Procedura insolvenţei. Jurisprudență Faliment
| Comentarii |
|
Tribunalul ARAD Sentinţă civilă nr. 1211 din data de 07.12.2015
Suma pretinsă cu titlu de creanță garantată nu întrunește cerințele prev. de art. 165 pct.1 din Legea insolvenței și de art. 954 alin. 3 din Codul de procedură civilă, respectiv procesul verbal de sechestru despre care face vorbire creditoarea nu întrunește cerințele de publicitate, nefiind înscris în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, iar în speță gajul s-a făcut fără deposedare, având în vedere că bunurile au rămas în posesia debitoarei.
Art. 5 pct. 22 din Legea nr. 85/2014 prevede că simpla înscriere în Arhiva Electronică de Garanții Reale a unei creanțe nu determină transformarea acesteia în creanță care beneficiază de o cauză de preferință, fiind, deci, necesară îndeplinirea cumulativă a condițiilor de valabilitate și publicitate a garanției.
Prin decizia civilă nr. 319/A/18.04.2016 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, Secția a II-a Civilă, a fost admis apelul formulat împotriva sentinței civile nr. 1211/07.12.2015 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr. ..., sentință pe care a schimbat-o în totalitate, respingând apelul formulat.
Pentru a pronunța această soluție, Curtea de Apel a reținut că s-a admis contestația la tabelul preliminar formulată de contestatoarea creditoare ..., privitoare la tabelul de creanțe preliminar întocmit de administratorul judiciar pentru debitoarea intimată și, pe cale de consecință, s-a dispus efectuarea modificării în tabelul de creanțe aferent procedurii de insolvență privind pe debitoare cu privire la natura creanței deținută de creditoarea A..., în sensul înscrierii acesteia ca și creditor garantat pentru suma de ... lei, urmând ca diferența de ... lei să fie înscrisă ca și creanță bugetară.
Prima instanță a mai reținut că în cauză a fost întocmit tabelul de creanțe preliminar în care creditoarea contestatoare a fost înscrisă cu suma de ... lei, ca și creditori bugetar, fără a se înscrie suma de ... lei, parte din creanța totală, ca fiind o creanță privilegiată, în raport de p.v. de sechestru pentru bunurile mobile cu nr. ..., prin care creditoarea a aplicat, în baza titlurilor executorii deținute pentru suma de ... lei, sechestrul asupra unor bunuri mobile evaluate la suma totală de ... lei, bunuri care sunt descrise în anexele ... de sechestru.
Petenta contestatoare a susținut legitimitatea demersului ei, de înscriere a sumei de ... lei, ca și creanță privilegiată, în raport de publicitatea sechestrului asigurată prin deposedarea proprietarului, în timp ce administratorul judiciar invocă legalitatea înscrierii respectivei sume tot ca și creanță bugetară, și nu privilegiată, invocând lipsa dovedirii deposedării proprietarului.
Prin respectivul p.v. de sechestru se menționează faptul că bunurile sechestrate care aparțin debitoarei .... au fost lăsate în custodia persoanei fizice care are calitatea de administrator al debitoarei.
De asemenea, p.v. de sechestru este semnat de către reprezentantul debitoarei, cât și de către custode, care sunt una și aceeași persoană.
Dispoziții legale incidente în cauză :
Potrivit definițiilor din art. 5, al. 1, pct. 14 și 15 din legea insolvenței :
- creanțe bugetare reprezintă creanțele constând în impozite, taxe, contribuții, amenzi și alte venituri bugetare, precum și accesoriile acestora. Își păstrează această natură și creanțele bugetare care nu sunt acoperite în totalitate de valoarea privilegiilor, ipotecilor sau a gajurilor deținute, pentru partea de creanță neacoperită, iar
- creanțe care beneficiază de o cauză de preferință sunt acele creanțe care sunt însoțite de un privilegiu și/sau de un drept de ipotecă și/sau de drepturi asimilate ipotecii, potrivit art. 2.347 din Codul civil, și/sau de un drept de gaj asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent dacă acesta este debitor principal sau terț garant față de persoanele beneficiare ale cauzelor de preferință. În cazul în care debitorul este terț garant, creditorul care beneficiază de o cauză de preferință va exercita drepturile corelative numai în ceea ce privește bunul sau dreptul respectiv. Aceste cauze de preferință au înțelesul dat lor de Codul civil, dacă prin lege specială nu se prevede altfel.
