Apel. procedura insolvenței. contestație tabel preliminar. denunţarea şi rezilierea contractelor de leasing. efectele denunţării şi efectele rezilierii contractelor
Comentarii |
|
Curtea de Apel ORADEA Decizie nr. 140 din data de 29.05.2018
Contestație tabel preliminar. Denunțarea și rezilierea contractelor de leasing. Efectele denunțării și efectele rezilierii contractelor
Curtea de Apel Oradea - Secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal
Decizia nr. 140 din 29.05.2018
- art. 105 alineatele 3, 4 și 5, art. 123 alin. 11 și 12, art. 161 pct. 4 din Legea nr. 85/2014
Prin Sentința nr. (...), Tribunalul (...) a admis contestația formulată de creditoarea contestatoare (...) SA - SEDIUL ALES LA CAB. AV. (...), cu sediul în (...) , față de tabelul preliminar al creanțelor debitoarei (...) SRL, cu sediul ales la cabinet de avocat (...), (...), întocmit de administratorul judiciar (...) SPRL cu sediul în (...) și în consecință:
A dispus înscrierea creditoarei (...) SA în tabelul preliminar al creanțelor debitoarei (...) SRL și cu creanța în cuantum de 44.199,10 lei, reprezentând valoare capital nefacturat și dobanda calculată până la data deschiderii procedurii insolvenței, conform contractelor de leasing nr. (...).
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că între (...) S.A. (fosta (...) S.A.), în calitate de proprietar/finanțator/locator și (...) S.R.L în calitate de utilizator au fost încheiate contractele de leasing nr. (...) , având ca obiect dreptul de folosință asupra următoarelor bunuri: un (...).
Ca urmare a deschiderii procedurii insolvenței prevăzute de Legea nr. 85/2014 față de debitoarea (...) S.R.L, creditoarea contestatoare (...) S.A. (fosta (...) S.A.) a depus la dosarul cauzei o declarație de creanță pentru suma de 51.450.97 lei, care a fost admisă dosar parțial de administratorul judiciar, suma de 44.199,10 lei fiind înlăturată de către administratorul judiciar de la înscrierea în tabelul preliminar de creanțe, pe considerentul că este nedatorată la data deschiderii procedurii insolvenței.
Contrar susținerilor administratorului judiciar, rezilierea contractelor de leasing pe motivul neplății ratelor scadente a avut loc anterior deschiderii procedurii insolvenței față de debitoare, în temeiul pactului comisoriu stipulat de părți, astfel cum prevăd dispozițiile art. 10.4 coroborat cu art. 10.12 și art. 18.1 raportat la art. 19 pct 19.1 lit. a) din contractele de leasing.
Dispozițiile art. 123 din Legea nr. 85/2014, invocate de administratorul judiciar, nu sunt aplicabile în speță având în vedere că, după cum s-a reținut mai sus, rezilierea contractelor de leasing a avut loc de drept, înainte de data deschiderii procedurii insolventei, în temeiul pactului comisoriu de ultim grad stipulat de părți în convențiile încheiate, ca urmare a neplății ratelor din prețul contractual.
Doar în situația "contractelor în derulare"; devin incidente dispozițiile art. 123 din Legea nr. 85/2014, în ceea ce privește opțiunea administratorului judiciar de a menține sau de a denunța astfel de contracte.
Fiind vorba despre contracte (de leasing) reziliate în baza pactului comisoriu anterior datei deschiderii procedurii insolvenței, administratorul judiciar nu mai avea opțiunea de a menține sau de a denunța aceste contracte, în speță devenind incidente dispozițiile art. 105 alin. 3 lit. b) din Legea nr. 85/2014 care prevede: "Creanțele provenind din contractele de leasing, reziliate înainte de data deschiderii procedurii insolvenței, vor fi înregistrate astfel:
b) daca bunurile ce fac obiectul contractelor de leasing sunt recuperate, va fi înregistrată, beneficiind de ordinea de prioritate prevăzută de art. 161 pct. 8, dacă nu există alte bunuri care să confere titularului calitatea de creditor care beneficiază de o cauză de preferință, doar diferența dintre valoarea întregii creanțe și valoarea de piață a bunurilor care fac obiectul contractului de leasing stabilită de un evaluator independent."
Astfel, creditoarea contestatoare este îndreptățită la înscrierea în tabelul preliminar al creanțelor debitoarei cu suma totală de 51.450,97 compusă din 7.251,87 lei reprezentând facturi emise și neachitate și 44.199,10 reprezentând rate de capital rămase de facturat și dobânda aferentă ratelor de leasing rămase de achitat, conform clauzei penale stipulate de părți în contractele de leasing pentru situația rezilierii acestora din culpa utilizatorului.
Pentru motivele de fapt și de drept mai sus arătate, a fost admisă contestația formulată de creditoarea contestatoare (...) SA față de tabelul preliminar al creanțelor debitoarei (...) SRL, întocmit de administratorul judiciar (...) SPRL și în consecință se va dispune înscrierea creditoarei (...) SA în tabelul preliminar al creanțelor debitoarei (...) SRL și cu creanța în cuantum de 44.199,10 lei, reprezentând valoare capital nefacturat și dobânda calculată până la data deschiderii procedurii insolvenței, conform contractelor de leasing nr. (...).
