Procedura insolvenţei. Jurisprudență Faliment
| Comentarii |
|
Tribunalul ARAD Sentinţă civilă nr. 1209 din data de 07.12.2015
Desemnarea lichidatorului judiciar în cazul în care se dispune trecerea la faliment se face prin aplicarea în mod corespunzător a dispozițiilor din art. 57, 59 - 62 și 140 alin. 6 din Legea nr. 85/2014, astfel încât în cadrul primei ședințe a adunării creditorilor, creditorii care dețin mai mult de 50% din valoarea totală a creanțelor, cu drept de vot, pot decide desemnarea unui lichidator judiciar, iar creditorii pot decide să confirme administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar desemnat provizoriu, stabilindu-i un onorariu, în această din urmă situație nemaifiind necesară confirmarea judecătorului sindic.
Prin Decizia civilă nr. 157/24.02.2016 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, Secția a II-a Civilă, a fost respins apelul declarat împotriva sentinței civile nr. 1209/07.12.2015, pronunțată de Tribunalul Arad , instanța de control judiciar reținând următoarele:
Prin sentința apelată, în baza art. 45, lit. o din Legea nr. 85/2014, s-a respins cererea practicianului în insolvență ... de confirmare a sa ca și lichidator al debitorului ....
În baza art. 57, al. 3 din Legea nr. 85/2014, s-a confirmat practicianul în insolvență ...., ca și lichidator judiciar desemnat pentru debitorul ..., prin opțiunea creditorului majoritar, ... (71 % din totalul creanțelor admise în tabelul preliminar).
S-a stabilit în favoarea lichidatorului numit inițial, la cererea debitorului : onorariul pentru activitatea depusă până în prezent la nivelul sumei de 2.000 lei și s-a dispus plata acestor sume către practicianul în insolvență înlocuit din averea debitoarei iar, în lipsă de disponibilități, din fondul de lichidare, conform O.U.G. nr. 86/2006.
S-a mai constatat că, până la data prezentei, lichidatorului numit inițial, la cererea debitorului nu a solicitat acordarea de cheltuielile de procedură pentru activitatea depusă până în prezent .
Pentru a hotărî astfel judecătorul sindic a reținut că în cauză au fost convocate un număr de 3 ședințe ale adunării generale a creditorilor (A.G.C.), fără ca la acestea să se prezintă, ori să își exprime poziția în scris, creditorul majoritar..., care deține un total de 71 % din creanțele înscrise în tabel.
Pe parcursul derulării procedurii de insolvență, judecătorul sindic a pus în vedere lichidatorului numit provizoriu (la cererea debitoarei care a formulat cererea de deschidere a procedurii) să țină ședințe A.G.C., în care cu respectarea cvorumului legal de prezență și de vot să se aprobe: fie confirmarea sa ca și lichidator definitiv în procedură, fie numirea unui alt lichidator, respectiv ca, în situația în care la două ședințe consecutive A.G.C, nu este întrunit cvorumul de prezență, să ceară judecătorului sindic, confirmarea sa, în baza art. 45, lit. o din Legea insolvenței nr. 85/2014.
De asemenea, judecătorul sindic a solicitat creditorului majoritar ...să își exprime poziția cu privire la confirmarea lichidatorului. Acest creditor a comunicat instanței faptul că înțelege să solicite numirea în calitate de lichidator a practicianului ....
În ceea ce privește confirmarea practicianului în insolvență, doctrina analizează această procedură sub aspectul cvorumului de prezență și vot, ca și situație distinctă de cea a numirii unui alt practician de către A.G.C., în sensul că pentru confirmare ar fi suficient cvorumul prev. de art. 49, al. 1 din legea insolvenței (prezența titularilor de creanțe însumând cel puțin 30% din valoarea totală a creanțelor cu drept de vot asupra averii debitorului, iar deciziile adunării creditorilor se adoptă cu votul favorabil manifestat expres al titularilor majorității, prin valoare, a creanțelor prezente cu drept de vot), iar pentru numirea unui alt practician decât cel desemnat provizoriu de către instanță este necesară întrunirea cvorumului prev. de art. 57, al 2 din Legea 85/2014 (în cadrul primei ședințe a adunării creditorilor, creditorii care dețin mai mult de 50% din valoarea totală a creanțelor cu drept de vot pot decide desemnarea unui administrator judiciar, stabilindu-i și onorariul).
