Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 223/2014. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 223/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 19-03-2014 în dosarul nr. 18847/211/2013
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.223/A/2014
Ședința publică din 19 martie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. S., judecător
JUDECĂTOR: D. P.
GREFIER: D. S.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin procuror:
D. S.
S-a luat spre examinare apelul declarat de inculpatul H. R. A. împotriva sentinței penale nr.180 din 31 ianuarie 2014 a Judecătoriei Cluj N., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art.208 alin.1 și art.209 alin.1 lit.g și i Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2, art.37 lit.b Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, av.Bara S., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar, lipsă fiind părțile vătămate N. P. R., M. I. și P. A..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care Curtea, din oficiu, invocă excepția tardivității apelului declarat de inculpat, având în vedere că hotărârea instanței de fond a fost pronunțată la 31 ianuarie 2014, iar inculpatul a formulat calea de atac la 14 februarie 2014, ultima zi fiind 12 februarie 2014.
Reprezentantul Parchetului solicită admiterea excepției și respingerea apelului declarat de inculpat ca tardiv.
Apărătorul inculpatului solicită repunerea în termenul de apel, având în vedere că a fost amânată pronunțarea, iar inculpatul a luat la cunoștință de hotărârea instanței de fond la 3 februarie 2014. Cu onorariu avocațial din FMJ.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că nu a primit comunicarea hotărârii la domiciliu și a aflat soluția de pe Internet. Arată că prejudiciul a fost recuperat, iar împăcarea părților înlătură răspunderea penală.
CURTEA:
Asupra apelului penal de față,
Prin sentința penală nr. 180 din 31 ianuarie 2014 pronunțată în dosarul nr._ a Judecătoriei Cluj-N., în temeiul dispozițiilor articolului 208, aliniatul 1 și 209, aliniatul 1, literele g și i din Codul penal, cu aplicarea articolului 41, alin.2, a articolului 37, lit.b din Codul penal, a articolului 74, alin.1, lit.c și 76, lit.d din Codul penal și a articolului 3201 din Codul de procedură penală, a fost condamnat inculpatul H. R. A., fiul lui A. și V., născut la data de 08.07.1983 în Cluj-N., jud.Cluj, cu domiciliul în comuna Apahida, ..35, jud.Cluj, CNP nr._, la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În temeiul articolului 71, aliniatul 2 din Codul penal au fost interzise inculpatului dreptul prevăzut la articolul 64, aliniatul 1, litera a, teza a doua din Codul penal pe durata executării pedepsei.
În temeiul dispozițiilor articolului 88 din Codul penal s-a scăzut din durata pedepsei aplicate perioada reținerii de 24 ore din data de 14.01.2013.
În temeiul articolului 346 din Codul de procedură penală, s-a luat că părțile vătămate N. P. R., cu domiciliul în Apahida, ., ., M. I., cu domiciliul în Apahida, ., . și P. A., cu domiciliul în Apahida, ., . nu s-au constituit părți civile în cadrul procesului penal.
În temeiul articolului 118, alin.1, litera b din Codul penal a fost aplicat inculpatului măsura de siguranță a confiscării speciale a următoarelor bunuri: un clește marca Santo, o mașină autofiletantă marca Mini Akkusghrauber de 4,8 volt și o rangă din fier, enumerate în cuprinsul procesului verbal de la fila 53 din dosarul de urmărire penală.
În temeiul articolului 191, aliniatul 1 din Codul de procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1000 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare în favoarea statului.
În temeiul articolului 189 raportat la articolul 171, aliniatul 2 din Codul de procedură penală suma de 200 RON, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, avocat A. C. S. se va avansa din FMJ în favoarea Baroului Cluj.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr.339/P/26.07.2013, P. de pe lângă Judecătoria Cluj-N. a dispus trimiterea în judecată a inculpatului H. R. A. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută si pedepsită de art.208, aliniatul 1 și 209, aliniatul 1, literele g și i din Codul penal, cu aplicarea articolului 41, alin.2, a articolului 37, lit.b din Codul penal, reținându-se în esență că în noaptea de 10/11.01.2013 a pătruns prin efracție în trei boxe din subsolul imobilului situat în localitatea Apahida, ., jud.Cluj, aparținând părților vătămate N. P., M. I. și P. A., sustrăgând mai multe bunuri, constând în: geamantan de culoare verde marca Reydix, un radio marca Kipo, o boxă mică marca Seitech, o sticlă de balsam pentru haine Lenor, o lanternă, 3 covoare, o pereche de blugi, un maiou, un triplu ștecher, 3 prelungitoare de aprox.3-5 m de culoare albă, o sacoșă cu mai multe cabluri pentru curent electric, o șurubelniță, o foarfece pentru curățat pomi, aproximativ 5 kg carne afumată.