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a formulat apel apelanta (...) SPRL în calitate de administrator judiciar al debitoarei (...) SRL, solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței apelate și pe cale de consecință, respingerea contestației formulate de către creditoarea (...) SA împotriva tabelului preliminar al creanțelor debitoarei (...) SRL ca nefondată.
În motivarea apelului, apelanta a arătat că creditoarea (...) SA a formulat cerere de admitere a creanței pentru suma totală de 50.280,55 lei, compusă din 6.081,45 lei, reprezentând facturi emise și neachitate, conform contractelor de leasing nr. (...) , respectiv (...) ; 44.199,10 lei, ce reprezintă echivalentul în lei al sumei de 7.399,92 euro +TVA însemnând valoare capital nefacturat, 600 lei reprezentând cheltuieli aferente închiderii contractelor de leasing, 635,59 euro + TVA reprezentând dobânda aferentă valorii de capital rămas de facturat - la cursul BNR din data deschiderii procedurii, 18.07.2017 - 4,5595 lei.
Drept temei al creanței, contestatoarea invocă contractele de leasing nr. (...) , respectiv (...) încheiate între (...) SA în calitate de proprietar/finanțator/locator și (...) SRL, în calitate de utilizator, având ca obiect dreptul de folosință asupra următoarelor bunuri: (...).
Analizând cerere de admitere a creanței și actele depuse în anexa acesteia, a acceptat spre a fi inscrisă în tabelul preliminar suma de 6.081,45 lei, reprezentând contravaloarea facturilor emise și neachitate, conform contractelor de leasing nr. (...) , respectiv (...).
Diferența de creanță solicitată de creditoare în cuantum de 44.199,10 lei, reprezentând valoare capital rămas de facturat până la sfârșitul contractelor de leasing și dobânda aferentă, precum și cheltuielile aferente închiderii contractelor de leasing, a fost respinsă ca fiind suma nedatorată la data deschiderii procedurii insolvenței.
Cu privire la neînscrierea creanței în cuantum de 44.199,10 lei ce reprezintă echivalentul în lei al sumei de 7.399,92 euro + TVA, însemnând valoare capital nefacturat, 600 lei reprezentând cheltuieli aferente închiderii contractelor de leasing, 635,59 euro + TVA reprezentând dobânda aferentă valorii de capital rămas de facturat - la cursul BNR din data deschiderii procedurii, 18.07.2017 - 4,5595 lei, (...) SA a formulat contestație la tabelul preliminar.
Prin sentința nr. (...) din data de 21.02.2018 pronunțata în dosarul nr. (...) de Tribunalul (...) - (...), Secția a Il-a Civilă, instanța a admis contestația formulată de creditoarea (...) SA și în consecință a dispus înscrierea creditoarei (...) SA în tabelul preliminar al creanțelor debitoarei (...) SRL și cu creanța în cuantum de 44.199.10 lei, reprezentând valoare capital nefacturat și dobânda calculată până la data deschiderii procedurii insolvenței, conform contractelor de leasing nr. (...).
Această sumă în cuantum de 44.199,10 lei reprezintă daune-interese calculate de creditoare, potrivit art. 19.3 din contractele de leasing. Astfel, potrivit dispozițiilor contractuale, în cazul în care contractul încetează datorită încălcării lui de către utilizator, atunci utilizatorul este obligat să plătească cu titlu de daune-interese valoarea finanțată rămasă nefacturată până la sfârșitul contractului, precum și toate cheltuielile (inclusiv dar nelimitativ, costurile judiciare și nejudiciare) împreună cu orice sumă cerută de către locator pentru reintrarea în posesia bunului, cheltuieli legate de recuperarea și/sau executarea silită a debitelor restante, orice sumă pe care locatorul a suportat-o ca o consecință directă sau indirectă a oricărui caz de încetare a contractului.
Instanța de fond a dispus admiterea contestației formulate de (...) SA împotriva tabelului preliminar de creanțe pentru următoarele considerente reținute în sentința apelată: rezilierea contractelor de leasing pe motivul neplății ratelor scadente a avut loc anterior deschiderii procedurii insolvenței față de debitoare, în temeiul pactului comisoriu stipulat de părți, astfel cum prevăd dispozițiile art. 10.4 coroborat cu art. 10.12 și art. 18.1 raportat la art. 19 pct. 19.1 lit. a) din contractele de leasing; dispozițiile art. 123 din Legea nr. 85/2014 invocate de administratorul judiciar nu sunt aplicabile în speță potrivit instanței de fond, având în vedere că rezilierea contractelor de leasing a avut loc de drept, înainte de data deschiderii procedurii insolvenței, în temeiul pactului comisoriu de ultim grad stipulat de părți în convențiile încheiate, ca urmare a neplății ratelor din prețul contractual; fiind vorba despre contracte de leasing reziliate în baza pactului comisoriu anterior datei deschiderii procedurii insolvenței, administratorul judiciar nu mai avea opțiunea de a menține sau denunța aceste contracte, devenind incidente dispozițiile art. 105 alin. 1 lit b) din Legea nr. 85/2014.
Împotriva sentinței nr. (...) din data de 21.02.2018 a formulat apelul ce formează obiectul prezentei cauze, având în vedere faptul că instanța de fond nu a analizat cauza dedusă judecății și nu a reținut în mod corect situația de fapt.
