Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP. Decizia nr. 1147/2014. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1147/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 11-12-2014 în dosarul nr. 7721/182/2014
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal 8428
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 1147/A/2014
Ședința publică de la 11 decembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE - A. D. L.-AGHINIȚĂ
JUDECĂTOR – I. C. M.
GREFIER - A. B. H.
Ministerul Public, P. de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin procuror A. S.
Pe rol este judecarea apelului declarat de către inculpatul C. C. A. împotriva sentinței penale nr. 2271 din 2.10.2014 pronunțată de Judecătoria Baia M., în dosarul nr._, în care inculpatul a fost trimis în judecată prin rechizitoriul dat în dosarul de urmărire penală nr. 244/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș, pentru comiterea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului prev. de art.336 al.1 C.pen.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apărătorul ales al inculpatului – avocat R. E. din cadrul Baroului Maramureș, cu împuternicire la dosar, lipsă fiind inculpatul C. C. A..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul inculpatului depune la dosar caracterizare cu privire la persoana inculpatului, cu precizarea că motivul apelului îl constituie reducerea pedepsei.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul asupra apelului inculpatului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea apelului și desființarea hotărârii apelate sub aspectul cuantumului pedepsei. Susține că din ansamblul trăsăturilor personale ale inculpatului se poate concluziona că fapta inculpatului reprezintă un simplu accident, astfel că reducerea pedepsei sub minimul special este suficientă pentru a se îndrepta.
Reprezentanta Ministerului Public apreciază că pedeapsa aplicată inculpatului a fost stabilită având în vedere atât gradul ridicat al alcoolemiei, respectiv de 1,70 g‰, cât și persoana inculpatului, care nu are antecedente penale și a recunoscut comiterea faptei, dispozițiile Vechiului Cod penal constituind legea penală mai favorabilă. Pentru aceste motive, consideră că nu se impune reducerea pedepsei.
CURTEA
Prin sentința penală nr.2271 din 2.10.2014 pronunțată de Judecătoria Baia M., în temeiul art. 386 alin. 1 Cod procedură penală, cu aplic. art. 5 Cod penal, s-a schimbat încadrarea juridică a infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată prin Rechizitoriul nr. 244/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș, inculpatul C. C. A. din infracțiunea de: conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. 1 Cod penal, în infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o alcoolemie, peste limita legală, prev. de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002.
În temeiul art. 396 alin. 2 Cod procedură penală, cu aplic. art. 5 Cod penal, a fost condamnat inculpatul C. C. A., având CNP_, fiul lui I. și P., născut la data de 25.12.1967, în mun. Satu M., jud. Satu M., cetățean român, căsătorit, studii medii, pădurar, stagiu militar satisfăcut, fără antecedente penale, domiciliat în oraș Tăuții Măgherăuș, ., jud. Maramureș, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o alcoolemie, peste limita legală, prev. de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, cu incidența art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, la pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare.
În baza art. 81, 82 Cod penal 1969 s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata termenului de încercare de 3 ani și 2 luni, care curge de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, și atrage atenția inculpatului asupra prev. art. 83 Cod penal 1969, a căror nerespectare atrage revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În temeiul art. 71 alin. 1 Cod penal 1969, s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a Cod penal 1969 și, în baza art. 71 alin. 5 Cod penal 1969, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, se suspendă și executarea pedepselor accesorii.
În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 450 lei.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că la data de 07.11.2013, la ora 17:09, lucrătorii din cadrul I.P.J. Maramureș – Serviciul Rutier, în timpul exercitării atribuțiilor de supraveghere și control al traficului rutier, au oprit regulamentar, pe D.E.58, în localitatea Bușag, jud. Maramureș, autovehiculul marca Mazda, cu nr. de înmatriculare_ .
În prezența martorului C. V., lucrătorii de poliție au identificat (f.10) conducătorul autoturismului mai sus menționat, în persoana numitului C. C. A..
Inculpatul C. C. A. a fost testat de către organele de constatare cu aparatul etilotest, la ora 17:09, rezultatul testului indicând o valoare de 1,02 mg/l alcool pur în aerul expirat (f.15).
Avându-se în vedere acest rezultat, învinuitul a fost condus la Spitalul Județean „Dr. C. O.” Baia M., pentru recoltarea probelor biologice, în baza art. 88 alin. 6 din OUG 195/2002 R.
În urma recoltării probelor biologice, conform buletinului de analiză toxicologică a alcoolemiei nr._ din 07.11.2013 (f.12) rezultă că inculpatul a avut o alcoolemie de 1,70 g/‰ în urma analizei probei recoltate la ora 17:45 și de 1,60 g/‰ în urma analizei probei recoltate la ora 18:45 a zilei de 07.11.2013 (f. 13, 14).
