(...), în baza căruia trebuia să obțină o finanțare nerambursabilă pentru proiectul "Achiziție de utilaje independente la SC (...) SRL".
Acest contract a fost încheiat pentru punerea în aplicare a Cererii de finanțare nr. (...), pentru care societatea a fost înștiințată că proiectul a fost eligibil și a fost punctat cu 45 puncte, iar în vederea acordării finanțării s-a încheiat Contractul de finanțare (...).
În cererea de finanțare depusă la data de 27.09.2012 au fost prezentate toate elementele legate de proiectul "Achiziție de utilaje independente la SC (...) SRL ", la art.1.3 din cerere fiind indicat în mod expres și obiectul de activitate al societății.
Pe durata derulării contractului au fost încheiate patru acte adiționale în condițiile acceptate de ambele părți prin care s-a prelungit termenul de finalizare a procedurilor de achiziții și modificări caracteristici tehnice utilaje.
În baza contractului de finanțare, societatea a început procedurile de achiziții utilaje conform Contractului de furnizare utilaje încheiat de subscrisa cu (...).
La data de 27.03.2015 a fost vizat dosarul de achiziție bunuri iar în data de 02.07.2015 s-a formulat cererea de plată a tranșei I din contract, ocazie cu care s-a procedat la reverificarea criteriilor de eligibilitate și selecție pe toată durata contractului de finanțare. Urmare a acestor reverificări s-a constatat, conform Procesului verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr.(...), că a fost punctată în mod eronat la criteriul de selecție S5 Start-up-uri (microîntreprinderi nou înființate). Astfel, Codul CAEN pentru care SC (...) SRL a aplicat este 4312 Lucrări de pregătire a terenului, cod CAEN care nu se încadrează în lista codurilor CAEN pentru care criteriul de selecție S5 putea primi punctajul 20, apreciindu-se că proiectul depus de societatea apelantă a fost punctat eronat la acest criteriu de selecție. În urma recalculării punctajului total acesta a scăzut de la 45 de puncte la 25 de puncte, punctaj cu care proiectul nu ar fi putut beneficia de finanțare.
Prin Notificarea nr. (...) (fila 118 din dosar), Agenția pentru Finanțarea (...), a notificat că în baza Procesului verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr.(...) și Deciziei de soluționare a contestației nr.(...), a încetat Contractul de finanțare nr.(...) încheiat între Agenția pentru Finanțarea (...), în calitate de autoritate contractantă și societatea (...), în calitate de beneficiar privind implementarea proiectului.
Față de cele de mai sus, având în vedere Cererea de finanțare depusă la data de 27.09.2012 în care au fost prezentate toate elementele legale de proiectul "Achiziție de utilaje independente la SC (...) SRL ", la art.1.3 din cerere fiind indicat în mod expres și obiectul de activitate al societății și fișa de evaluare a criteriilor selecție întocmită de către intimata Agenția pentru Finanțarea (...) pe baza documentelor existente la dosarul cererii de finanțare și motivele care au dus la încetarea Contractului de finanțare nr.(...), consideră apelanta că în cauză sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale reglementă de art. 1373 Cod civil, răspunderea comitentului pentru prepuși.
În consecință, apelanta apreciază că sunt îndeplinite toate condițiile cerute de lege pentru atragerea răspunderii, arătând că, în ceea ce privește prejudiciul încercat de societate, acesta a fost determinat de modalitatea greșită de analiză a documentelor și de evaluare a criteriilor de selecție de către prepușii intimaților, care reprezintă o faptă ilicită imputabilă acestora în legătură cu exercitarea atribuțiile și funcțiilor încredințate.
În acest sens, apelanta face trimitere și la jurisprudență, în care s-a conturat idea că în ipoteza în care fapta prejudiciabilă a prepusului are legătură cu atribuțiile sau cu scopul funcțiilor încredințate de comitent, acesta din urmă are obligația de a repara prejudiciul. Temeiul raportului de prepușenie în cauză îl constituie contractul de muncă al prepușilor cu comitentul.
De altfel, textul art.1373 Cod civil nu prevede expres, printre condițiile răspunderii comitentului, și dovada vinovăției prepusului, fiind esențial ca prepusul să fi săvârșit fapta prejudiciabilă în exercitarea atribuțiilor ce i-au fost încredințate sau cu scopul îndeplinirii funcțiilor acordate, condiție îndeplinită în cauză de prepus.
Prin această faptă ilicită s-a cauzat apelantei un prejudiciu în sumă de 202.455 lei deoarece în urma admiterii cererii de finanțare și încheierii contractului de finanțare s-a început procedurile de achiziții utilaje conform Contractului de furnizare utilaje nr. (...), încheiat cu (...), în baza căruia s-a achitat avansul pentru utilajele convenite în contract.