Dispozițiile art. 36 din O.G. nr. 99/1999 sunt abrogate expres prin disp. art. 230, lit. u din Legea nr. 71/2011, începând cu data de 01.10.2011, conform cărora, la data intrării în vigoare a Codului civil 2009, se abrogă titlul VI "Regimul juridic al garanțiilor reale mobiliare" al Legii nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 27 mai 1999, cu modificările ulterioare.
Potrivit art. 151, al. 8 și 9 din O.G. nr. 92/2003 :
"8) Prin sechestrul înființat asupra bunurilor mobile, creditorul fiscal dobândește un drept de gaj care conferă acestuia în raport cu alți creditori aceleași drepturi ca și dreptul de gaj în sensul prevederilor dreptului comun.
(9) De la data întocmirii procesului-verbal de sechestru, bunurile sechestrate sunt indisponibilizate. Cât timp durează executarea silită debitorul nu poate dispune de aceste bunuri decât cu aprobarea dată, potrivit legii, de organul competent. Nerespectarea acestei interdicții atrage răspunderea, potrivit legii, a celui în culpă";.
Potrivit art. 153 din O.G. nr. 92/2003 :
"(1) Bunurile mobile sechestrate vor putea fi lăsate în custodia debitorului, a creditorului sau a altei persoane desemnate de organul de executare sau de executorul fiscal, după caz, ori vor fi ridicate și depozitate de către acesta. Atunci când bunurile sunt lăsate în custodia debitorului sau a altei persoane desemnate conform legii și când se constată că există pericol de substituire ori de degradare, executorul fiscal poate aplica sigiliul asupra bunurilor.
(2) În cazul în care bunurile sechestrate constau în sume de bani în lei sau în valută, titluri de valoare, obiecte de metale prețioase, pietre prețioase, obiecte de artă, colecții de valoare, acestea se ridică și se depun, cel târziu a doua zi lucrătoare, la unitățile specializate.
(3) Cel care primește bunurile în custodie va semna procesul-verbal de sechestru.
(4) În cazul în care custodele este o altă persoană decât debitorul sau creditorul, organul de executare îi va stabili acestuia o remunerație ținând seama de activitatea depusă";.
Potrivit art. 2481, al. 1 C.civ., gajul se constituie prin remiterea bunului sau titlului către creditor sau, după caz, prin păstrarea acestuia de către creditor, cu consimțământul debitorului, în scopul garantării creanței.
Potrivit art. 2482 C.civ., publicitatea gajului bunurilor mobile corporale se realizează fie prin deposedarea debitorului, fie prin înscrierea gajului la arhivă.
Potrivit art. 2484 C.civ., creditorul poate, cu acordul debitorului său, să exercite detenția prin intermediul unui terț, însă deținerea exercitată de acesta nu asigură opozabilitatea gajului decât din momentul în care a primit înscrisul constatator al gajului.
Potrivit art. 453, al.1 C.pr.civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.
După cum întemeiat s-a arătat în doctrina relevantă (Tratat practic de insolvență, editura Hamangiu, ed. 2014, coordonator Radu Bufan, autor Florin Moțiu, pag. 419), "codul de procedură fiscală prevede anumite facilități pentru creanțele bugetare, în sensul că asimilează astfel de creanțe, dacă beneficiază de un sechestru instituit asupra bunurilor mobile sau imobile ale debitorului, creanțelor garantate cu gaj, respectiv cu ipotecă legală (conform art. 151, al. 8, respectiv art. 154, al. 6 C.pr.fiscală).
Tribunalul Arad a reținut că ceea ce este relevant în cauză este rezultatul dat de aplicarea disp. art. 2484 C.civ., în sensul că un creditor poate, cu acordul debitorului său, să exercite detenția prin intermediul unui terț, astfel încât deținerea exercitată de acesta asigură opozabilitatea gajului din momentul în care a primit înscrisul constatator al gajului.
În cauză, p.v. de sechestru emis de creditoare este semnat atât de debitoare, prin reprezentant, cât și de terțul prin care se exercită posesia de către debitor, și care are calitatea de custode, conform C.pr.fiscală.
Același p.v. de sechestru conține mențiunea potrivit căruia înscrisul constatator a fost întocmit în suficiente exemplare, astfel încât un exemplar a fost comunicat reprezentantului debitoarei, care este în același timp și custode.