În aprecierea judecătorului sindic, această diferențiere realizată la nivel doctrinar și admisă în practica de insolvență, pornind mai ales de la situația cvasi-generalizată a lipsei de implicare a creditorilor în participarea lor la ședințele de A.G.C., nu se justifică, sub aspectul fundamentării ei juridice, în raport de prevederile art. 48 din Legea nr. 24/2000 coroborate cu art. 57 din legea insolvenței, acesta din urmă analizat în ansamblul său.
Astfel, disp. art. 48 din legea privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative reglementează alineatul ca și element al articolului, văzut ca și parte a corpului unui act normativ, prin care se reglementează o ipoteză juridică specifică ansamblului articolului.
Pornind de la definiția alineatului reglementată de art. 48 din Legea nr. 24/2000, judecătorul sindic apreciază că disp. art. 57 alin. 2 din Legea 85/2014 reglementează unitar incidența cvorumului calificat de 50% din valoarea totală a creanțelor cu drept de vot atât pentru situația privitoare la numire, cât și pentru situația privitoare la confirmare.
În acest sens, se are în vedere că ambele ipoteze sunt incluse în același alineat, fără a exista o diferențiere expresă de ordin normativ sub aspectul cvorumului, distinct pentru cele două situații. Acest lucru conduce la ideea logică că respectivul cvorum este incident în ambele cazuri.
Apoi, reluarea la situația confirmării a precizării exprese a cvorumului de 50 % ar fi superfluă față de reglementarea acestei ipoteze în cadrul aceluiași alineat, care reglementează și situația numirii, situație pentru care se prevede expres cvorumul de 50 %. Cum alineatul 2 al articolului 57 reglementează unitar ipoteza aplicării unui cvorum calificat pentru două situații incluse în același corp legislativ, nu se justifică respectiva reiterare.
Dacă s-ar fi urmărit reglementarea pentru cazul confirmării a incidenței normei generale relative la cvorum, cea instituită de art. 49, al. 1 din legea insolvenței (prezența titularilor de creanțe însumând cel puțin 30% din valoarea totală a creanțelor cu drept de vot asupra averii debitorului, iar deciziile adunării creditorilor se adoptă cu votul favorabil manifestat expres al titularilor majorității, prin valoare, a creanțelor prezente cu drept de vot), nu s-ar fi putut introduce această teză în corpul art. 57, al. 2 din Legea nr. 85/2014, fără a se fi prevăzut expres acest lucru, deoarece art. 57, al. 2 în ansamblul său, reprezintă o derogare de la norma generală prev. de art. 49, al. 1 din legea insolvenței, sub aspectul cvorumului. Am fi în prezența unei excepții de la excepție, care, la rândul ei, nu este admisibilă decât dacă este prevăzută expres, condiție neândeplinită în speță.
Toate aceste considerațiuni unite cu aprecierea formată din analiza în ansamblu a disp. art. 57 din legea insolvenței (în sensul că în fiecare alineat aferent acestuia care prevede un anumit cvorum, se face trimitere la 50 % din totalul creanțelor, ca și derogare de la norma generală prev. de art. 49), conduc, în aprecierea judecătorului sindic, la concluzia că și pentru confirmarea practicianului desemnat provizoriu (nu doar pentru numirea unui altuia) este incident cvorumul de 50 % din totalul creanțelor admise în tabel.
Este adevărat că acest îndeplinirea acestui cvorum calificat poate crea în practică inconveniente legate de adoptarea de hotărâri în cadrul A.G.C., însă tot legiuitorul, prin instituirea normei reglementate de art. 45, al.1, lit. o din Legea insolvenței, referitoare la judecarea cererilor administratorului judiciar/lichidatorului judiciar în situațiile în care nu se poate lua o hotărâre în ședințele comitetului creditorilor sau ale adunării creditorilor din lipsa de cvorum cauzată de neprezentarea creditorilor legal convocați, la cel puțin două ședințe ale acestora având aceeași ordine de zi, a prevăzut soluția de ieșire din această situație, în sensul că a dat posibilitatea administratorului judiciar/lichidatorului judiciar (posibilitate nereglementată sub legea nr. 85/2006) ca, în situația în care la două A.G.C. consecutive nu se întrunește cvorumul de prezență, acesta să solicite judecătorului sindic aprobarea sau nu a ordinii de zi aferentă respectivei ședințe a adunării creditorilor.