Urmare a încetării contractului de finanțare societatea a fost în imposibilitatea onorării obligațiilor asumate prin Contractul de furnizare utilaje nr.(...), situație care a dus la rezilierea acestui contract și la plata de daune, în sumă de 45.000 Euro și la plata de daune interese în sumă de 5.445 Euro, achitate conform dispoziției de transfer din data de 06.11.2015, așa cum rezultă din Actul adițional nr.(...) .
Pentru acoperirea prejudiciului, apelanta solicită obligarea intimaților la plata dobânzilor legale între profesioniști, reglementate de art. 3 alin. 21 din O.G. nr. 13/2011, aferente sumei de 202.455 lei, calculate de la data 28.12.2015 și până la data plății despăgubirilor solicitate.
În ceea ce privește existența raportului de cauzalitate între fapta ilicită a prepușilor și prejudiciul suferit de societatea apelantă arată că este evident faptul că dacă cererea de finanțare și documentele depuse ar fi fost analizate cu atenție, proiectul depus de societate nu ar fi fost declarat eligibil și astfel nu ar mai fi intervenit de Contractul de furnizare utilaje nr. (...) încheiat pentru achiziția utilajelor care fac obiectul proiectului de finanțare.
Ca atare fiind îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale ale comitenților intimați-pârâți pentru fapta prepușilor săi, solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței apelate în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată și obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată din fond și apel.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 466 și următoarele Cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea formulată, intimata Agenția pentru Finanțarea (...) a solicitat respingerea apelului ca nefondat, cu consecința menținerii hotărârii atacate ca temeinică și legală, apreciind că apelanta nu aduce argumente relevante care să contracareze cele reținute de instanța de fond, pentru următoarele considerente:
Materia despăgubirilor este reglementată de legea specială în cazul AF(...), respectiv Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ și de prevederile art. 1349 Codul civil, care reglementează îndatorirea oricărei persoane de a repara integral toate prejudiciile cauzate altuia prin încălcarea obligației de a respecta regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și de a nu aduce atingere drepturilor sau intereselor legitime ale altora. Totodată, intimata a reținut și dispozițiile art. 1357, art. 1353 și art. 1364 Cod civil.
În ceea ce privește îndeplinirea condițiile pentru atragerea răspunderii civile delictuale, intimata arată următoarele:
Referitor la fapta ilicită, aceasta reprezintă condiția obiectivă a răspunderii juridice, comportamentul unei persoane fiind ilegal, dacă încalcă o normă de drept, indiferent de faptul că știa ori nu știa că încalcă aceste norme. Principiul de drept obiectiv care este încălcat este acela că, nimănui nu-i este permis să aducă, prin fapta sa, vreo vătămare unei alte persoane ori drepturilor subiective ale acesteia.
Atunci când se examinează fapta ilicită, ca element al răspunderii civile, se subînțelege obiectivitatea, manifestarea exterioară a unei atitudini de conștiință și voință a unei anumite persoane. Fapta ilicită poate consta din acțiuni, cât și din inacțiuni iar conform susținerilor reclamantei fapta ilicită a AF(...) ar consta în aprobarea cererii depuse de această societate și încheierea contractului de finanțare.
Față de acestea solicită instanței să rețină că principiul de baza al finanțării nerambursabile este acela al rambursării cheltuielilor eligibile efectuate în prealabil de către beneficiar, însă, contrar susținerilor reclamantei, un proiect poate conține cheltuieli eligibile dar și neeligibile, ceea ce înseamnă că fondurile nerambursabile vor fi acordate doar pentru decontarea cheltuielilor eligibile, cheltuielile neeligibile urmând a fi suportate integral de către beneficiarul proiectului.
Pe cale de consecință, exista posibilitatea ca și în cazul în care contractul de finanțare ar fi continuat executarea, Agenția să nu achite absolut nicio sumă de bani dacă aceste cheltuieli erau considerate neeligibile. Or, cel mai important aspect este acela că nu există nicio faptă ilicită în condițiile în care Autoritatea are obligația și nu posibilitatea de a reveni asupra deciziilor, atâta timp cât acestea sunt contrare normelor legale ce guvernează această finanțare.
În ceea ce privește prejudiciul, ca element al răspunderii civile, față de specificul prezentei cauze, se arată că în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 224/2008 noțiunea de proiect eligibil este definită ca fiind acel "proiect care îndeplinește condițiile minime prevăzute în fișa tehnică a măsurii și care poate fi selectat, conform criteriilor stabilite prin PNDR, pentru a primi asistența financiara nerambursabilă din FEADR" astfel că, deși reclamanta a avut la dispoziție toate informațiile necesare pentru a întocmi dosarul cererii de finanțare și deși avea obligația de a respecta toate criteriile de eligibilitate și de a prezenta documente în acest sens, totuși aceasta nu a depus o documentație care să poate fi încadrată în categoria proiectelor eligibile.