La termenul de judecată din data de 23.01.2014, anterior citirii actului de sesizare, inculpatul prin avocatul său a solicitat aplicarea art. 3201 din Codul de procedură penală.
Inculpatul a arătat personal că recunoaște în totalitate fapta pentru care a fost trimis în judecată și a solicitat aplicarea art. 3201 din Codul de procedură penală.
Admițând cererea formulată de către inculpat, în temeiul art. 3201 din Codul de procedură penală, instanța nu a mai administrat probe noi în cursul cercetării judecătorești.
Analizând întreg materialul probator administrat în cauză în cursul urmăririi penale și coroborând declarațiile de recunoaștere a săvârșirii faptelor date de către inculpat atât în cursul urmăririi penale (f 6-7, 8-9, 54) cât și în fața instanței de judecată (f 19) cu toate celelalte probe aflate la dosar, respectiv: declarațiile părții vătămate N. P. R. (f 13-14, 15), procesele verbale de cercetare la fața locului și planșele foto aferente (f 16-17, 33-34, 37-40, 45-46, 49-52, 57-61), declarațiile părții vătămate M. I. (f 31-32), declarațiile părții vătămate P. A. (f 42, 43-44), declarația martorului asistent M. R. S. (f 19), raportul de constatare tehnico-științifică nr._/21.02.2013 (f 23-29), procesul verbal de depistare (f 53), dovezile de predare a bunurilor către părțile vătămate (f 18, 35, 47), dovada de ridicare a bunurilor găsite asupra inculpatului (f 55), fișa de cazier judiciar (f 11), instanța a reținut în fapt că în noaptea de 10/11.01.2013, inculpatul a pătruns în trei boxe din subsolul imobilului situat în localitatea Apahida, ., jud.Cluj, boxele aparținând părților vătămate N. P. R., M. I. și P. A.. Inculpatul a pătruns, demontând cu ajutorul unei șurubelnițe peretele exterior din pal al boxei părții vătămate N. P. R. și peretele exterior din pal al boxei părții vătămate P. A.. Boxa aparținând părții vătămate M. I., inculpatul a găsit-o cu ușa din lemn deschisă. Din interiorul boxei părții vătămate N. P. R., inculpatul a sustras un geamantan de culoare verde marca Reydix, un radio marca Kipo, o boxă mică marca Seitech, o sticlă de balsam pentru rufe Lenor, o lanternă, 3 covoare, o pereche de blugi, un maieu, un prelungitor pentru curent electric cu triplu ștecher, cauzând părții vătămate un prejudiciu în valoare de 600 lei, în evaluarea acesteia. Din interiorul boxei părții vătămate M. I., inculpatul a sustras 3 prelungitoare de curent electric de culoare albă dintre care unul de 3 m lungime, iar celelalte două de câte 5 m lungime, cauzând părții vătămate un prejudiciu în valoare de 150 lei, în evaluarea acesteia. Din interiorul boxei părții vătămate P. A., inculpatul a sustras o sacoșă cu mai multe cabluri pentru curent electric, o șurubelniță, o foarfece pentru curățat pomi, aproximativ 5 kg carne afumată, cauzând părții vătămate un prejudiciu în valoare de 50 lei, în evaluarea acesteia. Toate bunurile sustrase de inculpat din boxele părților vătămate au fost restituite acestora conform dovezilor de la filele 18, 35, 47.
