Procedura insolvenţei. Jurisprudență Faliment
| Comentarii |
|
Tribunalul ARAD Sentinţă civilă nr. 487 din data de 19.01.2018
Art. 2482 al. 1 din Codul civil prevede că publicitatea gajului bunurilor mobile corporale se realizează fie prin deposedarea debitorului, fie prin înscrierea gajului la arhivă.
Prin Decizia civilă nr. 614/A/28.09.2017 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, Secția a II-a Civilă, a fost respins apelul formulat împotriva sentinței civile nr. 487/26.06.2017 pronunțată de Tribunalul Arad, în dosarul nr. …, având ca obiect contestație creanțe, instanța de control judiciar reținând următoarele:
Prin sentința apelată, s-a respins contestația la tabelul preliminar formulată de contestatoarea creditoare, în contradictoriu cu intimata-debitoare, societate aflată în faliment și reprezentată prin lichidator judiciar, privitoare la tabelul de creanțe preliminar publicat în B.P.I. nr. 10218/24.05.2017.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a constatat că creanța fiscului a fost înscrisă în tabelul de creanțe cu titlu de creanță bugetară și nu garantată, deși creditorul fiscal invocă existența unei garanții dedusă din aplicarea sechestrului instituit prin p.v. de sechestru din data de 11.04.2016 întocmit în dosar de executare 229403/2015.
Potrivit art. 5, al.1, pct. 15 din Legea nr. 85/2014, în înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile au următoarele semnificații:
5. creanțe care beneficiază de o cauză de preferință sunt acele creanțe care sunt însoțite de un privilegiu și/sau de un drept de ipotecă și/sau de drepturi asimilate ipotecii, potrivit art. 2.347 din Codul civil, și/sau de un drept de gaj asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent dacă acesta este debitor principal sau terț garant față de persoanele beneficiare ale cauzelor de preferință. În cazul în care debitorul este terț garant, creditorul care beneficiază de o cauză de preferință va exercita drepturile corelative numai în ceea ce privește bunul sau dreptul respectiv. Aceste cauze de preferință au înțelesul dat lor de Codul civil, dacă prin lege specială nu se prevede altfel.
În acord cu practica C.A. Timișoara (decizia nr. 84/01.02.2016, pronunțată în dosar nr. …), judecătorul sindic a apreciat că respectiva creanță a creditoarei contestatoare este una bugetară și negarantată, deoarece din interpretarea dată de Curtea de Apel Timișoara dispozițiilor art. 2484 C.civ., rezultă că nu s-ar putea considera că, prin desemnarea reprezentantului debitoarei drept custode în procedura de aplicare a sechestrului fiscal, s-ar realiza cerința de publicitate a sechestrului astfel instituit.
Împotriva sentinței civile nr. 120/18.05.2017 pronunțată de Tribunalul Arad, în dosarul nr. …, a declarat apel creditoarea, prin care a solicitat admiterea apelului așa cum a fost formulat, schimbarea în tot a sentinței civile nr. 487/26.06.2017 și obligarea lichidatorului judiciar la înscrierea în tabelul definitiv a creanței acesteia așa cum a solicitat prin cererea de înscriere a creanței depuse la Tribunalul Arad în dat de 04.05.2017.
În motivare, apelanta a arătat că în fapt, prin Sentința civilă apelatăjudecătorul-sindic a respins contestația formulată de aceasta, împotriva Tabelului preliminar al creanțelor, tabel întocmit de lichidatorul judiciar privind pe debitoarea falită, respingând contestația creditoarei pentru înscrierea în tabelul preliminar al creanțelor debitoarei cu suma de 25.067 lei cu rang de preferință prevăzut de dispozițiile art.159, alin.1, pct.3 din Legea nr.85/2014 motivând că : "nu s-ar putea considera că, prin desemnarea reprezentantului debitoarei drept custode în procedura de aplicare a sechestrului fiscal, s-ar realiza creanța de publicitate a sechestrului astfel instituit";.
La data de 04.05.2017 creditoarea, a depus la registratura Tribunalului Arad o cerere de înscriere a creanței pentru suma totală de 25.067 lei, reprezentând debit datorat de debitoarea falită bugetului general consolidat al statului, cu rang de preferință prevăzut de dispozițiile art.159 alin.1pct.3 din Legea nr.85/2014.