Pe cale de consecință, a fost îndeplinită cerința de publicitate instituită de art. 2484 C.civ., pentru a face opozabil sechestrul instituit de creditoare și care este asimilat astfel gajului reglementat de codul civil, acesta reprezentând totodată o cauză de preferință de natură să califice creanța creditoarei ca fiind una privilegiată, în sensul art. 5, al. 1, pct. 15 din legea insolvenței.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel ..., în calitate de administrator judiciar al debitoarei, solicitând admiterea apelului și respingerea contestației creditoarei ...
În motivare arată că susținerile creditoarei cu privire la incidența în cauză a prevederilor art. 151 alin. 8 din Codul de procedură fiscală sunt nefundamentate, raportat la împrejurarea că, executarea gajului se realizează după regulile incidente în cazul ipotecii mobiliare, care se aplică în mod corespunzător (art. 2494 Nocul Cod civil).
De asemenea, menționează că instanța de fond, în mod greșit a apreciat că cerința de publicitate instituită de art. 2484 cod civil este aplicabilă în speță. Apreciază că nu se poate vorbi despre un gaj cu deposedare pentru a face aplicabilitatea prevederilor art. 2484 Cod civil, întrucât bunurile au rămas la sediul societății, aceasta din urmă nefiind lipsită de dreptul de a folosi bunurile sale.
Apelanta arată că, ținând cont de faptul că procedura insolvenței este o procedură colectivă și concursuală pentru toți creditorii debitorului, ea limitează drepturile debitorului, dar restrânge și drepturile creditorilor acestuia. Acest caracter al procedurii conduce la consecința opririi urmăririlor individuale ale creditorilor împotriva debitorului, la eșalonarea obligațiilor pecuniare ale debitorului, la întreruperea cursului dobânzilor, dar creditorii trebuie să fie tratați echitabil și să se încerce acoperirea într-o măsură cât mai mare a creanțelor acestora.
Față de această împrejurare, raportat la faptul că societatea debitoare beneficiază de folosința bunurilor gajate, apelanta apreciază ca fiind necesar pentru a produce efecte în raport cu alți creditori trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de art. 954 alin. 3 din Codul de procedură civilă, publicitatea în sensul înscrierii gajului la arhivă.
Intimata nu a depus la dosarul cauzei întâmpinare.
Examinând apelul declarat, prin prisma motivelor invocate și a prevederilor art. 476 Cod procedură civilă, Curtea reține că creditoarea ... a solicitat înscrierea la masa credală a debitoarei .. cu o creanță în sumă totală de ..., din care, suma de ... lei a solicitat să fie înscrisă cu titlu de creanță garantată, respectiv cu rangul de preferință prev. de art. 159 alin. 1 pct. 3 din Legea insolvenței nr. 85/2014, motivând că dovedește caracterul de creanță garantată a sumei de ... lei cu procesul verbal de sechestru nr. ...., aplicat pe bunurile mobile ale debitoarei, prevăzute în anexa la procesul verbal de sechestru.
În tabelul preliminar al creanțelor debitoarei, administratorul judiciar al acesteia a înscris întreaga creanță solicitată de creditoare, cu titlu de creanță bugetară și nu cu titlu de creanță garantată, considerând că suma pretinsă cu titlu de creanță garantată nu întrunește cerințele prev. de art. 165 pct.1 din Legea insolvenței și de art. 954 alin. 3 din Codul de procedură civilă, respectiv procesul verbal de sechestru despre care face vorbire creditoarea nu întrunește cerințele de publicitate, nefiind înscris în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, iar în speță gajul s-a făcut fără deposedare, având în vedere că bunurile au rămas în posesia debitoarei.
Judecătorul sindic, prin hotărârea apelată, a admis contestația formulată de creditoare și a dispus efectuarea modificării în tabelul de creanțe al debitoarei cu privire la natura creanței deținută de ...., în sensul că a dispus înscrierea acestei creditoare ca și creditor garantat pentru suma de ... lei și creditor bugetar pentru suma de ... lei.
În motivarea hotărârii pronunțate, judecătorul sindic a reținut că suma de .. lei se impune a fi înscrisă în tabelul creanțelor cu titlu de creanță garantată, deoarece în speță sunt întrunite cerințele prev. de art. 2481, 2482 și 2484 Cod civil, referitoare la gaj, iar doctrina relevantă cu privire la acest aspect învederează că în Codul de procedură fiscală se prevăd anumite facilități pentru creanțele bugetare, în sensul că se asimilează astfel de creanțe dacă beneficiază de un sechestru instituit asupra bunurilor mobile sau imobile ale debitorului creanțelor garantate cu gaj, respectiv cu ipotecă legală, conform art. 151 alin. 8 și 154 alin. 6 Cod procedură fiscală.