În cauza de față însă nu au fost respectate nici unul dintre cele două cvorumuri de prezență : nici cel de 30% și nici cel de 50 % din totalul creanțelor, deoarece creditorul majoritar care deține 71 % din creanțe nu a participat și nici nu a comunicat poziția sa în scris la nicio ședință A.G.C. convocate de către lichidator.
În această situație, judecătorul sindic are varianta confirmării lichidatorului desemnat provizoriu, conform art. 45, lit. o din Legea insolvenței, dacă până la momentul în care se soluționează această cerere, creditorul majoritar, a cărei creanță face ca lipsa sa de la ședința A.G.C. să fie neîntrunit cvorumul de prezență, nu precizează el opțiunea sa, formulată conform art. 57, al. 3 din Legea insolvenței.
Mai reține judecătorul sindic că între cele două proceduri :
- cea reglementată de art. 57, al. 3 din Legea insolvenței, de confirmare a lichidatorului ori de numire a unui altuia, pe baza poziției creditorului majoritar, și - cea reglementată de art. 45, lit. o din Legea insolvenței, de confirmare a lichidatorului numit provizoriu, în raport de lipsa de cvorum la ședințele A.G.C., are prioritate cea dintâi, ca formă de manifestare a voinței creditorilor, ultima fiind doar substitutivă, pentru situația lipsei unei poziții concrete și neechivoce care să fie adoptată fie în A.G.C., fie de către creditorul majoritar.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel .... solicitând admiterea apelului, anularea în tot a hotărârii intermediare atacate, în sensul anulării confirmării în cauză a practicianului în insolvență ... și a măsurilor subsecvente acestei confirmări și retrimiterea cauzei la instanța de fond în vederea derulării procedurii insolvenței și menținerea în cauză a actualului lichidator judiciar ..., până la finalizarea procedurii insolvenței debitoarei. Mai solicită ca în cazul păstrării noului lichidator să i se acorde în întregime onorariul lichidatorului, precum și a cheltuielilor administrative efectuate în procedura insolvenței.
În motivare se arată că în fapt, instanța de fond a încercat in permanenta schimbarea .... din poziția de lichidator în ciuda faptului că nu existau temeiuri justificate și în ciuda faptului că în acest mod s-a divagat de la scopul procedurii insolventei: acoperirea pasivului și îndestularea creditorilor.
Curtea de Apel Timișoara prin Decizia nr. ..., a admis apelul, considerând ca judecătorul-sindic a numit alt lichidator cu încălcarea prevederilor art. 45 alin. 1 lit. d, coroborat cu art. 73 din Legea 85/2014 și astfel a dispus numirea ... în calitate de lichidator judiciar.
Mai mult, prin sentința nr. ... din data de ... pronunțată în dosarul de insolvență judecătorul sindic a dispus începerea procedurii falimentului debitorului a numit .... în calitate de lichidator judiciar definitiv, stabilind sarcini precise în acest sens. Prin urmare nu mai putea fi vorba de o numire provizoriu cum a considerat judecătorul sindic începând cu data de .... ci de o numire definitiva astfel că cererile ulterioare ale judecătorului sindic de convocare de către lichidatorul judiciar a mai multor Adunări ale Creditorilor în vederea confirmării apar ca netemeinice.
Nu ar fi fost posibil ca, după ce Curtea de Apel l-a numit lichidator judiciar, să intervină altcineva cu o alta numire provizorie care să vină în contradicție cu decizia instanței de apel, judecătorul sindic fiind supus dispozițiilor hotărârii acesteia.
La termenul din ... judecătorul sindic nu a obiectat că nu a fost reconvocată Adunarea creditorilor și nici nu a dispus această reconvocare, acest lucru întâmplându-se abia la termenul din ..., când a dispus totodată contra sa aplicarea măsurii amenzii de ... lei, deși nu existau prevederi încălcate de către lichidatorul judiciar care să se încadreze în dispozițiile privitoare la amenzi din codul de procedură civilă sau din legea cadru a insolvenței. Tocmai pentru faptul că amenda nu a fost justificată din punct de vedere legal, prin sentința 324 din 28.10.2015 a Tribunalului Arad, a fost admisă cererea de reexaminare a acesteia.