Soluționarea legală și temeinică a apelului impune o reanalizare a stării de fapt pentru o corectă stabilire a efectelor pe care le produce notificarea formulată de (...) SA în vederea rezilierii contractelor de leasing încheiate cu debitoarea, prin raportare la momentul deschiderii procedurii de insolvență și la dispozițiile art. 123 din Legea nr. 85/2014.
În mod eronat, instanța de fond a reținut faptul că rezilierea contractelor de leasing pe motivul neplății ratelor scadente a avut loc anterior deschiderii procedurii insolvenței față de debitoare, în temeiul pactului comisoriu stipulat de părți, astfel cum prevăd dispozițiile art. 10.4 coroborat cu art 10.2 și art 18.1 raportat la art. 19 pct. 19J lit. a) din contractele de leasing.
Potrivit încheierii civile nr. (...) din data de 18 iulie 2017 pronunțată de către Tribunalul (...) , Secția a II-a Civilă, în dosarul nr. (...) , la data de 18.07.2017 s-a deschis procedura insolvenței împotriva debitoarei (...) SRL.
Potrivit notificării nr. (...) transmisă prin executor judecătoresc (...) , comunicată debitoarei (...) SRL prin afișare la data de 08.08.2017 în temeiul art. 163 din Codul de procedură civilă, creditoarea (...) SA a notificat debitoarea că figurează cu un debit în valoare de 5.938,72 lei, reprezentând rate de leasing restante conform contractelor de leasing nr. (...).
Potrivit notificării nr. (...) , termenul de achitare a debitului restant este de 10 zile de la data comunicării notificării. Notificarea a fost comunicată debitoarei prin afișare la data de 08.08.2017. În conformitate cu cele menționate în notificarea nr. (...) , în cazul în care (...) SRL nu va achita debitul restant conform termenului acordat de la comunicare), creditoarea (...) SA va considera reziliate contractele de leasing nr. (...).
Potrivit dispozițiilor art. 10.4 coroborate cu art. 10.12 și art. 18.1 raportat la art. 19 pct. 19.1 lit. a) din contractele de leasing, locatorul are dreptul să rezilieze contractele de plin drept, fără a mai fi necesară punerea în intarziere, fără intervenția instanței judecătorești și fără nicio altă formalitate prealabilă în cazul neachitarii ratelor de leasing. Așadar, părțile au convenit potrivit pactului comisoriu, dreptul locatorului de a rezilia de plin drept contractele de leasing. Această posibilitate acordată locatorului de a rezilia contractele de leasing în caz de neplată a ratelor de leasing trebuie privita în concordanță cu (I) notificarea nr. (...) și (II) data deschiderii insolvenței debitoarei (...) SRL 18.07.2017. Astfel, potrivit notificării nr. (...) , creditoarea considera că rezilierea produce efecte la expirarea termenului acordat pentru plata debitului restant, respectiv la 18.08.2017.
În aceste condiții, este evident că instanța de fond se află în eroare cu privire la cursul desfășurării evenimentelor în speță, fiind evident că rezilierea contractelor de leasing pe motivul neplății ratelor scadente nu a avut loc anterior deschiderii procedurii insolvenței față de debitoare.
În mod eronat, instanța de fond consideră că dispozițiile art. 123 din Legea nr. 85/2014 invocate de administratorul judiciar nu sunt aplicabile, având în vedere că rezilierea contractelor de leasing a avut loc de drept, înainte de data deschiderii procedurii insolvenței, în temeiul pactului comisoriu de ultim grad stipulat de părți în convențiile încheiate, ca urmare a neplății ratelor din prețul contractual.
Deschiderea procedurii de insolvență fașă de un debitor atrage, de drept, incidența dispozițiilor speciale ale actului normativ care reglementează insolvența, independent de orice notificare în cursul procedurii transmisă de creditoarea (...) SA. Astfel, potrivit art. 123 din Legea nr. 85/2014, contractele în derulare se consideră menținute la data deschiderii procedurii, iar orice clauze de desființare a contractelor în derulare sau de declarare a exigibilității anticipate pentru motivul deschiderii procedurii sunt nule.
Instanța de fond nu a avut în vedere intenția legiuitorului expres reglementată în dispozițiile legale anterior menționate, conform căreia clauzele inserate în cuprinsul contractelor încheiate între părți referitoare la desființarea acestora, urmare a deschiderii procedurii insolvenței, sunt nule de drept, altfel spus, nu produc niciun fel de efecte.
Particularizând la cazul dedus judecații, după deschiderea procedurii de insolvență față de debitoare este exclusă aplicarea dispozițiilor contractuale care au ca efect rezilierea contractelor de leasing pentru neplata ratelor și devin de drept incidente dispozițiile art. 123 din Legea nr. 85/2014.
Mai mult decât atât, potrivit art. 123 din Legea nr. 85/2014, este îndreptățit să denunțe orice contract, atâta timp cât acestea nu au fost executate în totalitate sau substanțial de către părțile implicate, contractantului revenindu-i obligația de la solicita în termen de 30 de zile denunțarea contractului, această denunțare fiind exprimată în mod valabil doar de către el, în calitate de reprezentant legal al debitoarei aflate în procedura insolvenței.
