Procedura insolvenței. conversia reorganizării judiciare în faliment. calitate procesuală activă.
| Comentarii |
|
Curtea de Apel SUCEAVA Decizie nr. 247 din data de 16.09.2016
Rezumat:
Potrivit art. 36 C.pr.civ. "calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății"; ceea ce duce la concluzia că, de regulă, calitatea procesuală activă presupune existența unei identități între reclamant și cel ce este titularul dreptului subiectiv afirmat.
În materia insolvenței legea conferă calitate procesuală activă pentru formularea cererii de conversie a reorganizării în faliment doar creditorilor care au capacitatea de a participa la procedură și a lua decizii prin care se poate influența cursul procedurii. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 105 alin.(1) din Legea nr.85/2006 ";Dacă debitorul nu se conformează planului sau desfășurarea activității aduce pierderi averii sale, administratorul judiciar, comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori, precum și administratorul special pot solicita oricând judecătorului-sindic să aprobe intrarea în faliment, în condițiile art. 107 și următoarele";.
Petenții au împotriva debitoarei o creanță născută în timpul procedurii de insolvență care, potrivit dispozițiilor art. 64 alin.6 din LPI, se plătește conform documentelor din care rezultă, nefiind necesară înscrierea la masa credală, așa încât aceștia nu se circumscriu noțiunii de creditor în sensul art. 3 pct.7 sau pct. 8 din LPI, neavând astfel calitate procesuală activă de formulare a cererii de intrare în faliment.
Hotărârea:
Prin cererea adresată Tribunalului Suceava - Secția civilă la data de 19 iunie 2013 și înregistrată sub nr. 7003/86/2013, debitorul S.C. A.B.C. S.R.L.a solicitat deschiderea procedurii reglementată de Legea privind procedura insolvenței, motivat de faptul că se află în stare de insolvență, înregistrând datorii către terți.
Prin încheierea nr. 1046/25.06.2013, Tribunalul Suceava a admis cererea, cu consecința deschiderii procedurii generale de insolvență față de debitor și a desemnării în calitate de administratori judiciari a practicienilor în insolvență E.F.G. SPRL și H.I.J. .
Prin sentința civilă nr. 233/25.02.2014, judecătorul sindic a confirmat planul de reorganizare a activității debitorului, ținând cont de votul creditorilor exprimat cu prilejul Adunării creditorilor din data de 17 februarie 2014, iar prin sentința civilă nr. 229/27.10.2015, a confirmat planul modificat nr. 982/24.08.2015, de reorganizare a activității debitorului, ținând cont de votul creditorilor exprimat cu prilejul Adunării creditorilor din data de 23 septembrie 2015.
Prin cererea adresată aceleiași instanțe la data de 4 martie 2016, petenții K.L.N și K.L.O au solicitat deschiderea procedurii de faliment a debitoarei.
Prin sentința nr. 334 din 24 mai 2016, Tribunalul Suceava - Secția a II-a civilă a admis cererea formulată de petenții K.L.N și K.L.O și, în temeiul dispozițiilor art. 107 alin. 1 lit. C din Legea nr. 85/2006, a dispus intrarea în faliment a debitoarei S.C. A.B.C. S.R.L., iar în temeiul art. 107 alin. 2 din lege a desemnat în calitate de lichidatori judiciari provizorii pe practicienii în insolvență E.F.G. SPRL și H.I.J. , care urmează a îndeplini atribuțiile prevăzute de art. 25 din lege, cu un onorariu provizoriu în cuantum de câte 3.000 de lei, punându-le în vedere ca la prima adunare generală a creditorilor să supună spre aprobare confirmarea lor și comisionul de administrare și de asemenea, a dispus dizolvarea societății debitoare și ridicarea dreptului de administrare a acesteia, făcând totodată aplicarea disp. art. 113 din Legea privind procedura insolvenței și fixând termen pentru continuarea procedurii la data de 13 septembrie 2016, ora 900.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în esență, că între K.L.N., în calitate de proprietar și M.N.O.au fost încheiate contractele de leasing nr. 9100564/169406, 9100564/169407, 9100564/169408, 9100564/169409, 9100564/169410, 9100564/169412, având ca obiect dreptul de folosință asupra a șase autovehicule, iar ulterior, au fost încheiate contracte de novație la contractele de leasing, prin care M.N.O.a cedat către A.B.C. toate drepturile și obligațiile prevăzute în contractele de leasing, cu acordul proprietarului, în urma acestei cesiuni utilizator fiind debitoarea în cauză.