Prin tabelul preliminar al creanțelor întocmit de lichidatorul judiciar și publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvență nr. 10218 din data de 24.05.2017 contestatoarea a fost înscrisă cu suma totală de 25.067 lei ca și creditor bugetar, în temeiul art. 161 pct.5 din Legea nr. 85/2014, fără a da curs cererii creditoarei de a fi înscrisă așa cum s-a solicitat cu suma de 25.067 lei cu rang de preferință prevăzut de dispozițiile art.159 alin.1pct.3 din Legea nr.85/2014.
Anexat cererii de înscriere a creanței creditoarea a depus o serie de acte din care rezultă că, creanța este certă lichidă și exigibilă, iar în dovedirea creanței garantate s-a depus Procesul-verbal de sechestru pentru bunuri mobile nr. 7783/11.04.2016 , dosar executare nr….,pentru suma totală de 610.745 lei, asupra bunurilor mobile enumerate în Anexa 1 la procesul verbal de sechestru, care conferă creditorului fiscal un drept de gaj asupra bunurilor sechestrate în sensul prevederilor dreptului comun.
Mai mult, dispozițiile Legii nr.99/1999, privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, instituie ordinea de preferință a garanțiilor reale, inclusiv prioritatea creditorului privilegiat față de creditorul garantat în cazul în care privilegiul îndeplinește condiția de publicitate prin înscrierea acestuia la arhivă sau prin posesia bunului.
Art.238 din C.pr.fiscala prevede :
"(8) Prin sechestrul înființat asupra bunurilor mobile, creditorul fiscal dobândește un drept de gaj care conferă acestuia în raport cu alți creditori aceleași drepturi ca și dreptul de gaj în sensul prevederilor dreptului comun";.
Potrivit dispozițiilor din art.5, alin 1, pct. 14 și 15 din Legea nr.85/2014:
- creanțele bugetare reprezintă creanțele constând în impozite, taxe, contribuții, amenzi și alte venituri bugetare, precum și accesoriile acestora. Își păstrează aceasta natura și creanțele bugetare care nu sunt acoperite în totalitate de valoarea privilegiilor, ipotecilor sau a gajurilor deținute, pentru partea de creanța neacoperita, iar
- creanțe care beneficiază de o cauza de preferința sunt acele creanțe care sunt însoțite de un privilegiu și/sau/ de un drept de ipoteca și/sau de drepturi asimilate ipotecii, potrivit art. 2.347 din Codul civil, si/sau de un drept de gaj asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent daca acesta este debitor principal creditorul beneficiază de o cauza de preferința va exercita drepturile corelative numai în ceea ce privește bunul sau dreptul respectiv. Aceste clauze de preferință au înțelesul dat lor de Codul civil, daca prin legea speciala nu se prevede altfel.
De asemenea și prevederile Noului cod civil , în cuprinsul art. 2328 dispun "Preferința acordată statului și unităților administrativ - teritoriale pentru creanțele lor se reglementează prin legi speciale" - O.G. nr. 92/2003 - și art. 2333 potrivit căruia " Privilegiul este preferința acordată de lege unui creditor în considerarea creanței sale."
Potrivit art. 153 din O.G. nr.92/2003
" (1)Bunurile mobile sechestrate vor putea fi lăsate în custodia debitorului, a creditorului sau altei persoane desemnate de organul de executare sau de executorul fiscal, după caz, ori vor fi ridicate și depozitate de către acesta.
În cauza în care, p.v. de sechestru emis de creditoare, este semnat atât de debitoare prin reprezentant, cat și de terțul poprit prin care se exercita posesia de către debitor și care are calitatea de custode conform C.pr.fiscala., a fost întocmit în suficiente exemplare, astfel încât un exemplar a fost comunicat reprezentantului debitoarei, care este în același timp și custode, fiind îndeplinită cerința de publicitate instituită de art.2484 C.civ.,sechestru instituit de creditoare fiind asimilat gajului reglementat de codul civil, fapt reținut greșit de prima instanța.
Acest fapt este susținut și în doctrina relevanta care arată că :" Codul de procedură fiscală prevede anumite facilitați pentru creanțele bugetare, în sensul ca asimilează astfel de creanțe, dacă beneficiază de un sechestru instituit asupra bunurilor mobile sau imobile ale debitorului, creanțelor garantate cu gaj, respectiv cu ipoteca legală.".
Din cele de mai sus rezulte că creanța creditoare este garantată, fiind privilegiată prin simplul efect al legii, fiind incidente în cauză art. 5, al.1,pct. 15 din Legea nr. 85/2014.