Ulterior, după termenul din ..., când de abia atunci judecătorul sindic a pus în discuție reconvocarea, prin convocatorul nr. 368 din 21.09.2015 s-a procedat imediat de către lichidatorul judiciar, la convocarea unei noi Adunări a creditorilor pentru data de 23.10.2015, întrucât la dosarul cauzei se înregistrase și o cerere de adjudecare în contul creanței din partea creditorului Primăria comunei ...la un preț cu mult mai mic decât cel de pornire la licitație scăzut cu 75% aprobat de creditorul majoritar,având răspunsul acestuia în scris în acest sens.
Nici la aceasta Adunare a Creditorilor din 23.10.2015. nu au fost prezenți creditorii, judecătorul sindic a dispus din nou amânarea cauzei, pentru ca lichidatorul judiciar să facă dovada confirmării sale de către Adunarea Creditorilor, ori, această multitudine de termene acordate duce la concluzia că ne aflăm în prezența unei situații în care judecătorul sindic dorește cu orice chip să schimbe lichidatorul în mod netemeinic.
Lichidatorul judiciar nu poate fi schimbat decât pentru motive temeinice, ori, nu există nici un motiv temeinic ca judecătorul sindic să solicite în permanență confirmarea acestuia, în condițiile în care acesta a fost numit în mod definitiv de către Curtea de Apel Timișoara si confirmat chiar de către judecătorul sindic.
Stadiul procedurii de insolvență a fost terminat în proporție de 95 la sută, rămânând doar de valorificat bunul imobil al debitoarei, urmată de distribuirea sumelor către creditori și de închiderea procedurii falimentului. Activitatea desfășurata de lichidatorul judiciar până la acest moment a fost una laborioasă, desfășurata în deplină concordanță cu legea cadru și cu interesele creditorilor.
Trebuie arătat că, din practică, în mod frecvent creditorii nu se prezintă la aceste ședințe ale adunării creditorilor, manifestând dezinteres în acest sens prin urmare lichidatorul judiciar și-a îndeplinit atribuțiunile în vederea realizării scopului insolvenței.
Prin încheierea de ședință din 21.09.2015 judecătorul sindic afirma că a fost numit doar provizoriu apelanta. Ori în condițiile în care a fost numit lichidator judiciar prin hotărârea definitiva a Curții de Apel Timișoara, iar ulterior a mai fost confirmat încă o dată de către judecătorul sindic, solicitarea ca lichidatorul să facă în permanență dovada confirmării sale și de către Adunarea Generala a Creditorilor apare ca vădit nejustificată și de neînțeles.
Așa cum s-a arătat, prima oara s-a încercat numirea altul lichidator, prin încheierea 50 din 02.03.2015, când a fost numit ..., încheiere care a fost desființată de Curtea de Apel.
La 21.09.2015, cauza se amâna pentru ca lichidatorul să facă dovada confirmării lui de către AGC. La 12.10.2015, instanța amână din nou cauza în vederea confirmării lichidatorului judiciar, în data de 09.11.2015, instanța de fond dispune din nou reconvocarea Adunării Generale a Creditorilor, din nou pentru a se confirma lichidatorul judiciar.
Mai mult, judecătorul sindic, trimite către creditorul majoritar ... adresa emisa la 13.11.2015, prin care îi solicita să își exprime punctul de vedere în ceea ce privește confirmarea lichidatorului judiciar, având în vedere că nu s-a prezentat la adunarea creditorilor și nu este ținut de hotărârea AGC.
Așadar, deși creditorul majoritar nu s-a prezentat la convocările de Adunări Generale, deși acesta a colaborat cu lichidatorul având inclusiv corespondență telefonică si scriptică prin care s-a interesat cu privire la mersul licitațiilor și chiar mai mult a solicitat să nu fie acceptat de către lichidator o sumă sub procentul de 75% din prețul de licitație, judecătorul sindic nu a luat act de toate aceste aspecte și nu a permis lichidatorului continuarea îndeplinirii atribuțiunilor, blocând totul în jurul unei confirmări care nu mai era necesară până când, la câteva luni de la numirea ca lichidator, creditorul majoritar a infirmat lichidatorul, în baza art.57 al.3 din Legea 85/2014, fără consultarea adunării creditorilor. Judecătorul sindic, nu a mai așteptat astfel nici măcar desfășurarea Adunării Generale din 11.12.2015 asupra căreia insistase și a solicitat expres creditorului majoritar această confirmare sau infirmare. Judecătorul sindic a depășit astfel atribuțiile prevăzute de art.45 din Legea insolventei al.1.
