Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 321/2014. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 321/2014 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 12-06-2014 în dosarul nr. 19752/197/2012*
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 321/Ap. DOSAR NR._
Ședința publică din data de 12 iunie 2014
Instanța constituită din:
- Completul de judecată CAJ6:
PREȘEDINTE – M. G. L. - judecător
JUDECĂTOR – C. E.
- Grefier - A. O.
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public – procuror D. D. – din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de inculpatul C. M. I. împotriva sentinței penale nr. 746/S din 4 aprilie 2014 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul penal nr._ .
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 369 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, susținerile, întrebările și răspunsurile părților prezente, inclusiv cele ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio-video.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 28 mai 2014, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate prin încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru data de 4 iunie 2014, apoi, pentru aceleași motive a amânat pronunțarea pentru data de 11 iunie 2014 iar, apoi, pentru data de astăzi, 12 iunie 2014.
CURTEA
Asupra apelului penal de față:
I. Prin sentința penală nr.746/04.04.2014, Judecătoria B. a hotărât :
În baza art. 228 al.1, 229 al.1 lit.d Cod penal (art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. i Cod penal din 1969), cu apliarea. art.37 al.1 lit.a Cod penal din 1969, art.5 Cod penal condamnă inculpatul C. M. I. la pedeapsa principală de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în dauna părții vătămate ..
În baza art.61 Cod penal din 1969 cu aplicarea art.5 Cod penal revocă liberarea condiționată din executarea pedepsei de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 516/2009 a Judecătoriei B. și contopește restul neexecutat de 657 zile închisoare cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, rezultând o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 228 al.1, 229 al.1 lit.b, d Cod penal (art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. g, i Cod penal din 1969), cu aplicarea art.37 al.1 lit.a Cod penal din 1969, art.5 Cod penal condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în dauna părții vătămate SA A. M. C..
În baza art.61 Cod penal din 1969 cu aplicarea art.5 Cod penal revocă liberarea condiționată din executarea pedepsei de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 516/2009 a Judecătoriei B. și contopește restul neexecutat de 657 zile închisoare cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, rezultând o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 36 al.1 Cod penal din 1969 raportat la art.33 lit.a, 34 lit.b Cod penal din 1969, cu aplicarea art.5 Cod penal, contopește pedepsele de mai sus cu pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.404/2013 a Judecătoriei Cluj N., în pedeapsa cea mai grea de 2 ani 6 luni închisoare, la care adaugă un spor de 6 luni închisoare, astfel că în final inculpatul execută pedeapsa de 3 ani închisoare.
În baza art.40 al.3 Cod penal deduce din pedeapsă perioada deja executată, de la 29.01.2013 la 05.03.2014.
Constată că părțile vătămate . și SA A. M. C. nu s-au constituit părți civile în cauză.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut ca stare de fapt că, în data de 08.05.2011, în jurul orelor 12.30, inculpatul C. M. I., aflându-se pe ., s-a hotărât să pătrundă în incinta societății . pentru a sustrage cabluri de cupru. După ce a escaladat gardul, a avansat în interiorul curții, iar apoi a pătruns într-o hală pe o fereastră al cărei geam lipsea. Inculpatul a adunat într-un sac mai multe cabluri și a încercat să părăsească hala pe fereastră, aruncând inițial sacul.
Acțiunea inculpatului de pătrundere în incinta societății a fost sesizată de paznicii societății, martorii C. M. și S. A., care s-au îndreptat spre hala din care inculpatul aruncase pe fereastră sacul cu bunurile sustrase.
Dându-și seama că a fost văzut de cei doi, inculpatul a părăsit hala pe o altă fereastră, iar apoi, prin escaladarea gardului, a ieșit din societate. A fost însă urmărit de polițiști, care l-au prins la scurt timp.
De asemenea, s-a mai reținut că, în seara zilei de 26.06.2011, în jurul orelor 21.15, inculpatul i-a solicitat martorului R. M. A., șofer de taxi, să-l transporte la domiciliu pentru a lua niște bunuri cu scopul de a le vinde. Martorul l-a dus pe inculpat până în apropierea domiciliului acestuia, lângă hala aparținând părții vătămate SA A. M. C.. Aici inculpatul, folosind chei potrivite, a descuiat ușa și a pătruns în interior de unde a scos 2 saci de azot și 6 saci de grâu pe care i-a încărcat în taxi, cerându-i șoferului să-l conducă în diverse locații pentru a vinde bunurile sustrase. Pe fondul unor neînțelegeri cu inculpatul și realizând că bunurile sunt furate, martorul a solicitat intervenția unui echipaj de poliție, care a intervenit la scurt timp, sacii fiind recuperați.
S-a apreciat că fapta inculpatului C. M. I. care, la data de 08.05.2011, în jurul orei 12.30, a pătruns prin escaladarea gardului în incinta societății ., a sustras dintr-o hală mai multe cabluri pe care le-a depozitat într-un sac pe care l-a aruncat pe fereastră, iar apoi l-a abandonat când a constatat că a fost surprins de agenții de pază, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 228 al.1, 229 al.1 lit.d Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal (art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. i Cod penal din 1969). De asemenea, fapta inculpatului din data de 26.06.2011 când, în jurul orei 22.00, folosind chei potrivite, a deschis depozitul aparținând societății SA A. M. C. iar din interior a sustras un număr de opt saci, doi cu azot și șase cu grâu, întrunește, pentru aceleași motive ca cele analizate mai sus, elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 228 al. 1, 229 al.1 lit.b, d Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal (art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. g, i Cod penal din 1969).