Avându-se în vedere dispozițiile art. 21 alin. 2) din H.G. nr. 224/2008 și faptul că pentru selectarea și declararea ca eligibil a unui proiect este obligatoriu a fi îndeplinite cu rigurozitate toate criteriile de eligibilitate întocmai cum sunt ele impuse prin Ghidul solicitantului, de legislația națională dar și comunitară în vigoare, mai ales că perspectiva de realizare și implementare a unui proiect trebuie să fie reală, astfel încât acesta să se dovedească viabil, funcțional și în consonanță cu cerințele aferente fiecărei măsuri, se susține că instanța de fond a reținut în mod corect faptul că "cheltuielile efectuate de către reclamanta în vederea implementării proiectului nu reprezintă o garanție a restituirii acestora, plata nefiind o condiție obligatorie prin prisma posibilității acestora să fie declarate neeligibile, reclamanta cunoscând, și mai mult de atât, asumându-și acest risc, încă de la data promovării acestor cheltuieli, că există posibilitatea respingerii acestora ca neeligibile."
Prin urmare, este evident că în cauză nu poate fi vorba de vreo culpă a intimatei, AF(...) acționând doar în limitele impuse de legislația în vigoare, îndeplinind și aplicând toate prevederile legale incidente.
În ceea ce privește vinovăția și legătura de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul produs, intimata susține că acestea nu există, prin aspectele menționate anterior, făcând dovada clară că, prejudiciul cauzat nu reprezintă o consecință directă și nemijlocită a încălcării condițiilor contractuale sau vreunei norme legale de către Autoritate, ci doar o respectare clară a legislației incidente. Atribuțiile și activitățile desfășurate de serviciile din cadrul Autorității sunt clar definite, și astfel, nedepistarea neregulilor în diferitele etape procedurale de selecție sau implementare a proiectului, nu este un motiv care să atragă exonerarea răspunderii beneficiarului.
În încheiere, intimata invocă poziția CJUE în Cauza C-465/10 Hotărârea Ministre de l’interieur, de l"Outre-mer, des Collectivites territoriales et de l’immigration din 21 decembrie 2011, în care s-a aplicat prin analogie raționamentul din Cauza C-94/05 Hotărârea Emsland-Starke GmbH din 16 martie 2006.
Concluzionând, apreciază că Sentința civilă nr. (...), pronunțată de Tribunalul (...) în dosarul nr. (...) este temeinică și legală, motiv pentru care solicită respingerea apelului, ca nefondat.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 205, art. 471, alin. 5 și urm. Cod procedură civilă, OUG nr. 41/2014, OUG nr. 66/2011, Hotărârea nr. 875/31.08.2011, Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, Regulamentul CE nr. 1290/21.06.2005 privind finanțarea politicii agricole comune, Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 2988/95 din 18 Decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene, Hotărârea Guvernului nr. 224 din 5 martie 2008 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor cofinanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, Regulamentului Comisiei (CE) nr. 65/2011 privind Normele de aplicare a Regulamentului CE 1698/2005 al Consiliului în ceea ce privește punerea în aplicare a procedurilor de control și a Eco-condiționalității în ceea ce privește măsurile de sprijin pentru Dezvoltare Rurală, Contractului de finanțare nr. (...), încheiat între Agenția de Plăți pentru (...) si SC (...) SRL, Ghidul solicitantului aferent Măsurii 312 și Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Curtea de apel, analizând apelul declarat prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, a reținut că este fondat, urmând ca în baza prevederilor art. 480 Cod procedură civilă să dispună admiterea lui și schimbarea în parte a sentinței apelate pentru următoarele considerente:
Prin acțiunea ce face obiectul prezentei cauze, apelanta reclamantă SC (...) SRL a solicitat obligarea intimaților pârâți MINISTERUL (...) - AGENȚIA PENTRU FINANȚAREA (...) (...) și CENTRUL REGIONAL DE PLĂȚI PENTRU FINANȚAREA (...) (...) la plata sumei de 202.455 lei cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul suferit ca urmare a rezilierii Contractului de finanțare (...) încheiat cu Ministerul (...) - Agenția pentru Finanțarea (...), precum și la plata dobânzilor legale aferente calculate de la data de 28.12.2015 și până la data plății despăgubirilor solicitate.
Prin sentința apelată, instanța de fond a dispus respingerea excepției prescripției dreptului la acțiune și respingerea acțiunii formulate de către reclamantă pe considerentul neîndeplinirii condițiilor cumulativ prevăzute de lege pentru antrenarea răspunderii civile delictuale ale intimaților pârâți.
Analizând sentința apelată prin prisma prevederilor legale incidente raportate la starea de fapt dedusă judecății, curtea a reținut că motivele de apel invocate de către reclamantă sunt fondate, impunându-se antrenarea răspunderii civile a pârâților chemați în judecată.