Aliniatul 2 al. art.45 arată că atribuțiunile judecătorului sindic sunt limitate la controlul judecătoresc al activității lichidatorului judiciar și la procesele și cererile de natură judiciară aferente procedurii insolvenței. Ori, acțiunea judecătorului sindic de a formula aceasta adresă în condițiile în care până atunci creditorul nu se prezentase la adunarea generală și nu își exprimase vreun punct de vedere scris, până la care momentul desfășurării adunării generale a creditorilor și a întocmirii proceselor verbale, constituie o depășire evidenta a atribuțiunilor conferite de lege. Deși, creditorul majoritar nu a avut nici o intenție de schimbare a lichidatorului, colaborând cu acesta și fiind de acord cu valorificarea bunului în anumite condiții, se poate prezuma că în urma dispunerii repetate de către judecătorul sindic a convocărilor de adunări a creditorilor care sa aibă în ordinea de zi confirmarea lichidatorului, la care s-a adăugat și adresa înaintată în același sens de judecătorul sindic, a determinat creditorul majoritar să își schimbe opinia și să infirme după o lunga perioada de timp lichidatorul, poate tocmai în vederea avansării procedurii insolvenței.
Solicită a se lua act de faptul ca a fost desemnată lichidator judiciar conform Deciziei nr. ...a Curții de Apel Timișoara iar conform sentinței nr. ... a fost confirmat de către judecătorul sindic, neavând calitatea de lichidator provizoriu.
Instanța face o interpretare greșită a prevederilor art.57 alin.3,creditorul majoritar poate sa decidă doar până la prima adunare a adunării creditorilor și nu a făcut acest lucru și doar în ceea ce privește în ceea ce privește lichidatorul provizoriu ori apelanta nu mai avea aceasta calitate fiind deja numit lichidator definitive. Prin urmare, nu mai era necesară o a treia confirmare astfel ca reținerea judecătorului sindic a dispozițiilor 45.1it.o din Legea 85/2006, este netemeinică.
Reaua credință față de lichidatorul ... este dovedită și prin faptul că acestuia i-a fost pusa în vedere predarea documentelor către noul lichidator, în termen de 5 zile de la comunicare și sub sancțiunea aplicării unei amenzi judiciare, fapt care nu s-a petrecut cu primul lichidator desemnat.
Mai mult, deși apelantul lichidatorul judiciar a derulat o activitate laborioasă, i-a fost acordată pentru activitatea depusă doar suma de 2000 de lei, din averea debitoarei și s-a constatat ca lichidatorul judiciar nu a solicitat cheltuieli pentru activitatea depusă. Ori, nici nu puteau fi solicitate aceste cheltuieli, deoarece decontul de cheltuieli se întocmește la finalul dosarului de insolvență, ori lichidatorul judiciar desfășura în continuare procedura insolvenței, nefiind finalizata lichidarea bunurilor debitoarei, având convocată prin BPI pentru data de ... , adunarea creditorilor așa cum dispusese judecătorul sindic, dispoziție de care nu a mai ținut cont ulterior. În situația în care a procedat la înlocuirea lichidatorului, trebuia să solicite decontul de cheltuieli administrative efectuate în decursul procedurii insolvenței și trebuia să acorde onorariul în întregime.
Mal mult, prin confirmarea noului lichidator judiciar ..., cu un onorariu foarte mare, se ajunge la o sarcina nejustificată asupra averii debitorului, iar scopul insolvenței de acoperire a pasivului și îndestulare a creditorilor nu ar mai putea fi atins. Onorariul stabilit în favoarea noului lichidator, de ... lei plus TVA la care se adaugă și un onorariu variabil de 3% plus TVA din valoarea bunului valorificat este cu mult mai mare decât cel stabilit de judecătorul sindic în sumă de 2000 lei pentru apelanta lichidatoare, fiind clar un act discriminatoriu, având în vedere procedura desfășurata până acum.
În drept, invocă prevederile art.46 din Legea 85/2006 și dispozițiile art. 466 și următoarele cod. de procedură civilă.