Inculpatul a recunoscut și regretat comiterea faptei și a arătat că înainte de a se urca la volan a consumat 250 ml de țuică.
Prin raportul de expertiză medico-legală calcul retroactiv al alcoolemiei nr. 658/IX/d/11 din 31.01.2014 (f. 36-37) s-a stabilit că raportat la valorile științific stabilite ale alcoolemiei în buletinul de analiză toxicologică a alcoolemiei nr._ din 07.11.2013, inculpatul a consumat o cantitate de băuturi alcoolice mai mare decât a declarat. De asemenea s-a mai stabilit că la ora 17:09 în data de 07.11.2013, acesta avea o alcoolemie teoretică de 1, 21 – 1, 33 g/‰.
În cursul urmăririi penale inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii.
Audiat în calitate de inculpat, în fața instanței, a recunoscut săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa.
Starea de fapt descrisă mai sus – săvârșirea de către inculpat a infracțiunii de conducere sub influența alcoolului, a fost probată de parchet cu următoarele mijloace de probă, administrate în faza de urmărire penală: declarațiile inculpat C. C. A. (f. 16-18, 20-21, 22-24, 31-33, 34-35), declarație martor C. V. (f. 41, 42-43), proces-verbal de constatare (f. 10), buletin de analiză toxicologică (f.12), alcool test printer (f. 15), buletin de examinare clinică (f. 13-14), raportul de expertiză medico-legală calcul retroactiv al alcoolemiei nr. 658/IX/d/11 din 31.01.2014 (f. 36-37).
În raport de situația de fapt expusă, instanța a reținut sub aspectul încadrării juridice a faptei, următoarele:
Inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. 1 Cod penal actual, după schimbarea încadrării juridice inițiale. Fapta fiind comisă în cursul anului 2013, deci sub imperiul Codului penal din 1969, se impune analizarea legii penale mai favorabile, în raport de . noului Cod penal.
Art. 3 din Codul penal consacră principiul activității legii penale stabilind că legea penală se aplică infracțiunilor săvârșite în timpul cât ea se află în vigoare. Art. 5 alin. 1 al aceluiași act normativ prevede o excepție de la principiul activității legii penale, stabilind că „în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă”.
Criteriile de determinare a legii penale mai favorabile au în vedere atât condițiile de incriminare și de tragere la răspundere penala, cât și condițiile referitoare la pedeapsă (Decizia nr. 1470/08.11.2011 a Curții Constituționale a României). De asemenea, instanța va avea în vedere și Decizia 265/06.05.2014 a Curții Constituționale a României, care impune analizarea globală a aplicării legii penale mai favorabile, statuând că „dispozițiile art. 5 Cod penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile”.
Criteriile de determinare a legii penale mai favorabile au în vedere atât condițiile de incriminare și de tragere la răspundere penala, cât și condițiile referitoare la pedeapsă.
Raportat la faptul că potrivit legii noi, în privința regimului sancționator nu apare în condițiile speței, justificată renunțarea la aplicarea pedepsei sau amânarea acesteia, suspendarea condiționată a executării pedepsei, în condițiile vechiului Cod penal, conform prev. art. 81, 82 din acesta, instanța reține că modalitatea de individualizare a executării pedepsei în situația aplicării pedepsei închisorii potrivit cu care instanța apreciază că legea mai favorabilă inculpatului este Codul penal anterior care prevede posibilitatea suspendării condiționate a executării pedepsei, conform art. 81, 82, lege care va fi aplicată conform principiului aplicării legii mai favorabile, chiar dacă, legea nouă nu prevede o asemenea modalitate de individualizare a executării pedepsei. Se constată că suspendarea condiționată a executării pedepsei este mai favorabilă inculpatului decât orice altă modalitate de individualizare prevăzută de Codul penal actual (inclusiv amânarea aplicării pedepsei prev. de art. 83 Cod penal), atât prin prisma condițiilor în care poate fi dispusă, dar și a consecințelor acesteia.
De asemenea, pentru suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe parcursul termenului de încercare inculpatul nu are nicio obligație, iar la împlinirea acestui termen, dacă nu se dispune anularea sau revocarea suspendării condiționate.
Pe cale de consecință, reținând aplicarea art. 5 Cod penal, în conformitate cu Decizia Curții Constituționale nr. 265/2014, instanța a dispus condamnarea inculpatului în temeiul legii penale vechi astfel că se impune schimbarea încadrării juridice pentru fapta având corespondent în Noul Cod penal, respectiv din infracțiunea de vătămare corporală din culpă prev. de art. 182 alin. 2, 4 Cod penal 1969 în infracțiunea de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 196 alin. 2, 3 Cod penal, chiar dacă aceasta a fost pusă în discuția părților.