Astfel, curtea a reținut că FEADR este un instrument de finanțare creat de Uniunea Europeană pentru a sprijini țările membre, în implementarea Politicii Agricole Comune, reprezentând o oportunitate de finanțare pentru spațiul românesc, similar cu Programul SAPARD. În vederea implementării acestui instrument de finanțare s-a înființat (...) în subordinea Ministerului (...) , care funcționează în baza prevederilor O.U.G. nr. 41/2014 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției pentru Finanțarea (...), prin reorganizarea Agenției de Plăți pentru (...).
În vederea demarării în bune condiții a implementării măsurilor de sprijin și pentru a putea primi proiectele depuse spre cofinanțare prin FEADR, s-au întocmit procedurile de lucru ale APDRP pentru proiectele de investiții care beneficiază de cofinanțare din FEADR prin PNDR, precum și Ghidul Solicitantului aferent fiecărei măsuri, inclusiv pentru măsura 312 "Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de microintreprinderi", ghid care constituie un suport informativ complex pentru întocmirea proiectului conform cerințelor specifice ale FEADR.
În vederea obținerii sprijinului financiar, apelanta a depus la data de 27.09.2012 la sediul OJFIR (...) cererea de finanțare, în cuprinsul căreia au fost prezentate elementele legate de proiectul "Achiziție de utilaje independente la SC (...) SRL", iar la art.1.3 din cerere a fost indicat în mod expres și obiectul de activitate al societății.
În urma verificării cererii de finanțare, la data de 13.06.2013, se întocmește de către Serviciul Verificare Cererii de Finanțare din cadrul OJPDRP (actualul OJFIR) (...) formularul E 3.2 Fisă de evaluare a criteriilor de selecție, apelanta fiind punctată cu 45 de puncte.
La data de 30.04.2014 a fost semnat Contractul Cadru de Finanțare nr. (...) între APDRP (actuala AF(...), în calitate de autoritate contractanta și SC (...) SRL în calitate de beneficiar. Valoarea totală eligibilă a proiectului s-a stabilit la suma de 899.800 lei, pârâta angajându-se să finanțeze maxim 70% din valoarea totală eligibilă, respectiv suma de 629.860 lei. Obiectul contractului l-a reprezentat acordarea unei finanțări nerambursabile de către Autoritatea Contractantă pentru punerea în aplicare a proiectului cu titlul: Achiziție de utilaje independente la SC (...) SRL., iar ulterior au fost încheiate patru acte adiționale prin care s-a prelungit termenul de finalizare a procedurilor de achiziții și modificări caracteristici tehnice utilaje.
În baza contractului de finanțare, apelanta reclamantă a început procedurile de achiziții utilaje conform Contractului de furnizare utilaje nr.(...) încheiat cu (...), având ca și obiect achiziționarea de către apelantă a unui buldoexcavator, a unui excavator pe senile JBC 3 CX ECO în valoare de 69.350 euro fără TVA și a unui compactor de terasamente articolat DYNAPAC Type CA 302D în valoare de 62.500 euro fără TVA, contract în care s-a stabilit obligația achitării uni avans de 30% a fiecărui utilaj înainte de livrare, iar diferența în termen de 45 de zile de la procesul verbal de predare primire a utilajului. În acest sens, apelanta achită avansul pentru excavator prin ordinul de plată nr.(...) aferent facturii proforme nr.(...) în valoare de 20.805 euro, iar prin ordinul de plată nr.(...) în sumă de 18.750 euro achită factura proformă nr.(...) care reprezintă avansul pentru utilajul DYNAPAC.
La data de 27.03.2015, a fost avizat dosarul de achiziție bunuri, iar la data de 02.07.2015 apelanta a formulat cererea de plată a tranșei I din contract.
La momentul respectiv, pârâta a procedat la reverificarea criteriilor de eligibilitate și selecție pe toată durata contractului de finanțare, iar ca urmare a acestor reverificări s-a constatat prin Procesul verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr.(...) că apelanta a fost punctată în mod eronat la criteriul de selecție S5 Start-up-uri (microîntreprinderi nou înființate).
Din acest proces verbal rezultă că Codul CAEN pentru care apelanta a aplicat este 4312 Lucrări de pregătire a terenului, cod CAEN care nu se încadrează în lista codurilor CAEN pentru care criteriul de selecție S5 ar putea primi punctajul 20, autoritatea constatând că proiectul a fost punctat eronat la acest criteriu de selecție, iar după recalcularea punctajului total acesta este de 25 de puncte, punctaj cu care proiectul nu ar fi putut beneficia de finanțare.
Prin Notificarea nr.(...), Agenția pentru Finanțarea (...), a notificat apelanta că în baza Procesului verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr.(...) și a Deciziei de soluționare a contestației nr.(...), a încetat Contractul de finanțare mr.(...) încheiat între Agenția pentru Finanțarea (...), în calitate de autoritate contractantă și apelantă, în calitate de beneficiar privind implementarea proiectului.