Din întreaga economie a textului de lege reglementat de prevederile art. 123 alin. 1 din Legea nr. 85/2014, rezultă faptul că toate contractele în derulare pe care debitoarea le-a încheiat cu persoane fizice sau juridice, sunt menținute de drept și rămâne doar la latitudinea administratorului judiciar, ținând cont exclusiv de interesele debitoarei, să solicite denunțarea contractelor sau menținerea acestora.
A învederat că (...) SA la aproximativ o lună dupa data deschiderii procedurii insolvenței, respectiv la 08.08.2017, a comunicat debitoarei notificarea de reziliere a contractelor de leasing nr. (...) , ca urmare a neachitării ratelor de leasing datorate, procedura demarată de (...) SA nefiind conformă prevederilor art. 123 alin. 1 din Legea nr. 85/2014.
Drept urmare, rezilierea contractelor de leasing nr. (...) nu a operat și nu avea cum să opereze întrucât, pe de o parte (...) SA nu a cerut administratorului judiciar al debitoarei denunțarea contractelor de leasing, iar pe de altă parte, întrucât această reziliere ar fi putut opera conform prevederilor art. 123 alin. 1 lit a sau b, după curgerea unui termen de 30 de zile, termen în care administratorul judiciar are obligația să comunice acceptul său privind denunțarea contractului, lipsa răspunsului presupunând denunțare tacită.
Nu a avut posibilitatea de a opta pentru menținerea sau denunțarea contractelor de leasing nr. (...) , notificarea pe care contestatoarea i-a comunicat-o debitoarei la data de 08.08.2017 neîntrunind cerințele prevăzute de art. 123 alin. 1 din Legea nr. 85/2014.
Instanța de fond în mod greșit a admis contestația creditoarei cu privire la înscrierea sumei de 44.199,10 lei întrucât această sumă reprezintă daune-interese datorate în baza art. 19.3 din contractele de leasing în cazul încetării contractelor de leasing înainte de data deschiderii insolvenței. Or, în speță, rezilierea contractelor de leasing nu a intervenit înainte de data deschiderii procedurii insolvenței împotriva (...) SRL.
În mod greșit, instanța de fond a considerat că nu mai avea opțiunea de a menține sau denunța contractele de leasing, întrucât acestea au fost reziliate în baza pactului comisoriu anterior datei deschiderii procedurii insolvenței.
Întreaga analiză și motivare a instanței de fond pornește de la premisa greșită potrivit căreia rezilierea contractelor de leasing a intervenit înainte de data deschiderii insolvenței. Or, procedura insolvenței a fost deschisă la data de 18.07.2017 iar notificarea de reziliere nr. (...) a fost comunicată la data de 08.08.2017 așadar după data deschiderii procedurii de insolvență împotriva (...) SRL.
De altfel, instanța de fond nu a ținut cont nici de cadrul procesual fixat de către contestatoare prin contestația formulată prin care menționează că după reposesia bunurilor înțelege să își rectifice creanța în sensul înscrierii la masa credală a diferenței rezultate dintre întreaga creanță și valoarea bunurilor finanțate.
Instanța de fond a omis să ia în considerare faptul că, urmare a executării silite demarate în dosarul de executare nr. (...) al BEJ (...) , creditoarea și-a recuperat autovehiculul marca (...) . În aceste condiții, sunt abuzive clauzele care permit la rezilierea contractului de leasing atât reposedarea bunului, cât și plata ratelor de leasing viitoare, iar despăgubirile percepute sunt excesive și reprezintă o îmbogățire fără justă cauză pentru finanțator.
Dispozițiile art. 105 alin. 3 lit. b) din Legea nr. 85/2014 invocate de instanța de fond nu sunt incidente în cauză. Astfel, art. 105 alin. 3 lit. b) din Legea nr. 85/2014 prevede: "Creanțele provenind din contractele de leasing, reziliate înainte de data deschiderii procedurii insolvenței vor fi înregistrate astfel: b) dacă bunurile ce fac obiectul contractelor de leasing sunt recuperate, va fi înregistrată, beneficiind de ordinea de prioritate prevăzută de art. 161 pct. 8, dacă nu există alte bunuri care să confere titularului calitatea de creditor care beneficiază de o cauză de preferință, doar diferența dintre valoarea întregii creanțe și valoarea de piață a bunurilor care fac obiectul contractului de leasing stabilită de un evaluator independent ".
Or, în cauză, atât contractul de leasing nr. (...) având ca obiect autovehiculul (...) , cât și contractele de leasing nr. (...) nu au fost reziliate înainte de 18.07.2017 - data deschiderii procedurii de insolvență împotriva debitoarei (...) SRL, astfel încât nu se aplică prevederile art. 105 alin. 3 lit. b) din Legea nr. 85/2014 pentru a îndreptăți creditoarea la înscrierea în tabel a diferenței dintre valoarea întregii creanțe și valoarea de piață a bunurilor care fac obiectul contractului de leasing, astfel cum a fost stabilită de evaluatorul numit de către creditoare.
Având în vedere situația prezentată, clauzele penale inserate la art. 19.3 din contractele de leasing referitoare la evaluarea daunelor-interese în caz de reziliere a contractelor de leasing din culpa debitoarei nu au operat, aceste contracte fiind menținute prin efectul legii până la momentul parcurgerii procedurii de notificare instituită de art. 123 din Legea nr. 85/2014, procedură care nu a fost urmată în cazul de față. De aceea pretențiile creditoarei privind înscrierea sumei de 44.199,10 lei, cu titlu de daune-interese, reprezentând capital nefacturat și dobândă, în temeiul clauzei penale inserate la art. 19.3 din contracte sunt nefondate, această sumă neîndeplinind cerințele unei creanțe certe, lichide și exigibile, în sensul art. 663 Cod procedură civilă.