Făcând aplicarea disp. art. 49 din Legea nr. 85/2006, judecătorul sindic a apreciat că societatea-debitoare se află în perioada de observație, a depus un plan de reorganizare și nu i s-a ridicat dreptul de administrare și prin urmare, prin administratorul special poate efectua plăți în această perioadă, plăți care se încadrează în condițiile obișnuite de exercitare a activității curente, sub supravegherea administratorului judiciar, dar cu toate acestea, nu a efectuat nicio plată conform contractelor de leasing, respectiv plata ratelor de leasing și a ratelor primei de asigurare casco, emise după data deschiderii procedurii insolvenței, considerate a fi curente, aferente folosinței bunurilor utilizate în sistem leasing.
A constatat instanța că, potrivit dispozițiilor art. 6 pct. 6.4 din contractele de leasing pe care debitorul le-a semnat, ratele de leasing și primele de asigurare trebuie să fie plătite cel mai târziu în a 15-a zi calendaristică de la data facturării și deși debitorul a primit lunar facturile emise în conformitate cu clauzele contractuale, nu s-au mai efectuat plăți din luna mai 2013.
Prin raportul de activitate, administratorul judiciar a arătat că este de acord cu cererea petenților, având în vedere faptul că nu au fost achitate la zi ratele de leasing, iar obligațiile de plată și celelalte sarcini stipulate în planul de reorganizare modificat nu pot fi îndeplinite și deși în cadrul adunării creditorilor s-a susținut că K.L.N nu are calitate procesuală activă, acest aspect poate fi raportat la creanța anterioară, față de care s-a dispus respingerea ca tardivă.
Cum însă debitorul nu a făcut dovada că a solicitat încetarea contractelor de leasing, fiind vorba despre facturi emise ulterior deschiderii procedurii, s-a apreciat că acestea au caracterul unor plăți curente, astfel că petenta are calitatea procesuală activă de creditor, iar față de valoarea creanțelor, cât și lipsa unor cauze care să justifice neîndeplinirea obligațiilor asumate, judecătorul sindic a constatat îndeplinite condițiile deschiderii procedurii falimentului prev. de art. 107 alin. 1 lit. C din Legea nr.85/2006, ca unică soluție pentru satisfacerea creanțelor creditorilor.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel creditoareaP.R.S., prin administrator M.O.F.,, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de apel, apelanta a arătat, în esență, că din conținutul sentinței atacate nu se poate stabili cine are calitatea de titular al cererii de deschidere a procedurii falimentului debitoarei, întrucât prezintă neconcordanțe grave între partea introductivă, considerente și dispozitiv cu privire la petenta sau petenții care au introdus această cerere.
Susține apelanta că, prin acceptarea de către judecătorul sindic a calității procesuale active a petentei/petenților în ceea ce privește formularea cererii de deschidere a procedurii falimentului, s-au încălcat prev. art. 105 raportate la cele ale art. 3 pct. 7 din Legea nr. 85/2006, întrucât niciuna dintre cele două societăți nu se regăsesc în tabelul definitiv de creanțe nr. 284/7003/31.03.2016, astfel cum a fost publicat în BPI nr. 7130/11.04.2016, motiv pentru care nu au această calitate în prezenta cauză.
Apreciază apelanta că motivarea și soluția dată prin sentința apelată sunt rezultatul unei analize superficiale a înscrisurilor aflate la dosar, judecătorul sindic făcând referire la o presupusă valoare a creanțelor, fără a preciza care este cuantumul acestora și fără a cerceta dacă respectivele creanțe sunt certe, lichide și exigibile și mai mult, din conținutul hotărârii nu reiese titularul creanțelor. De asemenea, s-a afirmat că sunt îndeplinite condițiile deschiderii procedurii falimentului prev. de art. 107 alin. 1 lit. C din Legea nr. 85/2006, fără a se preciza efectiv care obligație de plată sau sarcină din planul confirmat nu a fost îndeplinită.
A mai arătat apelanta că nici planul inițial de reorganizare și nici planul de reorganizare modificat nu fac referire la petentă/petenți, astfel că, raportat la motivarea soluției instanței de fond, nu se poate reține vreo încălcare a planului în ceea ce privește aceste societăți și prin urmare, judecătorul sindic a apreciat în mod eronat faptul că planul de reorganizare nu ar fi fost respectat și că nici nu ar exista elemente concrete pentru a-l considera viabil pe viitor, în condițiile în care pe parcursul celor doi ani de reorganizare debitoarea a reușit achitarea parțială a datoriilor.