Astfel, având în vedere prevederile legale invocate mai sus lichidatorul judiciar trebuie sa dea eficiență dispozițiilor art. 159 alin. 1 pct. 3 din Legea nr. 85/2014: " Fondurile obținute din debitorului, grevate, în favoarea distribuite în următoarea ordine:
3. creanțele creditorilor beneficiari ai unei cauze de preferință, cuprinzând tot capitalul, dobânzile, majorările și penalitățile de orice fel, inclusiv cheltuielile, precum și cele corespunzătoare a/f. 705 alin. 3 și art. 123 alin. 11 lit. a)."
În susținerea celor arătate a invocat și practica Curții de Apel Timișoara, care în dosar nr.704/108/2015/a1 a admis apelul creditoarei într-o cauză similară reținând în mod corect faptul că: "în absența oricărei opoziții din partea vreunui alt creditor al aceleași debitoare insolvente, Curtea constată că nici debitoarea și nici administratorul judiciar al acesteia nu putea invoca inopozabilitatea procesului-verbal de sechestru întrucât nu au calitatea de terți și că apelanta-creditoare este îndreptățită să fie înscrisă în tabelul de creanțe al debitoarei cu o creanță garantată.
Având în vedere dispozițiile legale mai sus amintite, a arătat că în mod eronat prima instanță a respins contestația formulată de creditoarea-apelantă privind înscrierea în tabelul creanțelor al debitoarei suma de 25.067 lei, ca și creanță garantată, așa cum s-a solicitat.
În drept, a invocat dispozițiile art.466, art. 468 C.pr.civ., art. 5 pct. 15, art. 111 și art. 159 alin. 1 pct. 3 din Legea nr. 85/2014, art. 2328, art.2333, art.2347, art. 2484 din Codul civil, art. 151 alin. 8 din OG nr. 92/2003, precum și toate actele normative invocate în cuprinsul cererii de apel.
Intimata-debitoare prin administrator judiciar a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat și menținerea ca temeinica și legala a hotărârii instanței de fond.
În apărare, a arătat că prin apelul formulat, apelanta a arătat că în mod nelegal creanța sa în cuantum de 25062 lei a fost înscrisa în tabelul preliminar de creanțe în calitate de creditor bugetar și nu în calitate de creditor garantat conform art. 159 alin 1 pct. 3 din Legea nr. 85/2014, motivând că creanța sa este garantata deoarece a anexat declarației de creanța procesul-verbal de sechestru nr. 7783/11.04.2016.
S-a procedat la înscrierea creanței creditoarei apelante în tabelul preliminar în rangul prevăzut de art. 161 pct. 5 din Legea nr. 85/2014, în rang de creditor bugetar și nu în calitate de creditor garantat având în vedere ca nu există dovada existentei unei cauze de preferința. Pentru a beneficia de o creanța garantata în cadrul procedurii insolvenței, creditorii fiscali trebuie sa instituie sechestrul cu privire la anumite bunuri ale debitorului și sa înscrie un aviz de ipoteca în arhiva electronica de garanții reale mobiliare în care sa identifice bunurile sechestrate. Nu a fost depus nici un înscris din care sa rezulte înscrierea vreunui aviz de ipoteca în arhiva electronica de garanții reale mobiliare din care sa rezulte care sunt bunurile asupra cărora s-a instituit sechestru. Doar astfel puteau fi individualizate bunurile grevate în favoarea creditorului contestator și fondurile obținute din vânzarea acestora precum și sumele cuvenite acestuia din aceste fonduri. Un aviz de garanție care nu cuprinde bunurile sau drepturile afectate garanției nu poate produce nici un efect, iar daca simpla înscriere a avizului de garanție ar conferi creanței bugetare caracterul de creanța garantata, ar însemna sa se lase la simpla dispoziție a creditorului bugetar transformarea creanței sale din bugetara în garantata.
Atașat cererii de înscriere a creanței la masa credală s-au depus decizii referitoare la obligațiile de plata accesorii, titluri executorii și procese-verbale de sechestru. Toate aceste înscrisuri dovedesc doar masuri privind începerea executării silite asupra debitoarei și nu constituirea unei garanții asupra bunurilor acestuia. Așadar nu a fost depus niciun înscris din care să rezulte faptul că acest creditor ar deține o creanță garantată. Nici în susținerea contestației care face obiectul prezentei cauze nu au fost depuse acte suplimentare din care să rezulte că acest creditor ar deține o creanță garantată. În aceste condiții cererea de înscriere a creanței în suma de 25067 lei ca și creanță garantată în temeiul art. 159 alin 1 pct.3 din Legea nr. 85/2014 este nedovedită.