În drept, a invocat dispozițiile art. 466 și urm. din Cod procedură civilă, art. 123 din Legea 85/2014.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimata creditoare (...) SA a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică, și rectificarea Tabelului de creanțe al debitoarei ca urmare a valorificării bunului marca (...) , serie sașiu (...) , ce a făcut obiectul contractului de leasing financiar nr. (...) , recuperat pe calea executării silite, în sensul înscrierii creanței sale în valoare de 8.182.24 lei reprezentând debitul actual datorat de către societatea debitoare (...) S.R.L.
În apărare, a arătat că au fost încheiat contractele de leasing nr. (...) (...) între (...) S.A. (fosta (...) S.A.), în calitate de proprietar/finanțator/locator și (...) S.R.L în calitate de utilizator, având ca obiect dreptul de folosință asupra următoarelor bunuri: (...) (...) (...) .
Fiind îndeplinite condițiile imperative prevăzute de legea specială privind procedura insolvenței, în data de 25.08.2017 a formulat cerere de înregistrare a creanței sale certe, lichide și exigibile în valoare de 51.450.97 lei reprezentând facturi emise și neachitate la contractul de leasing precum și valoare capital rămas de facturat până la sfârșitul contractelor și dobânda aferentă, împotriva debitoarei (...) S.R.L. în dosarul nr. (...) , aflat pe rolul Tribunalului (...).
La data de 04.10.2017 administratorul judiciar (...) SPRL i-a transmis o notificare prin care ne aducea la cunoștință faptul că, creanța sa a fost înscrisă parțial la masa credală, suma de 44.199,10 lei fiind înlaturată de la înscrierea în tabelul preliminar de creanțe pe considerentul că este nedatorată la data deschiderii procedurii insolvenței.
Ulterior, a contestat tabelul preliminar de creanțe.
Contractele de leasing nr. (...) (...) sunt denunțate în temeiul dispozițiilor art. 123 alin. 1 lit. 11 pct. B și alin. 12 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.
Debitoarea nu a respectat termenele scadente pentru plata ratelor de leasing, astfel cum prevăd dispozițiile art. 10.4 coroborat cu art 10.12, motiv pentru care, în temeiul art. 18.1 raportat la art. 19 pct. 19.1 lit a) a intervenit rezilierea contractelor de leasing menționate mai sus.
A învederat că suma pentru care a solicitat înscrierea la masa credală totalizează 51.450,97 suma compusă din 7.251,87 lei reprezentând facturi emise și neachitate și 44.199,10 lei reprezentând rate de capital rămase de facturat și dobânda aferentă ratelor de leasing rămase de facturat (echivalentul în lei a 7.399,92 euro + TVA reprezentând valoare capital nefacturat, 600 lei reprezentând cheltuieli aferente închiderii contractelor de leasing, 635,59 euro + TVA reprezentând dobânda aferentă valorii de capital rămas de facturat- la cursul BNR din data deschiderii procedurii, 18.07.2017 - 4.5595 lei), conform declarației de creanță existentă la dosarul cauzei.
Prin declarația de creanță, și-a exprimat intenția clară de a-și recupera bunul și de a fi înscriși la masa credală în temeiul art. 105 alin 3 lit.b) din Legea 85/2014 potrivit cărora "dacă bunurile ce fac obiectul contractului de leasing sunt recuperate, va fi înregistrată, beneficiind de ordinea de prioritate prevăzută la art. 161 pct 8, dacă nu există alte bunuri care să confere titularului calitatea de creditor care beneficiază de o cauză de preferință, doar diferența dintre valoarea întregii creanțe și valoarea de piață a bunurilor ce fac obiectul contractului de leasing stabilită de un evaluator independent."
De altfel, administratorul judiciar nu i-a comunicat un răspuns la adresa sa în ceea ce privește menținerea contractului de leasing, iar față de acest aspect, învederează instanței de judecată dispozițiile clar stabilite de legiuitor în art. 123 alin. (2) Dacă solicită executarea contractului, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar precizează trimestrial, în cadrul rapoartelor de activitate, dacă debitorul dispune de fondurile bănești necesare achitării contravalorii bunurilor sau prestațiilor furnizate de cocontractant respectiv art. 123 alin. (3) Debitorul decade din beneficiul termenului dacă, în primele 3 luni de la data deschiderii procedurii, cocontractantul notifică administratorului judiciar intenția privind denunțarea contractului sau declararea anticipată a exigibilității. Ulterior menținerii contractului, cocontractantul poate solicita rezilierea acestuia pentru culpa debitorului.
A arătat că debitoarea nu a efectuat plăți pentru facturile curente, iar denunțarea contractelor a intervenit ca urmare a nerespectarii obligațiilor prevăzute la art.10.4 coroborat cu art. 10.12, motiv pentru care, în temeiul art. 18.1 raportat la art. 19 pct 19.1 lit. a) a considerat intervenită rezilierea contractelor de leasing menționate mai sus.