Prin actul adițional nr.(...) la Contractului de furnizare utilaje nr.(...) încheiat cu (...), apelanta de comun acord cu vânzătorul convin rezilierea contractului ca urmare a neachitării diferenței de preț de către apelantă și stabilesc că aceasta datorează vânzătorului suma totală de 45.000 euro cu titlu de daune interese, care se compune din suma de 39.555 euro achitată cu titlu de avans în baza facturilor proforme nr.(...) în valoare de 20.805 euro și nr.(...) în sumă de 18.750 euro, precum și din suma de 5.445 euro, care s-a achitat la data de 6.11.2015. Modalitatea în care părțile contractuale au înțeles să achite și să înregistreze în contabilitate daunele interese a fost explicitată de către apelantă prin raportul de cheltuieli întocmit la data de 26.04.2018 și înscrisurile aferente acestuia, depuse în apel la filele 64- 75 vol. IV.
Analizând cererea de daune formulată de către apelantă, curtea a reținut că potrivit prevederilor art. 1349 alin. 1 Cod civil "Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altei persoane.
De asemenea, conform prevederilor art. 1373 Cod civil, invocate de către apelanta reclamantă, "Comitentul este obligat să repare prejudiciul cauzat de prepușii săi ori de câte ori fapta săvârșită de aceștia are legătură cu atribuțiile sau cu scopul funcțiilor încredințate.";
După cum în mod judicios a reținut și prima instanță, pentru a putea fi angajată răspunderea comitentului pentru fapta prepusului, trebuie să se dovedească existența unui raport de prepușenie și culpa prepusului, comitentul putând fi acționat direct de cei care au suferit o pagubă prin fapta prepusului, fără să fie chemați în judecată și prepușii. Pe lângă condițiile speciale privind existența raportului de prepușenie și cea a săvârșirii faptei în funcțiile încredințate, este necesar ca în persoana prepusului să fie întrunite condițiile răspunderii pentru fapta proprie, iar aceasta presupune existența cumulativă a patru condiții, respectiv a prejudiciului, a faptei ilicite, a raportului de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, precum și vinovăția autorului faptei ilicite și prejudiciabile.
În speță, existența condițiilor cumulative prevăzute de lege pentru antrenarea răspunderii pârâților în calitate de comitenți pentru fapta săvârșită de prepușii acestora, respectiv a funcționarilor care au verificat îndeplinirea condițiilor de eligibilitate pentru cererea de finanțare depusă de către apelantă, sunt îndeplinite, în mod eronat reținând prima instanță neîndeplinirea lor.
Astfel, în ce privește fapta ilicită, s-a reținut că aceasta presupune un comportament ilegal, care încalcă o normă de drept, indiferent de faptul că persoana știa sau nu că încalcă norma de drept. Fapta ilicită poate consta din acțiuni, cât și din inacțiuni, iar potrivit susținerilor apelantei fapta ilicită invocată ar consta în aprobarea cererii depuse și încheierea contractului de finanțare, prin îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu de către funcționarii care au verificat și aprobat cererea.
Analizând aceste susțineri, curtea a constatat că în vederea demarării implementării măsurilor de sprijin din PNDR și pentru a se putea primi proiectele depuse spre cofinanțare prin FEADR, s-au întocmit procedurile de lucru ale APDRP. Manualele de proceduri au fost elaborate de APDRP pe baza fluxurilor procedurale, au fost auditate de Direcția audit Intern și prezentate Autorității Competente din cadrul Ministerului (...), fiind aprobate ulterior prin Ordinul ministrului (...) nr. 643/2008, cu modificările și completările ulterioare, privind aprobarea manualelor de proceduri elaborate în baza fluxurilor procedurale de către A.P.D.R.P. pentru proiectele de investiții care beneficiază de cofinanțare din FEADR prin PNDR. Aceste proceduri de lucru interne au fost depuse la dosarul cauzei în apel, iar din acestea rezultă modalitatea în care se procedează la analiza cererilor de finanțare, verificarea criteriilor de eligibilitate, evaluarea criteriilor de selecție, verificarea în teren a cererilor de finanțare conforme, respectiv finalizarea eligibilității și selecției, verificarea prin sondaj etc., iar pentru o mai bună analiză a cererilor de finanțare s-a stabilit că fiecare cerere se va repartiza la doi experți, iar verificarea criteriilor de eligibilitate se va realiza în principal prin dublu control, conform principiului "4 ochi";, precum și prin aprobarea ulterioară a acestora de către persoanele cu funcții de conducere, sens în care în fișa posturilor acestor funcționari s-au stabilit cu exactitate atribuțiile de serviciu pe care trebuie să le îndeplinească.
