Procedura insolvenţei. Jurisprudență Faliment
| Comentarii |
|
Tribunalul ARAD Sentinţă civilă nr. 1228 din data de 09.12.2015
Potrivit lit. c a art.169 din Legea nr. 85/2014, acesta nu își găsește aplicabilitatea în condițiile în care pârâții nu au continuat vreo activitate ce ar fi dus în mod vădit la încetarea de plăți a debitoarei, singurul scop al debitoarei fiind acela al realizării unei viitoare afaceri ce nu a mai putut fi realizată în primul rând din cauza modificărilor succesive ale dispozițiilor legale în materie , respectiv a Legii nr.220/2008, modificări ce au restricționat modul de acordare și numărul certificatelor verzi acordate, circumstanțe ce de altfel au fost cunoscute de către reprezentantul reclamantei și care nu pot fi imputate în niciun fel pârâților. De altfel, este o practică frecventă, bazată pe Legea nr. 346 /2004, constituirea de asocieri pentru a putea gestiona independent un proiect de o anumită complexitate.
Prin Decizia civilă nr. 298/05.04.2015 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, Secția a doua civilă, a fost respins apelul formulat împotriva sentinței civile nr. 1228/09.12.20125 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr. …, instanța de control judiciar reținând următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1228 din 09.12.2015, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr. … s-a respins acțiunea având ca obiect atragerea răspunderii patrimoniale a pârâților în baza art. 138 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a constatat că starea de fapt invocată de reclamant nu a fost contestată de pârâți, aceștia din urmă interpretând însă diferit situația concretă.
În tabelul definitiv consolidat de creanțe împotriva averii debitorului …, în dosar de bază nr. …, pe rol la Tribunalul Arad Secția a II-a Civilă, este înscrisă creanța totală de … lei, creditorul … deținând 52,75% din totalul creanțelor.
Prima instanță în motivarea hotărârii a invocat dispozițiile art. 169 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.
De asemenea judecătorul sindic a reținut calitatea pârâților de persoane potențial răspunzătoare în baza articolului de mai sus, constatând că pârâții prin întâmpinare fac referire la inadmisibilitatea acțiunii, ceea ce în opinia instanței nu constituie o excepție, ci o problemă de fond.
Verificând fondul acțiunii s-a reținut de către judecătorul sindic că acțiunea și motivele pe care se sprijină reclamanta sunt nefondate pentru următoarele motive:
Faptul că … dă în chirie o suprafață de teren, cu front stradal și alte facilitați în ceea ce privește utilitățile, către …, la un preț nesemnificativ, nu constituie, în opinia instanței, un motiv de natură a aduce în stare de insolvență debitorul …, ci dimpotrivă facilitează realizarea scopului acestuia. Mai mult, însăși reclamantul arată că este o practică frecventă, bazată pe legea Legea nr. 346 /2004, constituirea de asocieri pentru a putea gestiona independent un proiect de o anumită complexitate.
Reclamantul, în baza contratului de prestări servicii nr. …, a prestat servicii debitorului insolvent … având ca finalitate construirea unui parc fotovoltaic pe terenul închiriat de aceasta, având ca beneficiar debitorul …. S-a menționat că valoarea contractului a fost de … euro, plătibili eșalonat, funcție de stadiul derulării acestuia, respectiv de data obținerii unor avize. Debitorul … nu a plătit întregul cost al serviciilor prestate, restanța la plată fiind de … lei.
Judecătorul-sindic a reținut că restanța la plată, prin ea însăși nu constituie un motiv de atragere a răspunderii în baza art. 169 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.