În consecință, faptul că debitoarea (...) S.R.L. se afla în procedura generală de insolvență și prin urmare se afla sub protecția Legii 85/2014, legiuitorul nu prevede exonerarea acestuia de la plata obligațiilor contractate curente, și nici prezumția de menținere a contractului nu subzistă în condițiile în care debitoarea aflată în insolvență nu face plata facturilor conform scadențelor acestora.
Totodată, de la început, intenția sa clară a fost de a-și recupera bunurile și de a fi înscrisă la masa credală în temeiul art. 105 alin 3 lit.b) din Legea 85/2014 potrivit cărora "dacă bunurile ce fac obiectul contractului de leasing sunt recuperate, va fi înregistrată, beneficiind de ordinea de prioritate prevăzută la art. 161 pct. 8, dacă nu există alte bunuri care să confere titularului calitatea de creditor care beneficiază de o cauză de preferință, doar diferența dintre valoarea întregii creanțe și valoarea de piață a bunurilor ce fac obiectul contractului de leasing stabilită de un evaluator independent".
Astfel, prin contestația formulată la Tabelul preliminar al creanțelor debitoarei (...) S.R.L. a precizat faptul că după reposesia bunurilor înțelege să rectifice creanța în sensul înscrierii la masa credală cu diferența rezultată dintre întreaga creanță și valoarea bunurilor finanțate, drept urmare a procedat la rectificarea creanței sale prin Adresa Nr. 607 comunicată în data de 25.04.2018, prin intermediul e-mail-ului administratorului judiciar (...) S.P.R.L. prin care i-a adus la cunoștință debitul actual datorat de către societatea debitoare (...) SRL, subscrisei (...) S.A., respectiv 8.182.24 lei, pentru care a solicitat a fi înscrisă în Tabelul preliminar al creanțelor, ca urmare a recuperării bunului marca (...), serie sașiu (...) ce a făcut obiectul contractului de leasing financiar nr. (...) , și a valorificării acestuia la prețul de 10.600,00 euro.
Așadar, în urma executării silite demarate în dosarul execuțional nr. (...) înregistrat pe rolul B.E.J. (...) , a recuperat în data de 04.12.2017 autovehiculul marca (...) , serie sașiu (...) și a întreprins demersurile necesare evaluării bunului, drept urmare prin Adresa nr. (...) i-a propus administratorului judiciar să numească în vederea întocmirii raportului de evaluare a autovehiculului, proprietatea sa, pe societatea (...) S.R.L.. membru ANEVAR legitimat cu legitimația nr. (...), urmând ca după evaluare acesta să fie valorificat.
Întrucât nu i-a fost comunicat un răspuns de către administratorul judiciar cu privire la Adresa nr. (...) trimisă, în data de 29.01.2018 a fost întocmit Raportul de evaluare a bunului mobil de către societatea (...) S.R.L raport pe care l-a comunicat în data de 08.02.2018 administratorului judiciar (...) S.P.R.L. rugându-l să îi comunice un punct de vedere.
Până în prezent nu a primit niciun răspuns din partea (...) S.P.R.L., între timp bunul marca (...), (...) ce a făcut obiectul contractului de leasing financiar nr. (...), a fost valorificat la prețul de 10.600.00 EUR.
În drept, a invocat art. 205 și următoarele din Cod procedură civilă, art. 59, Legea nr. 85/2014 privind procedura insolvenței, O.G 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing.
Examinând sentința apelată, raportat la motivele de apel invocate, Curtea a reținut că apelul este fondat.
În urma deschiderii procedurii generale de insolvență împotriva debitoarei S.C. (...) S.R.L., în baza încheierii nr. (...), creditoarea S.C. (...) S.A. a formulat cerere de admitere a creanței pentru următoarele sume: 7.251,87 lei reprezentând facturi emise și neachitate rezultate din contractele de leasing financiar nr. (...) și nr. (...) /(...); 44.199,10 lei reprezentând echivalentul în lei al sumei de 7.399,92 euro+TVA cu titlu de valoare capital nefacturat; 600 lei reprezentând cheltuieli aferente închiderii contractelor de leasing; 635,59 euro+TVA reprezentând dobânda aferentă valorii de capital rămas de facturat.
Sumele solicitate de creditoare derivă din contractele de leasing financiar încheiate cu debitoarea, având nr. (...) și nr. (...) /(...), vizând dreptul de folosință asupra următoarelor bunuri: (...)(...) (...).
Administratorul judiciar a înscris creditoarea în tabelul preliminar al creanțelor doar cu suma de 6.081,45 lei, reprezentând contravaloarea facturilor emise și neachitate, respingând restul creanței solicitate, ca nefiind datorată la data deschiderii procedurii insolvenței.
În acest context, creditoarea (...) S.A. a formulat contestație împotriva tabelului preliminar al creanțelor, prin care a solicitat înscrierea sa în tabel și cu celelalte sume solicitate, respectiv valoarea capitalului nefacturat, cu dobânda aferentă și cheltuielile de închidere a contractelor de leasing.