Examinând calea de atac a lichidatorului judiciar, Curtea reține că aceasta este nefondată pentru următoarele considerente: desemnarea în procedura de insolvență a debitoarei, a practicianului în insolvență s-a efectuat de către judecătorul sindic, prin încheierea de deschidere a procedurii simplificate de faliment, când în condițiile art. 45 alin. 1 lit. d) se procedează la desemnarea motivată, după verificarea eventualelor incompatibilități, prin sentința de deschidere a procedurii, după caz, a administratorului judiciar provizoriu/lichidatorului judiciar provizoriu, solicitat de creditorul care a depus cererea de deschidere a procedurii ori de către debitor, dacă cererea îi aparține acestuia.
În speță judecătorul sindic nu a ținut seama la acel moment de o astfel de solicitare a debitoarei și pe cale de consecință instanța de control judiciar a admis apelul debitoarei și a stabilit ca administrator judiciar provizoriu societatea apelantă ....
Ulterior, în aceiași procedură de insolvență, judecătorul sindic a dispus prin sentința din 29.06.2015 începerea procedurii falimentului debitorului, conform art. 145 alin. 1 lit. D) din Legea nr. 85/2014 și a desemnat ca lichidator același practician în insolvență, în condițiile art. 145 alin. 2 din aceiași lege, în care se arată că prin hotărârea prin care se decide intrarea în faliment, judecătorul-sindic va pronunța dizolvarea debitorului persoană juridică și va dispune: ridicarea dreptului de administrare al debitorului; în cazul procedurii generale, desemnarea unui lichidator judiciar provizoriu, precum și stabilirea atribuțiilor și a onorariului acestuia, în conformitate cu criteriile aprobate prin legea de organizare a profesiei; în cazul procedurii simplificate, confirmarea în calitate de lichidator judiciar a administratorului judiciar, desemnat potrivit prevederilor art. 57 alin. (2) sau art. 73, după caz.
Legiuitorul a stabilit că desemnarea lichidatorului judiciar în cazul în care se dispune trecerea la faliment se face prin aplicarea în mod corespunzător a dispozițiilor din art. 57, 59 - 62 și 140 alin. 6 din Legea nr. 85/2014, astfel încât în cadrul primei ședințe a adunării creditorilor, creditorii care dețin mai mult de 50% din valoarea totală a creanțelor, cu drept de vot, pot decide desemnarea unui lichidator judiciar, iar creditorii pot decide să confirme administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar desemnat provizoriu, stabilindu-i un onorariu, în această din urmă situație nemaifiind necesară confirmarea judecătorului sindic.
Cu toate acestea, în raport de starea de fapt ce confirmă că nu s-a întrunit legal adunarea generală a creditorilor, deși au fost realizate trei convocări în acest sens, în contextul în care un creditor care deține un procent de 71% din creanțe, fiind astfel majoritar, a transmis solicitarea de numire a unui anumit practician în insolvență, devin aplicabile dispozițiile legale pe care în mod corect judecătorul sindic le-a reținut, respectiv cele din art. 57 alin. 3 din Legea nr. 85/2014, în care se precizează că, creditorul care deține mai mult de 50% din valoarea totală a creanțelor poate să decidă, fără consultarea adunării creditorilor, desemnarea unui administrator judiciar ori lichidator judiciar în locul administratorului judiciar sau lichidatorului judiciar provizoriu ori să confirme administratorul judiciar provizoriu/lichidatorul judiciar provizoriu și să îi stabilească onorariul.
Ca atare, în condițiile în care apelanta a fost desemnată doar provizoriu lichidator judiciar, în cele două etape ale procedurii de insolvență a debitorului și nu s-a realizat o confirmare a sa anterioară de către adunarea creditorilor, sau judecătorul sindic, o astfel de confirmare s-a realizat prin sentința atacată, la cererea creditorului majoritar.
Referitor la petitul apelantei de acordare a onorariului și a cheltuielilor administrative efectuate în procedură, pe durata exercitării atribuțiilor de către aceasta, se reține că o astfel de cerere nu a fost formulată în primă instanță și ca atare în calea de atac nu pot fi formulate cereri noi, iar pe de altă parte această fixare a onorariului în conformitate cu criteriile stabilite prin O.U.G. 86/2006 republicată, este o atribuție a judecătorul sindic așa cum este precizat în art. 45 alin. 1 lit. d) din lege.
Pe cale de consecință, potrivit art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă Curtea de Apel a respins ca nefondat apelul lichidatorului judiciar provizoriu, fără a se justifica cheltuieli de judecată în cauză.
| ← Procedura insolvenţei. Jurisprudență Faliment | Procedura insolvenţei. Jurisprudență Faliment → |
|---|