De asemenea nu s-a putut reține că … a fost înființată, pentru a frauda partenerii de afaceri, pentru a eluda plata serviciilor prestate, prezenta cauză nefiind un proces de intenții. Reclamantul a avut încă de la momentul încheierii contractului, cunoștință de faptul că debitorul nu are fonduri, neavând încă activitate. De asemenea a știut că nici măcar nu se urmărește începerea unei activități ci obținerea autorizațiilor necesare pentru a se putea obține un preț convenabil pe proiect. Deci într-un anumit sens și reclamantul a fost partener al debitorului și pârâților în acest demers. S-a reținut că în speță nu s-a dispus, în interes personal, continuarea unei activități care ducea în mod vădit persoana juridică la încetarea de plăți, neexistând practic o activitate profitabilă care să devină apoi neprofitabilă, ci doar încercarea de a pune bazele unei afaceri, mizându-se pe un câștig viitor, fapt cunoscut de reclamant.
Totodată judecătorul-sindic a mai reținut că nu doar debitorul putea cere rezilierea contractului cu reclamantul ci și reclamantul putea face același lucru sau putea sista efectuarea serviciilor invocând excepția de neexecutare a contractului, ceea ce însă nu a făcut.
Deși plata serviciilor prestate nu a fost condiționată în contract de evoluția pieței energetice și riscul investiției a fost asumat de debitorul actual insolvent, totuși căderea acestei piețe, recunoscută implicit de reclamant și generată de modificări legislative, a influențat starea debitorului. Neprevederea unei atare situații nu este sancționată de art. 169 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.
Faptul că valoarea terenului … va crește, potrivit aprecierii instanței, a fost cunoscut și acceptat de către reclamant și nu constituie o folosire intenționată a fondurilor debitorului în folosul altor persoane, debitorul neavând în fapt fonduri. Este adevărat că reclamantul creditor nu și-a asumat riscul eșuării proiectului dar nici nu a avut diligența de a-și asigura plata de la …, deși știa că în cazul imposibilității de vânzare a afacerii acesta poate, cel puțin teoretic, beneficia într-o anumită măsură de lucrările efectuate. Nu este de neglijat nici faptul că și … a fost în pierdere datorită prețului simbolic al închirierii terenului corelat cu faptul că într-un an, după afirmațiile reclamantului, la o cifră de afaceri … de lei a realizat un profit de peste … de lei.
În opinia instanței faptul că debitorul a sistat la un moment plata unor avize nu denotă neechivoc faptul că de la început a dosit doar trecerea terenului în intravilan cu categorie curți construcții, sistarea putând fi datorată și faptului că debitorul a perceput căderea pieței fotovoltaice și imposibilitatea vinderii afacerii.
Rezilierea unor contracte anterior deschiderii procedurii insolvenței poate eventual atrage incidența altor instituții de drept însă nu se înscrie în ipotezele prevăzute de art. 169 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.
Față de cele reținute, constatând, în limitele investirii și competențelor sale, că nu sunt îndeplinite condițiile vreunuia din cazurile de atragere a răspunderii patrimoniale prevăzute de art. 169 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, judecătorul-sindic a respins cererea.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel creditoarea … solicitând admiterea apelului, schimbarea în totalitate a sentinței apelate în sensul admiterii acțiunii de antrenare a răspunderii persoanelor care au cauzat starea de insolvență a debitoarei …, respectiv administratorul societății, asociatul persoana fizică și asociatul persoana juridica … și să se dispună ca întreg pasivul societății debitoare în suma de … lei să fie suportat de către aceștia.
În motivare se arată că promovând în instanța cerere de instituire a răspunderii personale a celor de mai sus îi consideră vinovați de săvârșirea faptelor prevăzute de art. 169 alin 1 lit. c și h din Legea nr 85/2014, întrucât au contribuit solidar și nemijlocit la creșterea activului societății …, creând un mecanism care sa eludeze plata serviciilor prestate de către apelantă, astfel: - societatea … deține suprafețe mari de teren si alte active, având la nivelul anului 2014 o cifra de afaceri de peste … de lei si un profit de peste … lei. S-a arătat că activitatea principala este cumpărarea și vânzarea de bunuri imobiliare proprii - deci scopul acestei întreprinderi este sa crească valoarea imobilelor cumpărate astfel încât sa poată fi valorificate la un preț cât mai ridicat.