Prin sentința nr. (...) , judecătorul-sindic a admis contestația formulată și a dispus înscrierea creditoarei în tabelul de creanțe și cu suma de 44.190 lei, reprezentând valoarea capitalului nefacturat, cu dobânda legală aferentă, calculată până la data deschiderii procedurii insolvenței. În considerentele sentinței, s-a reținut, în esență, că, toate cele trei contracte de leasing au fost reziliate anterior deschiderii procedurii insolvenței, în temeiul pactului comisoriu stipulat de părți în contracte, astfel că, în temeiul prevederilor art. 105 alin. 3 lit. b) din Legea 85/2014, creditoarea este îndreptățită și la plata valorii capitalului nefacturat și a dobânzii legale, conform clauzei penale din contractele de leasing.
Prin apelul declarat de administratorul judiciar al debitoarei, acesta a criticat sentința pronunțată de judecătorul-sindic în primul rând sub aspectul concluziilor că, rezilierea contractelor de leasing s-ar fi produs anterior deschiderii procedurii insolvenței.
Curtea a reținut, într-adevăr, că, aspectul rezilierii/nerezilierii contractelor de leasing anterior deschiderii procedurii insolvenței, reprezintă chestiunea hotărâtoare care trebuie dezlegată în prezenta cauză, aceasta având o influență directă asupra posibilității înscrierii în tabelul de creanțe a întregii creanțe solicitate de creditoare.
Regimul juridic al contractului de leasing, al creanțelor care au ca izvor acest contract, dar și soarta bunului, obiect al contractului, a fost deslușită în noua reglementare, lămurindu-se o serie de aspecte dezlegate diferit în jurisprudență în lumina vechii legi. Astfel, art. 105 alin. 3 și 4 reglementează modul de înscriere în tabel a creanțelor provenite din contractele de leasing, iar art. 123 alin. 11 și 12 tratează modalitățile de denunțare a unui contract de leasing financiar în derulare, dar și efectele rezilierii unui atare contract.
Astfel, art. 105 alin. 3 din Legea insolvenței se referă la modul de înscriere în tabelul de creanțe a creanțelor derivând din contractele de leasing reziliate anterior deschiderii procedurii insolvenței.
În speță, însă, nu se poate reține o asemenea circumstanță, pentru următoarele considerente. Într-adevăr, fiecare din cele trei contracte de leasing financiar conține în condițiile generale care sunt parte integrantă din contracte, o clauză de reziliere de drept a contractelor. La art. 18.1 se prevede că, în situația intervenirii unuia sau a mai multora dintre cazurile de culpă prevăzute la art. 19.1 "locatorul are dreptul să rezilieze contractul, de plin drept, fără a mai fi necesară punerea în întârziere, fără intervenția instanței judecătorești și fără nici o altă formalitate prealabilă. Utilizatorul este considerat de drept pus în întârziere la momentul împlinirii termenului stipulat în contract pentru executarea obligației.
Din interpretarea acestor prevederi contractuale, reiese că, pentru a opera rezilierea în temeiul acestei clauze, este necesară opțiunea locatorului în acest sens, contractele stipulând că acesta are inițiativa să rezilieze contractul. În lipsa unei asemenea opțiuni, care trebuie să îmbrace formă scrisă și trebuie să fie comunicată utilizatorului, contractele de reziliere nu pot fi considerate reziliate de drept, chiar dacă utilizatorul a omis să își execute obligațiile asumate la termenele agreate de părți.
Or, la dosarul cauzei nu s-a depus nici o dovadă în acest sens, din care să se poată deduce că rezilierea contractelor de leasing ar fi avut loc anterior deschiderii procedurii insolvenței. Din contră, din cuprinsul notificării nr. (...) , expediate de locator utilizatorului ulterior deschiderii procedurii insolvenței, aflată la fila 40 din dosarul asociat, rezultă că locatorul nu a considerat a fi reziliate contractele de leasing anterior deschiderii procedurii insolvenței, în condițiile în care a acordat utilizatorului un termen de 10 zile pentru efectuarea plăților restante și doar în ipoteza nerespectării acestui termen se arată că va considera contractele de leasing reziliate.
Dat fiind că, nu se poate reține rezilierea contractelor de leasing anterior deschiderii procedurii insolvenței, soarta acestor contracte este reglementată de prevederile art. 123 alin. 1 și 12 din Legea insolvenței.
Dacă în materia oricăror altor contracte în derulare la data deschiderii procedurii, alin. 1 instituie regula că, acestea sunt considerate menținute la data deschiderii procedurii, în materia contractului de leasing financiar se derogă de la această regulă, alin. 12 stipulând că, prin excepție de la prevederile alin. (1) teza I, în cazul contractului de leasing financiar, dacă finanțatorul nu își exprimă, în termen de 3 luni de la data deschiderii procedurii, acordul expres pentru menținerea contractului, acesta se consideră denunțat la data expirării acestui termen. În cazul care, în același termen, finanțatorul transmite administratorului judiciar o notificare prin care i se cere să denunțe contractul, acesta se consideră denunțat la expirarea unui termen de 30 de zile de la data recepționării notificării de către administratorul judiciar. În vederea maximizării averii debitorului, lichidatorul judiciar poate să denunțe orice contract de leasing financiar, contractul considerându-se denunțat la data notificării denunțării de către administratorul judiciar/lichidatorul judiciar.