Tot prin memoriul de apel, apelanta a solicitat suspendarea executării sentinței atacate, în temeiul art. 8 alin. 4 lit. c) din Legea nr. 85/2006, cerere care a fost respinsă, ca inadmisibilă, prin încheierea din 2 august 2016.
Prin întâmpinare, intimatele K.L.N și K.L.O au solicitat respingerea apelului și a cererii de suspendare executare, ca nefondate și menținerea sentinței atacate, ca fiind legală și temeinică.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, prin prisma criticilor invocate, Curtea constată că apelul este fondat, pentru următoarele considerente:
Analizând cu prioritate critica vizând modul de soluționare a excepției lipsei calității procesuale active Curtea reține, cu titlu preliminar, că potrivit art. 36 C.pr.civ. "calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății"; ceea ce duce la concluzia că, de regulă, calitatea procesuală activă presupune existența unei identități între reclamant și cel ce este titularul dreptului subiectiv afirmat.
În materia insolvenței există însă situații în care persoana care are calitate procesuală activă este prevăzută chiar de lege.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 105 alin.(1) din Legea nr.85/2006 ";Dacă debitorul nu se conformează planului sau desfășurarea activității aduce pierderi averii sale, administratorul judiciar, comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori, precum și administratorul special pot solicita oricând judecătorului-sindic să aprobe intrarea în faliment, în condițiile art. 107 și următoarele";.
Dacă în ceea ce privește administratorul judiciar, comitetul creditorilor sau administratorul special nu pot apărea dubii cu privire la persoana sau creditorii care au această calitate, având în vedere că legea reglementează expres modul lor de desemnare, în ceea ce privește sintagma ";oricare dintre creditori"; se impun câteva precizări.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 3 pct. 7 din Legea nr.85/2006 ";prin creditor se înțelege persoana fizică sau juridică ce deține un drept de creanță asupra averii debitorului și care a solicitat, în mod expres, instanței să îi fie înregistrată creanța în tabelul definitiv de creanțe sau în tabelul definitiv consolidat de creanțe și care poate face dovada creanței sale față de patrimoniul debitorului, în condițiile prezentei legi. Au calitatea de creditor, fără a depune personal declarațiile de creanță, salariații debitorului"; iar potrivit art.3 pct.8 ";creditorul îndreptățit să participe la procedura insolvenței este acel creditor care a formulat și căruia i-a fost admisă, total sau în parte, o cerere de înregistrare a creanței sale pe tabelele de creanțe contra debitorului întocmite în procedură și care are dreptul de a participa și de a vota în adunarea creditorilor, inclusiv asupra unui plan de reorganizare judiciară admis de judecătorul-sindic, de a fi desemnat în calitate de membru al comitetului creditorilor, de a participa la distribuțiile de fonduri rezultate din reorganizarea judiciară a debitorului sau din lichidarea averii debitorului, de a fi informat ori notificat cu privire la desfășurarea procedurii și de a participa la orice altă procedură reglementată de prezenta lege. Au calitatea de creditor îndreptățit să participe la procedura insolvenței, fără a depune personal declarațiile de creanță, salariații debitorului";.
Ca urmare, legea conferă calitate procesuală activă pentru formularea cererii de conversie a reorganizării în faliment doar creditorilor care au capacitatea de a participa la procedură și a lua decizii prin care se poate influența cursul procedurii.
Petenții au împotriva debitoarei o creanță născută în timpul procedurii de insolvență care, potrivit dispozițiilor art. 64 alin.6 din LPI, se plătește conform documentelor din care rezultă, nefiind necesară înscrierea la masa credală, așa încât aceștia nu se circumscriu noțiunii de creditor în sensul art. 3 pct.7 sau pct. 8 din LPI, neavând astfel calitate procesuală activă de formulare a cererii de intrare în faliment.
Ca urmare Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 480 alin.(2) C.pr.civ. va admite apelul și va schimba în totalitate sentința, în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale active a petenților și respingerii cererii de intrare în faliment a debitoarei ca fiind formulată de persoane fără calitate procesuală activă.
| ← Apel. procedura insolvenţei. netemeinicia cererii debitorului,... | Apel. procedura insolvenţei. contestaţie hotărâre adunare... → |
|---|