Intuind potențialul pieței imobiliare în general și al celei energetice în special, asociatul … a decis realizarea unor proiecte de parcuri fotovoltaice pe câteva din terenurile agricole deținute. Scopul realizării unor astfel de proiecte era de a obține toate avizele si autorizațiile necesare iar ulterior de a vinde terenul cu proiectul aprobat la un preț mare și deci generator de profit.
Pentru a putea în schimb realiza proiectul fotovoltaic, s-a arătat că trebuia mai întâi schimbată destinația terenului din arabil în construibil, prin întocmirea și aprobarea unui ..
În luna februarie a anului 2012, prin asocierea … cu persoana fizica … și … s-a constituit societatea … în care … deține 40 % din capitalul societății, … deține 50 % din capitalul societății respectiv … deține 10 % din capitalul social al societății
Apelanta învederează faptul că potrivit Legii nr 346 /2004 privind stimularea înființării si dezvoltării 1MM, articolul 4.3 prevede ca societatea nou înființata, devine întreprindere partenera cu … datorita numărului de părți sociale deținute de … , societatea … devenind un centru de profit - …).
Beneficiind de statutul de …/ întreprindere partenera, …, a pus la dispoziția societății …, în baza unui contract de închiriere cu drept de superficie, terenurile care urmau sa facă obiectul proiectului de investiții demarat de …. Deși societatea … are o activitate imobiliară, deci scopul este de a obține venituri și implicit profit, a dat în chirie o suprafața semnificativa de teren, cu front stradal si alte facilități în ceea ce privește utilitățile, către … - la un preț nesemnificativ, subevaluat, acesta fiind în opinia apelantei un prim aspect care evidențiază mobilul acțiunii.
În luna aprilie 2012 …, a contractat cu societatea apelantă serviciile de proiectare, în baza cărora schimba destinația terenului preluat în folosință de la .., din funcțiune agricolă în teren cu funcțiune industriala în baza unei documentații .., respectiv din extravilan în teren intravilan iar, ulterior, în baza unui proiect tehnic și a autorizației de construire … schimbă categoria de folosința a terenului proprietatea … din teren arabil în intravilan, în teren curți construcții în intravilan.
Dacă, la data dării în folosință a terenurilor către …, acestea, erau terenuri situate, în extravilan, cu, funcțiune, agricole,, valorând, aproximativ … (conform grilei notariale anexă în dosar), în urma operațiunii derulate prin paravanul …, acele terenuri devin intravilan, categoria curți, construcții cu, un plan de urbanism, aprobat, valorând la, acest moment aproximativ …euro/mp respectiv … euro pe hectar.
Având în vedere suprafața afectata, se poate constata ca activul … și al altei companii respective, … care are terenuri în superficie , prin mecanismul creat, crește de la …euro/ha cât valorau terenurile inițial la … euro/ha cât ar fi costul de piață în prezent, menționând că suprafața de teren care a făcut obiectul proiectului este … hectare.
Apelanta susține că în urma schimbării categoriei de folosința a terenurilor închiriate, activul … a crescut în mod considerabil, nicidecum nu a scăzut așa cum a reținut instanța de fond.
De asemenea se susține că societatea … a beneficiat fără să plătească, de servicii care îi aduc o valoarea adăugata semnificativă, respectiv, beneficiază de schimbarea categoriei de folosința și a funcțiunii propriilor terenuri, mărind astfel valoarea activelor, care pot fi valorificate în prezent la un preț net superior, sau se pot constitui ca și garanții pentru alte credite.