Rezultă din interpretarea acestor prevederi că, în cazul leasing-ului financiar sunt posibile următoarele variante de continuare/desființare:
1. menținerea contractului de leasing - doar în măsura în care se obține acordul expres al finanțatorului în acest sens în termen de 3 luni de la deschiderea procedurii;
2. denunțarea de drept la expirarea unui termen de 3 luni de la data deschiderii procedurii - dacă nu s-a obținut un acord expres de la finanțator;
3. denunțarea la inițiativa finanțatorului înainte de expirarea termenului de 3 luni - finanțatorul transmite administratorului judiciar o notificare prin care îi cere să denunțe contractul, acesta se consideră denunțat la expirarea unui termen de 30 de zile de la data recepționării notificării;
4. denunțarea de către administratorul judiciar/lichidator a contractului în temeiul prerogativei de denunțare a oricărui contract în derulare.
Prin urmare, în ipoteza în care, un contract de leasing financiar nu era reziliat la data deschiderii procedurii insolvenței, acesta nu mai poate fi reziliat ulterior de către finanțator pentru motivul neplății ratelor anterioare deschiderii procedurii insolvenței, ci poate fi doar denunțat într-una din modalitățile anterior arătate. Rezilierea poate fi solicitată judecătorului-sindic doar în ipoteza menținerii contractului și neexecutării de către utilizator a obligațiilor ulterioare deschiderii procedurii, generate de continuarea contractului, astfel cum prevede expres art. 123 alin. 3 teza a II-a. În acest caz, art. 123 alin. 11 stipulează opțiunile pe care le are finanțatorul în privința bunurilor ce au făcut obiectul contractului de leasing și a creanțelor izvorâte din acesta.
În speță, însă, nu se poate reține nici rezilierea contractelor de leasing ulterior deschiderii procedurii insolvenței, deoarece finanțatorul nu a invocat neexecutarea obligațiilor ulterioare deschiderii procedurii, ci a celor anterioare.
Notificarea expediată de finanțator, prin care se acordă utilizatorului intrat în insolvență un termen de plată pentru executarea obligațiilor restante, în caz contrar contractele considerându-se reziliate, nu poate fi interpretată altfel decât o denunțare a contractelor de leasing financiar. Chiar dacă această notificare nu respectă întrutotul maniera impusă de lege în care trebuie formulată, ceea ce este cert din cuprinsul acesteia este faptul că finanțatorul nu intenționează să continue contractele de leasing. Astfel, deși prin această notificare nu se solicită în mod concret administratorului judiciar să denunțe contractele de leasing, așa cum prevede expres art. 123 alin. 12 teza a II-a, manifestarea sa de voință este în mod evident aceea de a nu mai continua contractele de leasing, motiv pentru care, contractele trebuie considerate denunțate oricum în temeiul art. 123 alin. 12 teza I, întrucât acordul expres al finanțatorului pentru continuarea contractelor nu a fost dat. De altfel, și prin răspunsul la întâmpinare formulat de contestatoarea creditoare în dosarul asociat, aceasta a arătat că, prin notificarea expediată debitoarei, a înțeles să denunțe contractele de leasing.
Prin urmare, Curtea a reținut că, toate cele trei contracte de leasing au fost denunțate de drept, în temeiul art. 123 alin. 12 din Legea 85/2014. În privința efectelor denunțării, instanța de apel a remarcat că, pe cât de amănunțită este reglementarea efectelor în cazul rezilierii contractului de leasing financiar, pe atât de lacunară este în ceea ce privește situația denunțării acestuia.
Contestatoarea creditoare apreciază, însă, în mod greșit, că efectele denunțării în ceea ce privește valorificarea creanței sale reprezentând capital nefacturat, cu dobânda legală și cheltuieli de închidere a contractelor, sunt cele reglementate de art. 105 alin. 5 și art. 123 alin. 11, deoarece aceste dispoziții se referă și pot fi aplicate doar în situația în care contractele de leasing ar fi fost reziliate, ceea ce nu este cazul în speță.
Ci, efectele în caz de denunțare sunt cele menționate la alin. 4 al art. 123, care dau dreptul la o acțiune în despăgubire ce poate fi introdusă de către cocontractant împotriva debitorului și care va fi soluționată de către judecătorul-sindic. Alin. 4 stabilește, de asemenea, că drepturile stabilite în favoarea cocontractantului în urma exercitării acțiunii în despăgubiri se vor plăti acestuia potrivit prevederilor art. 161 pct. 4, pe baza hotărârii în temeiul căreia i-au fost recunoscute, rămasă definitivă.
Raportat la aceste dispoziții legale, rezultă că, în ipoteza denunțării contractelor de leasing financiar, finanțatorul nu își poate valorifica dreptul de creanță ce rezultă din denunțarea contractelor pe calea contestației la tabelul preliminar al creanțelor, ci pe calea unei acțiuni în despăgubiri adresată direct judecătorului-sindic, urmând ca drepturile stabilite în favoarea sa să se plătească potrivit prevederilor art. 161 pct. 4, pe baza hotărârii în temeiul căreia i-au fost recunoscute, rămasă definitivă.
Raportat la considerentele arătate, s-a impus admiterea apelului în temeiul art. 480 alin. 2 Cod procedură civilă și schimbarea în totalitate a sentinței, în sensul respingerii contestației formulate de contestatoarea (...) S.A. împotriva tabelului preliminar al creanțelor.
← Procedura insolvenţei. Jurisprudență Faliment | Apel. acţiune în daune delictuale, exercitată de beneficiarul... → |
---|