Analizând comparativ dispozițiile art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002 și cele ale art. 336 alin. 1 Cod penal, precum și modalitățile de individualizare a pedepsei conform celor două reglementări, instanța a reținut că, în speță, legea penală mai favorabilă este reglementarea penală veche, în raport de următoarele argumente.
Astfel, sub aspectul conținutului constitutiv al infracțiunii, reglementarea anterioară este similară cu cea actuală, incriminând conducerea pe drumurile publice a unui vehicul de către o persoană sub influența alcoolului.
Față de dispozițiile art. 5 Noul Cod penal, instanța după ce a pus în discuție încadrarea juridică a infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată inculpatul, luând concluziile părților, urmează a schimba încadrarea juridică privitor la inculpat, conform celor de mai jos.
Conform art. 386 alin. 1 Cod procedură penală comb. cu art. 5 Cod penal, s-a schimbat încadrarea juridică a infracțiunii de cinducere pe drumurile publice a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. 1 Cod penal, pentru care a fost trimis inculpatul în judecată, în infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o alcoolemie, peste limita legală, prev. de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002.
Instanța a reținut că fapta inculpatului C. C. A., care la data de 07.11.2013, a condus autovehiculul marca Mazda, cu nr. de înmatriculare_, pe D.E. 58 în localitatea Bușag, jud. Maramureș, având în sânge o îmbibație alcoolică de 1,2 – 1,33 g/‰alcool pur în sânge, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o alcoolemie, peste limita legală, prev. de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, pentru care îl va condamna la pedeapsa închisorii de 1 an și 2 luni.
Examinând cauza, s-a constatat că fapta săvârșită de inculpat prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, pentru motivele care urmează să fie prezentate mai jos.
Instanța a reținut că infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană sub influența alcoolului, este o infracțiune de pericol, incriminată de legiuitor pentru a preveni accidentele din trafic. Faptul că inculpatul nu a fost implicat într-un eveniment rutier imprimă faptei o periculozitate mai mare, prezentând pericol social.
La individualizarea și dozarea pedepsei ce se aplică inculpatului, instanța conform art. 72 Cod penal anterior, a reținut limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită (închisoare de la 1 la 5 ani) redusă cu o treime conform prev. art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, deci 8 luni minimul special, împrejurările săvârșirii faptei, nivelul alcoolemiei, conduita inculpatului în trafic, la momentul constatării săvârșirii faptei, vârsta inculpatului, dar și persoana inculpatului care nu are antecedente penale, conduita procesuală.
Pentru cele de mai sus, nu s-a impus reținerea în favoarea inculpatului a vreunei circumstanțe atenuante căreia să i se poată da eficiență, conform art. 74, 76 Cod penal anterior respectiv lipsa antecedentelor penale, în condițiile în care atitudinea de recunoaștere și regret, corelat cu uzitarea de procedura abreviată a recunoașterii învinuirii, ar echivala cu o dublă valență juridică, și nici aplicarea pedepsei la nivelul minim redus cu o treime.
În raport de gradul de pericol social al faptei și urmarea creată, nu apare ca justificată și proporțională în cauză, aplicarea pedepsei amenzii, și acest considerent determinând schimbarea încadrării juridice a faptei.
Față de cele anterior expuse, coroborat cu gradul de pericol social ridicat al faptei săvârșite reflectată și de nivelul alcoolemiei, solicitarea apărătorului ales al inculpatului, nu a putut fi admisă și valorificată cu consecințe favorabile inculpatului.
Sub aspectul modalității de executare a pedepsei, constatând că sunt îndeplinite condițiile cerute de lege, instanța, în temeiul art. 81, 82 Cod penal 1969 dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani și 2 luni, ce urmează a se calcula de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri - și atrage atenția inculpatului asupra disp. art. 83 Cod penal 1969 a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
Întrucât inculpatul prin faptele sale a adus atingere valorilor sociale apărate de legea penală, instanța a facut aplicarea dispozițiilor art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a din Codul penal în sensul interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, acesta fiind incompatibil cu săvârșirea unei infracțiuni, iar în temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării, pedepsei, suspendă și executarea pedepselor accesorii arătate mai sus.
Conduita inculpatului urmează a fi verificată pe durata termenului de încercare, astfel încât se apreciază că există toate premisele ca scopul preventiv și educativ al pedepsei să fie atins și prin această modalitate de individualizare a executării.