Se consideră că instanța a reținut eronat afirmațiile apelantei, cu privire la faptul ca întreprinderile … și …, sunt întreprinderi legate, în sensul gestionarii unui proiect de o anumita complexitate. Motivul pentru care apelanta a invocat legea 346/2004, este să dovedească sfera de influență a asociaților și a beneficiarilor reali, ai grupului de firme, respectiv persoanele care au avut un beneficiu personal, evidențiind astfel faptul ca în spatele acestei acțiuni, se constituie un paravan care sa conducă la încetarea de plați, generând astfel beneficii, dovedind astfel interesul personal al pârâților de a-și crește valoarea activelor. Apelanta susține faptul că, deși în întâmpinarea pârâților, se menționează ca nu se face vorbire de existenta unui interes personal, dimpotrivă, mecanismul descris dovedește scopul acțiunilor pârâților. În acest context se arată că pârâții încalcă vădit prevederile articolului 169 din Legea 85/2014, litera c, deoarece cu interesul personal al persoanei juridice …, cu sprijinul administratorului și cu acordul asociaților aduc un beneficiu real persoanei juridice …, fără ca ea să plătească.
Deși pârâții menționează că modificarea legislației nu le-a permis să continue activitatea și să atingă obiectivul privind construirea parcului fotovoltaic, aceasta afirmație nu este veridică. Ordonanța de urgenta 57/2013, privind modificarea legii 220/2008 care reglementează acest domeniu, articolul 1.1. Litera e, actualizează Legea 220/2008 astfel că nu se mal acorda certificate verzi pentru proiectele realizate pe terenurile care la data intrării in vigoare a acestui OUG, sunt in circuitul agricol. Data de intrare în vigoare a acestui OUG, este in 7 iulie 2013, data la care terenurile care făceau obiectul proiectului inițiat de …, ca urmare a diligentelor apelante era scos din circuitul agricol, astfel că nu exista un impediment real din punct de vedere legislativ. Din alt punct de vedere, deși …, deținea contractul de creditare nr. …, din care normal trebuiau să se plătească serviciile prestate de apelantă, administratorul nu efectuează plați nici către apelantă, nici pentru avizul tehnic de racordare, reducând voit șansele de realizarea a proiectului. Ori chiar daca ar fi fost posibila realizarea investiției și obținerea unor venituri ulterioare din energia vânduta, prin faptul ca administratorul a refuzat sa efectueze plați, deși dispunea de numerar, implicit s-a ajuns la încetarea de plăți, în beneficiul personal al …, ca urmare a activului (teren) care avea o altă valoare.
În interpretarea celor de mai sus se susține de creditoarea apelantă că nu solicită atragerea răspunderii pentru restanța la plată ca faptă, așa cum eronat interpretează instanța ci solicită atragerea răspunderii persoanelor vinovate de situația în care ajunge societatea …, respectiv obligarea pârâților să suporte pasivul de ….
În motivarea sentinței apelate, se arată ca apelanta a avut încă de la momentul încheierii contractului, cunoștință de faptul că debitorul nu are fonduri, neavând nici o activitate și nici nu se urmărește începerea vreunei activități, ci doar obținerea unor autorizații necesare pentru a putea obține un preț convenabil pe proiect. Cu privire la aceste aspecte, face următoarele precizări :
În data de … societatea … încheie cu societatea …, prin care … se obligă să îi plătească, deși nu are venituri, o suma de bani contra prestației serviciilor de elaborarea a unei documentații … (plan urbanistic zonal prin care urma sa se schimbe destinația terenului din categoria extravilan in categoria intravilan. Hotărârea nr. 65/2013 prin care se aproba .. prin aprobarea … se schimbă destinația terenului din extravilan în intravilan pg … anexe) și a unei documentații … (proiect tehnic pentru obținerea autorizației de construire, documentație ulterioara … în baza căreia urma să se schimbe categoria de folosința din teren arabil in teren curți construcții).
Apelanta susține faptul că prin contractul angajat de administratorul … urma să plătească serviciile de proiectare și consultanță la predarea documentațiilor și o anumită valoare la obținerea avizelor și a autorizațiilor, dată la care era evident ca societatea … nu putea să aibă venituri, deoarece abia în baza autorizației de construire obținută in baza serviciilor prestate de societatea apelantă, urma sa înceapă execuția lucrărilor și ulterior proiectul să genereze venituri.