Cererea depusă de către apelantă a fost analizată, verificată și aprobată de către consilierul (...) din cadrul Serviciului Verificări Cereri de Finanțare din cadrul din cadrul OJPDRP (actualul OJFIR) (...), de către consilierul - sef serviciu (...) și de către directorul coordonator adjunct (...) , astfel cum rezultă din dosarul administrativ al cererii depus la filele 69-189 vol. II dosar de fond.
Din fișa postului consilierului (...), depusă la filele 30-33 vol. IV apel, rezultă că acestuia i s-a stabilit ca și atribuții de serviciu primirea cererilor de finanțare, verificarea conformității acestora, întocmirea fișei de verificare a conformității, întocmirea fișei de verificare a criteriilor de eligibilitate, efectuarea vizitei în teren la etapa verificării cererii și la verificarea în teren a proiectului etc.
Din fișa postului sef serviciu emisă pentru (...), depusă la filele 37-40 vol. IV apel, rezultă că acestuia i s-a stabilit ca și atribuții de serviciu verificarea fișei de verificare a conformității, a fișei de completare a factorilor de risc, a fișei de verificare a criteriilor de eligibilitate, a fișei de verificare a criteriilor de selecție etc., având relații de control asupra experților din carul serviciului și atribuții de coordonare și organizare a serviciului.
Din fișa postului directorului coordonator adjunct (...), depusă la filele 26-29 vol. IV apel, rezultă că acesta coordonează activitatea de primire și înregistrare a cererilor de finanțare și răspunde de modul de aplicare și respectare a procedurilor și instrucțiunilor pentru implementarea măsurilor, verifică, controlează și supervizează activitatea tuturor angajaților, aprobă fișele de verificare a conformității, de verificare a criteriilor de eligibilitate și selecție, etc.
Acești funcționari publici au procedat la analizarea, verificarea și aprobarea cererii de finanțare și a actelor anexe acesteia depuse de către apelantă, care au stat la baza încheierii contractului de finanțare, activitate în urma căreia s-a stabilit că proiectul depus spre finanțare este unul eligibil care respectă toate cerințele prevăzute de normele în vigoare pentru obținerea finanțării solicitate.
Din analiza cererii depuse de către apelantă, cât și din extrasul emis de registrul comerțului referitor la obiectele de activitate autorizate ale societății, rezultă că în acestea se specifică cu exactitate codul CAEN - 4312 Lucrări de pregătire a terenului, cod CAEN care nu se încadrează în lista codurilor CAEN pentru care criteriul de selecție S5 ar putea primi punctajul 20. Cu toate acestea la stabilirea eligibilității proiectului, apelantei i se acordă punctajul de 20 aferent criteriului, respectiv punctajul total de 45 puncte și este declarat eligibil proiectul, deși acesta nu putea fi declarat eligibil potrivit dispozițiilor legale incidente.
Neregula intervenită în declararea eronată a eligibilității proiectului, urmată de încheierea contractului de finanțare, s-a stabilit prin Procesul verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr.(...) și a Deciziei de soluționare a contestației nr.(...), în baza cărora s-a încetat Contractul de finanțare mr.(...) încheiat între Agenția pentru Finanțarea (...), în calitate de autoritate contractantă și apelantă, în calitate de beneficiar privind implementarea proiectului.
Din aceste acte administrative rezultă cu claritate că neregula sesizată a intervenit la momentul analizării documentației aferente cererii de finanțare, care a fost analizată, verificată și aprobată cu nerespectarea prevederilor legale de către funcționarii însărcinați în acest sens, nefiind imputată apelantei vreo neregulă în privința modului în care a întocmit cererea de finanțare și a completat documentația aferentă, a datelor pe care le-a pus la dispoziția pârâtei ori altă neregulă ulterioară care ar fi determinat ca proiectul să fie, ulterior aprobării lui, declarat neeligibil. Practic, neregula sesizată a fost săvârșită la analizarea, verificarea și aprobarea cererii de finanțare de către funcționarii însărcinați în acest sens din cadrul pârâților, care au stabilit cu nerespectarea prevederilor legale că proiectul este unul eligibil.
Într-adevăr, în situația în care ulterior încheierii contractului de finanțare sunt efectuate alte controale aprofundate de către compartimente specializate sau chiar instituții externe cu atribuții de control, beneficiarul nu este exonerat de răspundere pentru documentele depuse sau acțiunile întreprinse, iar nedepistarea neregulilor în diferitele etape procedurale de selecție sau implementare a proiectului, nu este un motiv care să atragă exonerarea răspunderii beneficiarului, însă acest fapt nu poate determina lipsa oricărei culpe a funcționarilor însărcinați cu analizarea, verificarea și aprobarea cererilor de finanțare.