Prin apelul de față, administratorul judiciar al debitoarei critică hotărârea judecătorului sindic, arătând că s-au aplicat greșit dispozițiile legale referitoare la speța dedusă judecății, respectiv s-a reținut în mod neîntemeiat că este vorba de un gaj cu deposedare, fiind aplicabile prevederile art. 2484 Cod civil, ori în speță nu s-a realizat deposedarea debitoarei, bunurile rămânând în continuare în posesia sa.
Totodată, s-a arătat că nu este întrunită în speță cerința publicității gajului, astfel încât nu sunt întrunite nici cerințele prev. de art. 2453 din Codul civil, creându-se față de ceilalți creditori participanți la procedură prezumția că bunurile aparțin în continuare debitoarei, astfel încât procedura insolvenței fiind o procedură colectivă și concursuală, consecința acestui caracter concursual este aceea că se restrâng drepturile creditorilor cu consecința opririi urmăririlor individuale ale acestora împotriva debitorului, eșalonarea obligațiilor pecuniare și întreruperea cursului dobânzilor.
În esență, administratorul judiciar consideră că neînregistrarea gajului este un risc asumat de către creditorul gajist, deoarece terții vor dobândi bunul fără să știe dacă este gajat, astfel că neînregistrarea lipsește acest gaj de publicitate și de rangul de preferință solicitat de creditoare.
Analizând susținerile de mai sus, Curtea constată că într-adevăr s-au reținut de către judecătorul sindic, în mod neîntemeiat, îndeplinirea cerințelor prev. de art. 2482 Cod civil, deoarece acest articol de lege prevede că publicitatea gajului bunurilor mobile corporale se realizează fie prin deposedarea debitorului, fie prin înscrierea gajului la arhivă, ori în speța dedusă judecății, așa cum rezultă din actele depuse chiar de creditoare la dosar, nu s-a realizat nici deposedarea debitorului, bunurile rămânând în continuare în posesia societății și nici înscrierea gajului la Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare.
Este adevărat că în cuprinsul Codului de procedură fiscală sunt prevăzute unele facilități pentru creanțele bugetare, în sensul că asimilează astfel de creanțe dacă beneficiază de un sechestru legal instituit asupra bunurilor mobile sau imobile ale debitoarei, creanțelor garantate cu gaj, respectiv ipotecă legală. În acest context, fiind asimilați creditorilor garantați, creanțele creditorilor fiscali vor fi supuse aceluiași regim juridic cu creditorii care beneficiază de cauze de preferință, inclusiv în ce privește participarea la distribuirea de sume, însă, art. 5 pct. 22 din Legea nr. 85/2014 prevede că simpla înscriere în Arhiva Electronică de Garanții Reale a unei creanțe nu determină transformarea acesteia în creanță care beneficiază de o cauză de preferință, fiind, deci, necesară îndeplinirea cumulativă a condițiilor de valabilitate și publicitate a garanției. Cu atât mai mult, creanța solicitată de creditoarea bugetară nu poate fi înscrisă ca și creanță garantată, ea nefiind înscrisă în Arhiva Electronică de Garanții Reale, astfel încât ceilalți creditori nu au nici un moment cunoștință de instituirea unui gaj asupra bunurilor debitoarei, căci în cazul în care a fost constituită o garanție reală asupra bunurilor debitoarei, rangul de preferință deținut de creditoare este dat de înscrierea în registrele de publicitate și în raport de particularitățile creanței urmează să se facă aplicarea dispozițiilor art. 2328 Cod civil, care trimite la legislația specială.
Astfel fiind, față de cele mai sus enunțate, se constată că creanța declarată de creditoare în mod corect a fost înscrisă de către administratorul judiciar în totalitate ca și creanță bugetară, astfel că, în mod neîntemeiat s-a admis contestația creditoarei intimate și s-a dispus înscrierea unei părți din creanță ca și creanță garantată, motiv pentru care în temeiul art. 480 Cod procedură civilă, Curtea a pronunțat decizia arătată mai sus.
| ← Procedura insolvenţei. Jurisprudență Faliment | Procedura insolvenţei. Jurisprudență Faliment → |
|---|