Astfel, la momentul angajării societății … in contract cu …, cea dintâi se obliga sa plătească o suma de bani în urma contraprestației, înainte ca parcul fotovoltaic sa fie construit, deci înainte de a obține venituri din exploatare, fapt ce denotă că administratorul se baza pe creditarea societății de către asociați.
Apelanta susține că s-a convenit verbal cu asociatul majoritar și ulterior cu administratorul, că indiferent de situația și evoluția pieței i se vor achita toate cheltuielile și serviciile prestate prezentând la emiterea primei facturi contractul de creditare nr…., încheiat pe suma de … de lei - echivalentul a … de euro, la cursul valutar …,exact cat era valoarea contractului încheiat intre părți, mai puțin valoarea TVA, pentru care urma sa facă cerere de rambursare TVA etapizat în funcție de facturile emise.
Aceasta dovadă (contractul de creditare) a fost înaintat instanței, iar în motivare instanța nu îl ia în considerare și mai degrabă într-un mod cu totul eronat menționează faptul că " creditorul reclamant nu și-a asumat riscul eșuării proiectului dar nici nu a avut diligența de a-și asigura plata de la …. deși știa că în cazul imposibilității de vânzare, aceasta poate, cel puțin teoretic, beneficia într-o anumita măsura de lucrările efectuate".
Se arată că așa cum rezultă din documentele contabile oficiale ale debitoarei, respectiv Bilanțul aferent anilor 2012-2014, publicat pe site-ul mfinante.ro, Nota 10 aferenta Bilanțurilor contabile precum și din raportul administratorului supus aprobării Adunării generale, privind rezultatele exercițiului financiar încheiat pe anii 2012-2014, din care reiese pierderea reportată constantă, rezultă că încă din anul 2012 activitatea societății debitoare se derula în pierdere, aceasta figurând cu datorii peste nivelul cifrei de afaceri.
….
Aprobarea, prin Hotărârea Asociațiilor, a bilanțurilor și a dării de seamă a administratorului, precum si continuarea activității si angajarea de cheltuieli, în condițiile în care societatea a înregistrat doar pierderi în 3 ani consecutivi, demonstrează potrivit susținerilor creditoarei apelante caracterul premeditat al aducerii societății în stare de incapacitate de plată. Cu toate acestea, administratorul debitoarei nu a luat nici o măsura pentru a remedia sau opri aceasta activitate, având posibilitatea conform contractului să o notifice și să ceară rezilierea acestuia, dimpotrivă cu rea credință a continuat derularea contractului pentru a-și mări activele, producându-i noi costuri suplimentare și pierderi. Conform art. 8.1 lit. g din Contractul de prestări servicii nr. … încheiat între cele doua societății, în situația în care … nu mai avea posibilitatea continuării proiectului, s-a susținut că avea posibilitatea să notifice prestatorul să oprească activitatea și să rezilieze contractul, nemaifiind necesara achitarea întregii valori contractuale.
În speță, prin nedenunțarea situației create și solicitarea prestatorului să continue activitatea, prezentând un contract de creditare, consideră că administratorul a dat dovadă de rea credință voit, generând pagube societății apelante. Privind faptele administratorului, în lumina articolului 1349 din codul civil, având în vedere întâmpinarea depusa de avocatul pârâților în care se invoca contextul modificării pieței fotovoltaice ca urmare a modificării legislației, fapt care i-a adus în aceasta situație, această legislație s-a modificat în luna iulie 2013 prin HG57/2013, însă datorita faptului ca terenul care face obiectul proiectului nu mai era în circuitul agricol, continuarea proiectului nu era afectată.