Referitor la asemenea situații referitoare la neobservarea sau aprecierea diferită anterioară de către autoritățile de monitorizare, CJUE s-a pronunțat în Cauza C-465/10 Hotărârea Ministre de I"tnterieur, de l"Outre-mer, des Collectivites territoriales et de l"lmmigration din 21 decembrie 2011, aplicând prin analogie raționamentul din Cauza C-94/05 Hotărârea Emsland-Starke GmbH din 16 martie 2006, în care s-a că "împrejurarea că autoritățile competente ar fi fost informate de beneficiarul subvenției cu privire la alegerea cocontractantului înainte chiar de lansarea procedurii de cerere de ofertă care avea ca obiect atribuirea contractului de achiziții publice în cauza, aceasta nu influențează, ca atare, calificarea drept "abatere" în sensul articolului 1 al doilea paragraf din Regulamentul nr. 2988/95".
De asemenea, CJUE răspunzând celei de-a doua din întrebările preliminare statuează că "nerespectarea de către o autoritate contractantă care beneficiază de o subvenție FEDR a normelor privind atribuirea contractelor de achiziții publice prevăzute de Directiva 92/50, cu ocazia atribuirii contractului care are ca obiect realizarea acțiunii subvenționate, constituie o "abatere" în sensul articolului 1 din Regulamentul nr. 2988/95 chiar dacă autoritatea națională competentă nu putea să ignore, cu ocazia acordării acestei subvenții, că beneficiarul decisese deja cărui prestator urma să îi încredințeze realizarea acțiunii subvenționate."
În Cauza C-94/05 Hotărârea Emsland-Starke GmbH din 16 martie 2006, curtea a reținut că principiul protecției încrederii/așteptării legitime nu poate fi invocat împotriva unei dispoziții clare a dreptului comunitar și nici comportamentul unei autorități naționale însărcinate cu aplicarea dreptului Uniunii, care este contrar acestuia din urmă, nu poate crea, pentru un operator economic, o încredere legitimă privind posibilitatea de a beneficia de un tratament contrar acestui drept comunitar.
Din analiza și interpretarea acestei practici comunitare rezidă obligația autorități naționale de a reveni asupra deciziilor, atâta timp cât acestea sunt contrare normelor legale ce guvernează finanțarea, însă acest aspect nu poate duce la înlăturarea oricărei culpe a autorității în stabilirea eronată a eligibilității, daca greșeala intervenită aparține prepușilor ei și nu beneficiarului. Într-adevăr, beneficiarul declarat eronat eligibil nu va beneficia de rambursarea fondurilor solicitate, însă acesta are dreptul la dezdăunare dacă din culpa exclusivă a prepușilor autorității a suferit un prejudiciu în urma punerii în aplicare a contractului de finanțare aprobat nelegal. Obligația de informare pe care beneficiarii fondurilor o au în vederea obținerii finanțărilor nu înlătură obligația de răspundere a funcționarilor însărcinați cu aplicarea prevederilor legale în cazul în care se produce vreo neregulă la stabilirea eligibilității unui proiect datorită exercitării de către aceștia defectuos a obligațiilor de serviciu.
Concluzionând, curtea a reținut că în cauză a fost dovedită săvârșirea unei fapte ilicite de către prepușii pârâților însărcinați cu analizarea, verificarea și aprobarea cererii de finanțare care au stabilit cu nerespectarea prevederilor legale că proiectul este unul eligibil, precum și culpa acestora în îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu.
Cât privește prejudiciul produs, s-a reținut că acesta constă în efectul negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicită a altei persoane ori prin acțiunea lucrurilor sau animalelor care se află sub paza juridică a altei persoane, iar existența lui dă dreptul la repararea lui integrală, care se face în natură sau, când aceasta nu e posibil, prin acordarea despăgubirilor. Condițiile obligatorii pentru a se putea obține repararea unui prejudiciu sunt ca acesta să fie cert și să nu fi fost reparat, condiții care în cauză sunt îndeplinite, astfel cum a reținut și prima instanță.
Curtea a reținut, că apelanta după încheierea contractului de finanțare a procedat la efectuarea demersurilor necesare pentru achiziționarea utilajelor obiect al contractului, sens în care a încheiat contractul cu societatea vânzătoare străină și a achitat avansul de 30% convenit, însă datorită încetării contractului de finanțare și a neaprobării cererii de plată depuse nu a mai fost în măsură să achite diferența de preț vânzătorului și a fost obligată să suporte plata unor daune în sumă de 45.000 euro pentru rezilierea contractului, astfel cum au fost acestea stabilite prin actul adițional nr.(...) la Contractului de furnizare utilaje nr.(...) încheiat cu (...) , respectiv suma de 202.455 în echivalent lei.