Cu privire la caracterul garantat al sumei de 25067 lei, a arătat și prevederile art. 5 pct. 15 din Legea nr. 85/2014 , potrivit cărora "creanțele care beneficiază de un drept de preferință sunt acelea care sunt însoțite de un privilegiu si/sau de un drept de ipoteca si/sau de drepturi asimilate ipotecii, potrivit art. 2347 C.civ. si/sau de un drept de gaj asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent daca acesta este debitor principal, sau terț garant față de persoanele beneficiare ale cauzelor de preferință"; .
Aceste dispoziții legale nu pot fi aplicate creanței contestatoarei, întrucât creditoarea nu a constituit asupra patrimoniului debitorului un drept real, ci doar o creanță fiscală, de natura contribuțiilor la bugetul de stat.
În mod legal și prima instanța a reținut că din interpretarea dată de Curtea de Apel Timișoara într-o practică recentă și constantă, dispozițiilor art. 2484 C.civ. rezultă că nu s-ar putea considera ca prin desemnarea reprezentantului debitoarei drept custode în procedura de aplicare a sechestrului fiscal s-ar realiza cerința de publicitate a sechestrului astfel instituit.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Apelanta-creditoare critică prin prezentul demers judiciar faptul că nu a fost trecută în tabelul preliminar ca și creditor garantat pentru suma de 25067 lei.
În dovedirea susținerilor sale apelanta-creditoare a depus la dosar doar procesul-verbal de sechestru pentru bunuri mobile, în care se face trimitere la o anexă, unde sunt trecute o autoutilitară basculantă și un buldoexcavator.
Potrivit art. 238 al. 8 din Legea 207/2015, prin sechestrul înființat asupra bunurilor mobile, creditorul fiscal dobândește un drept de gaj care conferă acestuia în raport cu alți creditori aceleași drepturi ca și dreptul de gaj în sensul prevederilor dreptului comun.
Conform art. 5 pct. 14, 15 și 22 din Legea 85/2014, creanțele bugetare reprezintă creanțele constând în impozite, taxe, contribuții, amenzi și alte venituri bugetare, precum și accesoriile acestora; își păstrează această natură și creanțele bugetare care nu sunt acoperite în totalitate de valoarea privilegiilor, ipotecilor sau a gajurilor deținute, pentru partea de creanță neacoperită; creanțele care beneficiază de o cauză de preferință sunt acele creanțe care sunt însoțite de un privilegiu și/sau de un drept de ipotecă și/sau de drepturi asimilate ipotecii, potrivit art. 2.347 din Codul civil, și/sau de un drept de gaj asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent dacă acesta este debitor principal sau terț garant față de persoanele beneficiare ale cauzelor de preferință; în cazul în care debitorul este terț garant, creditorul care beneficiază de o cauză de preferință va exercita drepturile corelative numai în ceea ce privește bunul sau dreptul respectiv; aceste cauze de preferință au înțelesul dat lor de Codul civil, dacă prin lege specială nu se prevede altfel; creditori chirografari sunt creditorii debitorului înscriși în tabelele de creanțe care nu beneficiază de o cauză de preferință; sunt creditori chirografari și creditorii care beneficiază de cauze de preferință, ale căror creanțe nu sunt acoperite în totalitate de valoarea privilegiilor, a ipotecilor sau a gajurilor deținute, pentru partea de creanță neacoperită; simpla înscriere în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare a unei creanțe nu determină transformarea acesteia în creanță care beneficiază de o cauză de preferință.
Art. 2482 al. 1 din Codul civil prevede că publicitatea gajului bunurilor mobile corporale se realizează fie prin deposedarea debitorului, fie prin înscrierea gajului la arhivă.
Din coroborarea acestor dispoziții legale rezultă că, pentru ca un creditor bugetar să beneficieze de o creanță garantată în procedura insolvenței în temeiul unui proces-verbal de sechestru, pe de o parte vor trebui identificate și evaluate bunurile asupra cărora se instituie această măsură, iar pe de altă parte este necesară îndeplinirea formalităților de publicitate prevăzute de lege.
Cum în speță nu s-a constatat întrunirea cumulativă a acestor condiții, în mod judicios prima instanță a respins contestația creditoarei, administratorul judiciar procedând în mod corect atunci când a înscris creanța acesteia în tabelul preliminar ca și creanță bugetară, iar nu garantată.
| ← Procedura insolvenţei. Jurisprudență Faliment | Procedura insolvenţei. Jurisprudență Faliment → |
|---|