Cu privire la TVA deductibilă, la pag. … din Raportul de inspecție fiscala se arată că " din verificarea efectuata s-a constatat ca ponderea TVA deductibilă a provenit din achiziționarea unor servicii de consultanță și proiectare în vederea construirii unui parc fotovoltaic, furnizor fiind …
Concluziile Raportului de inspecție fiscală (…) arată că TVA solicitat la rambursare este in suma de … lei. TVA pentru care societatea are drept de rambursare este in suma de … lei. După cum se poate observa, valoarea TVA-ului obținut de …, în urma prestației sale, este mai mare decât plata făcută către apelantă (… lei), aspect care iarăși dovedește acțiunea cu rea credința a administratorului de a refuza efectuarea plații către apelantă, măcar a sumelor aferente cotelor plătite de apelantă către stat din factura respectiva.
Instanța de fond reține de asemenea faptul ca sistarea de către debitor a plații unor avize, nu denotă neechivoc faptul că acesta a dorit doar trecerea terenului în intravilan cu categorie curți construcții, sistarea putând fi datorata faptului că debitorul a perceput căderea pieței fotovoltaice și imposibilitatea vinderii afacerii.
Cu privire la plata acestor avize, așa cum rezultă din contractul de prestări servicii încheiat între …și …, pe lângă planul de urbanism și autorizația de construire, era nevoie de un aviz tehnic de racordare a viitorului parc la rețeaua de distribuție a energiei.
… își plătește toate taxele și avizele aferente planului de urbanism prin care se schimbă destinația terenului, plătește toate taxele și avizele aferente autorizației de construire în urma căreia terenul devine categorie curți construcții, însă refuză să plătească taxa de emitere a avizului de racordare, tocmai documentul care era cel mai important în demersurile de construire si funcționare a investiției . Drept dovadă, se poate observa prin notificarea transmisa faptul ca îi înștiința de faptul că trebuie plătit studiul de soluție, documentul în baza căruia se emite avizul tehnic de racordare însa … - nu răspunde sub nici o formă notificării, nici măcar atunci când este trimisa cu executorul judecătoresc.
Acțiunile derulate de organele de conducere în vederea atingerii interesului personal al …, beneficiarul direct al tuturor beneficiilor rezultate în urma prestației apelantei, încalcă în opinia acesteia în mod vădit și prevederile articolului 169 litera h, din Legea 85/2015, unde pe lângă aspectele menționate mai sus, prin mecanismul pe care îl creează societatea …. Se arată că societatea … este făcută cu intenția de a fi dusă în insolvență, așa cum prevede articolul invocat anterior, chiar dacă instanța invoca faptul că acest proces nu este un proces de intenții, deși articolul 169 litera h din Legea 85/2014, încriminează faptele săvârșite cu intenție.
Pârâții intimați … au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului formulat de către apelanta reclamantă … ca fiind nelegal și netemeinic și să fie păstrată hotărârea atacată, cu cheltuieli de judecată.
Pârâții intimați susțin faptul că acțiunea principală, fiind o acțiune în răspundere civilă delictuală trebuie să îndeplinească condițiile desprinse din prev.art.1349 C.civ. și anume existența unei fapte ilicite, a unui prejudiciu, a raportului de cauzalitate dintre acestea și existența vinovăției, reclamanta individualizând ca și faptă ilicită și enumerând prevederile art. 169 lit. c și lit. h din Legea nr.85/2014, fără însă a dovedii aplicabilitatea acestor dispoziții în speță.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de apel invocate, a dispozițiilor art. 479 alin. 1 Cod de procedură civilă, cât și din oficiu, Curtea reține că apelul declarat de reclamanta ... este nefondat, urmând să fie respins, având în vedere următoarele considerente:
În mod legal prin hotărârea apelantă prima instanță a respins acțiunea având ca obiect atragerea răspunderii patrimoniale a pârâților, cerere formulată în temeiul dispozițiilor art. 169 alin. 1 lit. c și h din Legea nr. 85/2014, reținând că acțiunea și motivele pe care s-a sprijinit aceasta sunt nefondate.
