Excepţia de neconstituţionalitate. Respingerea cererii de sesizare a Curţii Constitutionale
Comentarii |
|
> »
Legea nr. 47/1992, art. 29 alin. (1)
Prima instanţă a reţinut în mod corect că nu se impune sesizarea Curţii Constituţionale pentru a decide cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a unor dispoziţii legale, dacă aceste dispoziţii nu au legătură cu soluţionarea cauzei.
Decizia nr. 224/R din 28 aprilie 2006 - G.D.
Tribunalul Braşov, Secţia comercială şi de contencios administrativ a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 alin. (2) C. proc. civ. - alineat introdus prin Legea nr. 219/2005 - ridicată de pârâta S.C. ,A-C” S.R.L.
Prima instanţă a reţinut că textul asupra căruia s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate este irelevant în soluţionarea cauzei.
împotriva încheierii a declarat recurs pârâta S.C. „A C.” S.R.L., arătând că instanţa de fond a respins excepţia de neconstituţionalitate invocată fără a studia temeinic motivele care stau la baza ei.
De asemenea, s-a arătat că cererea de sesizare a Curţii Constituţionalitate a fost respinsă printr-o motivare lapidară.
Recurenta a solicitat admiterea recursului, în sensul sesizării Curţii Constituţionale asupra excepţiei invocate, conform prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.
Recursul nu este întemeiat.
Conform dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 republicată, Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţional itatea unei legi sau ordonanţe, ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei, în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia.
în speţă, a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (2) C. proc. civ., în absenţa unei cereri de recuzare a tuturor judecătorilor Tribunalului Braşov sau a unei secţii a acestuia.
Drept urmare, în mod corect a reţinut prima instanţă că nu se impune sesizarea Curţii Constituţionale pentru a decide cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (2) C. proc. civ., aceste dispoziţii neavând legătură cu soluţionarea cauzei.
Critica recurentei privind respingerea excepţiei de neconstituţionalitate este nefondată, prima instanţă nepronunţându-se asupra excepţiei ridicate, ci doar asupra sesizării Curţii Constituţionale.
încheierea recurată cuprinde motivele pe care se sprijină şi nu poate fi invocată nelegalitatea pe considerentul motivării lapidare.
← Autoritatea de lucru judecat. Verificarea existenţei puterii de... | Măsuri asigurătorii. Sechestrul asigurător. Condiţii → |
---|