Este evident că apelanta a încheiat contractul de achiziționare și a efectuat plata avansului pentru utilaje în considerarea faptului că va obține în urma contractului de finanțare rambursarea parțială a prețului utilajelor dacă va respectat toate cerințele stabilite în sarcina sa pentru rambursarea cheltuielilor efectuate, iar prin declararea neeligibilității proiectului, ulterior efectuării plății avansului, acesteia i s-a cauzat un prejudiciu constând în avansul pierdut și daunele suplimentare pe care a fost nevoită să le achite datorită imposibilității plății diferenței de preț.
Într-adevăr nu toate cheltuielile care se efectuează de beneficiar în vederea implementării proiectului se bucură de garanția restituirii acestora de către Autoritate, plata acestora nefiind o condiție obligatorie prin prisma posibilității ca acestea să fie declarate neeligibile, însă în situația în care nu se poate imputa beneficiarului nici un fel de culpă pentru declararea ca și eligibil a unui proiect neeligibil nu se poate invoca cu drept temei că acestuia nu i s-a produs nici un fel de prejudiciu dacă proiectul a fost declarat neeligibil doar după efectuarea unor cheltuieli legate de implementarea lui ori dacă acesta a fost obligat la plata unor daune pe care nu le-ar fi suportat dacă nu ar fi încheiat contractul de finanțare.
Drept urmare, în cauză prejudiciul invocat de către apelanta reclamantă este unul cert și este produs ca urmare a faptei ilicite săvârșite de prepușii pârâților, legătura de cauzalitate dintre producerea lui și fapta ilicită fiind mai mult decât evidentă.
Concluzionând, curtea a constatat că în cauză s-a făcut dovada îndeplinirii cumulative a tuturor condițiilor prevăzute de lege pentru antrenarea răspunderii civile delictuale ale pârâților pentru faptele prepușilor lor, motivele de apel invocate în cauză sub acest aspect fiind fondate, impunându-se admiterea cererii reclamantei și obligarea pârâților la plata sumei de 202.455 lei cu titlu de despăgubiri.
În ce privește cererea reclamantei de obligare a pârâților la plata dobânzii legale aferente sumei stabilite cu titlu de despăgubiri, curtea a constatat că aceasta este întemeiată în raport de prevederile art.1535 Cod civil, însă nu de la data de 28.12.2015 cum a solicitat reclamanta, ci de la data rămânerii definitive a hotărârii de stabilire a daunelor. Obligația de plată a pârâților este rezultatul stabilirii răspunderii civile delictuale a acestora pentru faptele săvârșite de către prepușii lor, răspundere care se stabilește de către instanța de judecată. Doar după ce instanța stabilește că în cauză intervine răspunderea civilă delictuală și care este cuantumul despăgubirilor cuvenite celui păgubit se poate vorbi despre nașterea obligației de plată a despăgubirilor și scadența acestora, situație în care dobânzile curg doar după acest moment și nu anterior când nu exista stabilită nici o obligație de plată.
Referitor la stabilirea cuantumului dobânzii potrivit prevederilor art.3 alin. 2 ind.1 din OG nr.13/2011, astfel cum a fost aceasta modificată prin Legea nr.72/2013, potrivit cărora în raporturile dintre profesioniști, între aceștia și autoritățile contractante, dobânda legală penalizatoare se stabilește la nivelul ratei dobânzii de referință plus 8 puncte procentuale, curtea a constatat că aceste dispoziții legale sunt incidente în situația în care există obligația de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract încheiat între profesioniști sau între aceștia și o autoritate contractantă, contract care are ca obiect furnizarea de bunuri sau prestarea de servicii, inclusiv proiectarea și execuția lucrărilor publice, a clădirilor și a lucrărilor de construcții civile. Ori, în cauză dobânda cuvenită reclamantei nu este aferentă unei obligații de plată stabilite printr-un contract, ci una care se datorează în situația în care pârâții nu își îndeplinesc obligația de plată a daunelor stabilite pe cale judecătorească, situație în care rata dobânzii este cea prevăzută de art. 3 alin.2 din ordonanță, respectiv rata dobânzii de referință a Băncii Naționale a României plus 4 puncte procentuale.
Drept urmare, curtea a dispus obligarea pârâților și la plata dobânzii legale aferente sumei de 202.455 lei începând cu data rămânerii definitive a deciziei și până la plata efectivă a despăgubirilor.
Pentru considerentele mai sus expuse, curtea a dispus admiterea apelului și schimbarea în parte a sentinței atacate conform dispozitivului prezentei decizii și cu menținerea dispozițiilor sentinței privitoare la respingerea excepției prescripției care nu au fost apelate.
În conformitate cu prevederile art. 453 Cod procedură civilă, instanța a dispus obligarea pârâților la plata sumei de 8060 lei cheltuieli de judecată în fond și apel reprezentând taxă timbru în favoarea apelantei.
| ← Apel. procedura insolvenței. contestație tabel preliminar.... | Procedura insolvenţei. deschidere procedură. apel exercitat... → |
|---|