Atât prin cererea de atragere a răspunderii patrimoniale formulată în cauză, cât și prin apelul declarat, reclamanta apelantă a invocat dispozițiile art. 169 alin. 1 lit. c și h din Legea nr. 85/2014, fără a dovedi aplicabilitatea acestora în speță.
Așa cum au arătat și pârâții intimați acțiunea în atragerea răspunderii patrimoniale este o acțiune în răspundere civilă delictuală și aceasta trebuie să întrunească condițiile prevăzute de art. 1349 Cod civil.
Acțiunea reclamantei este netemeinică, afirmațiile făcute de reclamantă neavând nici un suport probator.
Se constată că instanța de fond în mod corect a interpretat starea de fapt existentă și rezultată din afirmațiile apelantei reclamante în sensul că nu se poate reține că debitoarea ... a fost înființată pentru a frauda partenerii de afaceri, respectiv pentru a eluda plata serviciilor efectuate acesteia. În speță nu se poate reține că pârâții intimați ar fi dispus în interes personal continuarea unei activități care ar fi dus în mod vădit debitoarea la încetarea de plăți, în cauză fiind dovedit faptul că debitoarea nu a dezvoltat vreo activitate profitabilă ci doar s-a încercat a fi puse bazele unei afaceri, mizându-se pe un câștig viitor.
Se constată că referitor la textul legal invocat, respectiv lit. c a art.169 din Legea nr. 85/2014, acesta nu își găsește aplicabilitatea în speță în condițiile în care pârâții nu au continuat vreo activitate ce ar fi dus în mod vădit la încetarea de plăți a debitoarei, singurul scop al debitoarei fiind acela al realizării unui parc fotovoltaic, obiectiv ce nu a mai putut fi realizat în primul rând din cauza modificărilor succesive ale dispozițiilor legale în materie , respectiv a Legii nr.220/2008, modificări ce au restricționat modul de acordare și numărul certificatelor verzi acordate, circumstanțe ce de altfel au fost cunoscute de către reprezentantul reclamantei și care nu pot fi imputate în niciun fel pârâților.
Așa cum a reținut și prima instanță faptul că ..., asociat cu o cotă de participare de 40% din capitalul social al ... dă în chirie o suprafață de teren, cu front stradal și alte facilitați în ceea ce privește utilitățile, către ..., la un preț nesemnificativ, de asemenea nu constituie un motiv de natură a aduce în stare de insolvență debitorul ..., ci dimpotrivă facilitează realizarea scopului acestuia. Însăși reclamanta a arătat că este o practică frecventă, bazată pe Legea nr. 346 /2004, constituirea de asocieri pentru a putea gestiona independent un proiect de o anumită complexitate.
Se constată că nu doar debitorul putea cere rezilierea contractului cu reclamanta ci și reclamanta putea face același lucru sau putea sista efectuarea serviciilor invocând excepția de neexecutare a contractului, ceea ce însă aceasta nu a făcut.
Faptul că valoarea terenului ... va crește a fost acceptat de reclamanta și nu constituie o folosire intenționată a fondurilor debitorului în folosul altor persoane, debitorul neavând în fapt fonduri. E adevărat că creditorul reclamant nu și-a asumat riscul eșuării proiectului dar nici nu a avut diligența de a-și asigura plata de la ..., deși știa că în cazul imposibilității de vânzare a afacerii acesta poate, cel puțin teoretic, beneficia într-o anumită măsură de lucrările efectuate.
Cu privire la incidența dispozițiilor prev. de art.169 lit. h din Legea nr. 85/2014 se constată că acestea nu își găsesc aplicabilitatea în speță având în vedere că reclamanta nu invocă fapte sau circumstanțe reale și precise altele decât cele invocate în susținerea aplicabilității lit.c. din legea citată.
Având în vedere cele de mai sus, Curtea de Apel a respins apelul.
| ← Procedura insolvenţei. Jurisprudență Faliment | Procedura insolvenţei. Jurisprudență Faliment → |
|---|