Astfel, instanța a apreciat că pedeapsa aplicată inculpatului, corespunde sub aspectul naturii - neprivativă de libertate și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei, tocmai pentru ca aceasta să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii.
Scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni care se realizează atât pentru cei cărora li se aplică o pedeapsă menită să asigure constrângerea și reeducarea inculpatului, cât și pentru ceilalți destinatari ai legii penale care își vor conforma conduita exigențelor acestei legi. Având în vedere gravitatea infracțiunii săvârșite de inculpat, instanța a apreciat că scopul preventiv al pedepsei poate fi atins și prin aplicarea pedepsei închisorii.
În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 450 lei.
Împotriva acestei soluții a declarat apel inculpatul C. C. A..
În motivarea apelului în esență se arată că din ansamblul trăsăturilor personale ale inculpatului se poate concluziona că fapta inculpatului reprezintă un simplu accident, raportat la faptul că provine dintr-o familia corectă și apreciată în localitate iar la locul de muncă este un salariat conștiincios, astfel că reducerea pedepsei sub minimul special este suficientă pentru a se îndrepta.
Ca atare se solicită admiterea apelului desființarea hotărârii atacate și pronunțarea unei hotărâri de condamnare a inculpatului la o pedeapsă cu închisoarea într-un cuantum redus.
Examinând probele dosarului, Curtea va constata că apelul declarat în cauză este nefondat.
Instanța de fond ca urmare a poziției procesuale adoptată de către inculpat respectiv de recunoaștere a vinovăției în baza probelor administrate în faza de urmărire penală a acordat eficiență disp. art.396 alin.10 C.p.p.
Astfel, în esență s-a reținut că fapta inculpatului C. C. A., care la data de 07.11.2013, a condus autovehiculul marca Mazda, cu nr. de înmatriculare_, pe D.E. 58 în localitatea Bușag, jud. Maramureș, având în sânge o îmbibație alcoolică de 1,2 – 1,33 g/‰alcool pur în sânge, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o alcoolemie, peste limita legală, prev. de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002.
Cu ocazia individualizării pedepsei aplicate inculpatului instanța de fond a avut în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită (închisoare de la 1 la 5 ani) redusă cu o treime conform prev. art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, deci 8 luni minimul special, împrejurările săvârșirii faptei, nivelul alcoolemiei, conduita inculpatului în trafic, la momentul constatării săvârșirii faptei, vârsta inculpatului, dar și persoana inculpatului care nu are antecedente penale, conduita procesuală.
Instanța de fond în mod corect a apreciat că nu se impune reținerea în favoarea inculpatului a vreunei circumstanțe atenuante căreia să i se poată da eficiență, conform art. 74, 76 Cod penal anterior respectiv lipsa antecedentelor penale, în condițiile în care atitudinea de recunoaștere și regret, corelat cu uzitarea de procedura abreviată a recunoașterii învinuirii, ar echivala cu o dublă valență juridică, și nici aplicarea pedepsei la nivelul minim redus cu o treime.
Conducerea unui autovehicul pe drumurile publice de către inculpat având în sânge o alcoolemie de 1,2-1,33 gr.%.0 constituie o faptă care putea să aibă urmări dintre cele mai grave atât pentru integritatea corporală a inculpatului sau a altor persoane precum și posibilitatea distrugerii unor bunuri, ceea ce îi conferă un grad de pericol sporit.
Reintegrarea socială a inculpatului poate fi realizată și fără privare de libertate așa cum a apreciat și instanța de fond având în vedere conduita procesuală a inculpatului, precum și absența antecedentelor penale și fiind îndeplinite condițiile prev. de art.81 C.p. anterior astfel că suspendarea condiționată a executării pedepsei este oportună.
În contextul celor expuse mai sus, Curtea în baza art.421 pct.1 lit.b C.p.p. va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul C. C. A., împotriva sentintei penale nr. 2271 din 2 octombrie 2014 a Judecătoriei Baia M..
Va obliga pe apelant sa plăteasca în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul C. C. A., domiciliat în Tăuții Măgheruș, nr. 10, jud. Maramureș, împotriva sentintei penale nr. 2271 din 2 octombrie 2014 a Judecătoriei Baia M..
Obligă pe apelant sa plăteasca în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 11 decembrie 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER
A. D. L.-AGHINIȚĂ I. C. M. A. B. H.
red.I.c.M./S.M.D.
4 ex. – 19.12.2014
jud.fond.B. I.
| ← Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 145/2014. Curtea de Apel CLUJ | Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 212/2014.... → |
|---|