La individualizarea pedepselor principale stabilite inculpatului pentru cele două infracțiuni concurente, prima instanță a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal, respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunilor (inculpatul a escaladat gardul pentru a pătrunde în incinta M. C., societate păzită, demonstrând o îndrăzneală deosebită; deținea chei potrivite, cu care a pătruns în incinta A., ceea ce denotă o specializare infracțională; la interval scut de timp a comis două infracțiuni, ceea ce indică obișnuința acestuia de a-și procura mijloacele de existență prin fapte ilicite), urmările produse (prejudiciul a fost destul de redus și s-a recuperat datorită intervenției organelor de poliție), scopul faptelor (inculpatul nu avea loc de muncă, care să-i asigure surse licite de venit), precum și persoana inculpatului, care este recidivist, a recunoscut comiterea faptelor.
II. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul.
În cuprinsul memoriului cu motivele de apel de la fila 2 dosar curte, inculpatul a adus critici de netemeinicie relativ la individualizarea judiciară a pedepselor principale stabilite de prima instanță, apreciind că în noul cod penal, gradul de pericol social generic al infracțiunii de furt este mai mic decât cel din vechea reglementare, impunându-se, astfel, o reapreciere a pedepselor stabilite și a celei aplicate.
III. Examinând sentința apelată prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu, în limitele efectului devolutiv, Curtea va respinge ca nefondat apelul declarat în cauză, pentru următoarele considerente:
Astfel, sub aspectul stării de fapt, aceasta a fost corect stabilită de primă instanță în urma analizării probatoriului administrat, de altfel, inculpat recunoscând comiterea faptelor ce i-au fost imputate.
În schimb, sub aspectul legii penale mai favorabile, Curtea reține că sunt nefondate criticile aduse de inculpat.
Art.5 alin.1 Cod penal, cu denumirea marginală Aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei, are următorul conținut: „În cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă”.
Prima instanță, în aplicarea art.5 alin.1 din Codul penal, a apreciat, cum de altfel a fost practica judiciară majoritară la nivel național, inclusiv a Înaltei Curți de Casație și Justiție, că legea penală mai favorabilă se determină prin raportare la fiecare instituție care se aplică în mod autonom, astfel că, dacă încadrarea faptei s-a făcut după una dintre legi, care era mai favorabilă, aceasta nu exclude aplicarea dispozițiilor din cealaltă lege cu privire la recidivă sau la concursul de infracțiuni, dacă acestea sunt mai favorabile. De exemplu, concursul de infracțiuni face parte dintre acele instituții juridico-penale (ca și prescripția, suspendarea executării pedepsei ș.a.) ale căror reguli se aplică, în cazul succesiunii de legi penale în timp, în mod autonom, independent de încadrarea juridică a faptelor după legea nouă sau după cea anterioară.
Pornind de la aceste aspecte, Judecătoria B. a apreciat că încadrarea juridică a faptelor comise de inculpat trebuie să aibă în vedere dispozițiilor Codului penal intrat în vigoare la data de 01.02.2014, pe când, în privința tratamentului concursului de infracțiuni, a liberării condiționate și efectelor acesteia, a apreciat că sunt mai favorabile dispozițiile din vechea reglementare.
Prin Decizia nr.265/06.05.2014 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.5 din Codul penal, Curtea Constituțională a României a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală în Dosarul nr. 5._ și a constatat că dispozițiile art.5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile, decizia fiind definitivă și general obligatorie.
Așadar, Curtea reține că sentința penală nr.746/04.04.2014 pronunțată de Judecătoria B. și care face obiectul prezentei verificări în apel nu se pliază considerentelor și dispozitivului deciziei instanței de contencios constituțional, însă trebuie subliniat faptul că decizia Curții Constituționale este ulterioară celei pronunțate de Judecătoria B..
Pe de altă parte,
- chiar dacă Judecătoria B. a determinat legea penală mai favorabilă prin raportare la fiecare instituție care se aplică în mod autonom – pedeapsa pentru furtul calificat în actualul Cod penal fiind de la 1 la 5 ani pentru alin.1 art.229, față de 3 la 15 ani în vechea reglementare, respectiv tratamentul sancționator al concursului de infracțiuni în actualul Cod penal impune aplicarea obligatorie a unui spor de pedeapsă, ceea ce nu se întâmpla în vechea reglementare;
- iar procesul penal se află în faza apelului, ceea ce ar impune o aplicare a deciziei Curții Constituționale care este general obligatorie,
Curtea reține că inculpatului îi sunt mai favorabile efectele sentinței penale nr.746/04.04.2014 pronunțată de Judecătoria B., iar în aplicarea principiului non reformatio in pejus, fiind singurul apel declarat în cauză, decizia instanței de contencios constituțional nu poate fi aplicată.
În lumina aspectelor de fapt și de drept de mai sus, Curtea, în baza art.421 pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul C. M. I. împotriva sentinței penale nr.746/04.04.2014 pronunțată de Judecătoria B., pe care o va menține.
Văzând și dispozițiile art.272 alin.1 și 2 și art.275 alin.2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.421 pct.1 lit.b Cod procedură penală, respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul C. M. I. împotriva sentinței penale nr.746/04.04.2014 pronunțată de Judecătoria B., pe care o menține.
În baza art.272 alin.1 și 2 Cod procedură penală, dispune avansarea din fondurile Ministerului Justiției către Baroul B. a sumei de 200 lei, reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu.
În baza art.275 alin.2 Cod procedură penală, obligă apelantul-inculpat C. M. I. la plata sumei de 300 lei, reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat în apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.06.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
M. G. L. C. E.
GREFIER
A. O.
Red. C.E./17.06.2014
Dact. A.O./18.06.2014/2 ex.
Jud. fond C. G.
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 129/2014.... | Conducere fără permis. Art.335 NCP. Decizia nr. 243/2014.... → |
|---|