În drept, așa cum a fost descrisă, recunoscută și probată, fapta inculpatului care în noaptea de 10/11.01.2013 a luat din posesia părților vătămate fără consimțământul acestora și în scopul însușirii pe nedrept, mai multe bunuri în valoare totală de 800 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută de articolul 208, aliniatul 1 și 209, aliniatul 1, literele g și i din Codul penal și pedepsită de lege cu pedeapsa închisorii de la 3 la 15 ani, impunându-se totodată aplicarea dispozițiilor articolului 41, aliniatul 2 și articolului 42 din Codul penal întrucât inculpatul a săvârșit fapta la scurte intervale de timp în cursul aceleiași nopți, în aceeași zonă, prin acte materiale distincte care prezintă fiecare în parte conținutul aceleiași infracțiuni de furt calificat și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, fapta sa îmbrăcând așadar forma continuată.
Analizând fișa de cazier judiciar a inculpatului, instanța a constatat că inculpatului i-a fost aplicată prin sentința penală nr.515/19.05.2010 a Judecătoriei Cluj-N., pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere sub influența băuturilor alcoolice, fiind arestat pentru executarea acestei pedepse la data de 09.08.2010 și eliberat condiționat la data de 12.06.2012, cu un rest rămas neexecutat de 181 zile (f 5).
Fapta pentru care este judecat inculpatul în prezenta cauză a fost săvârșită în data de 10/11.01.2013.
Conform articolului 37, litera b din Codul penal când după executarea unei pedepse cu închisoare mai mare de 6 luni, după grațierea totală sau a restului de pedeapsă, ori după împlinirea termenului de prescripție a executării unei asemenea pedepse, cel condamnat săvârșește din nou o infracțiune cu intenție pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an, fapta este săvârșită în stare de recidivă mare postexecutorie.
Pentru că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care este cercetat cu forma de vinovăție a intenției după ce a fost condamnat definitiv pentru o infracțiune intenționată la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni și după executarea pedepsei, iar pedeapsa prevăzută de lege pentru noua infracțiune este mai mare de 1 an, instanța a reținut în sarcina inculpatului și dispozițiile articolului 37, litera b din Codul penal pentru infracțiunea comisă.
Având în vedere încadrarea în drept a faptei săvârșite, instanța a condamnat pe inculpat pentru infracțiunea săvârșită la o pedeapsă la individualizarea judecătorească a căreia vor fi avute în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prevăzute de articolul 72 din Codul penal, respectiv: dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, reduse însă potrivit art.3201 din Codul de procedură penală, gradul de pericol social al faptei, persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Instanța a avut în vedere și circumstanța atenuantă prevăzută de art.74, alin.1, lit.c din Codul penal, având în vedere în acest scop împrejurarea că până la urmă, inculpatul a recunoscut fapta comisă în integralitatea ei și nu s-a limitat la o simplă recunoaștere a săvârșirii faptei pentru care a fost trimis în judecată, ci a colaborat cu organele de cercetare penală pentru stabilirea întregii stări de fapt, dând declarații detaliate, complete și s-a prezentat în fața instanței de judecată când a fost citat, solicitând judecarea cauzei în procedura simplificată prevăzută de art.3201 din Codul de procedură civilă.
La stabilirea cuantumului pedepsei instanța a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptei și al făptuitorului pentru aprecierea căruia ține seama de împrejurarea că inculpatul are antecedente penale, așa cum rezultă din fișa sa de cazier judiciar de la fila 5, că a comis fapta profitând de întunericul nopții și prin efracție și că în cuprinsul faptei intră trei acte materiale comise la intervale de timp foarte scurte, în cursul aceleiași nopți, aspecte care denotă o mare îndrăzneală din partea inculpatului în comiterea de fapte antisociale. Instanța va avea însă în vedere în favoarea inculpatului, valoarea prejudiciului cauzat părților vătămate care n-a fost foarte ridicată, împrejurarea că prejudiciul astfel cauzat a fost reparat integral în natură, prin restituirea către părțile vătămate a tuturor bunurilor sustrase, că inculpatul a comis fapta pe fondul unor lipsuri materiale, având și trei copii minori în întreținere și că inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată.
În consecință, acordând eficiență juridică și circumstanței atenuante prevăzută de art.74 lit.c din Codul penal, în temeiul articolului 208, aliniatul 1 și 209, aliniatul 1, literele g și i din Codul penal, cu aplicarea articolului 41, alin.2, a articolului 37, lit.b din Codul penal, a articolului 76, lit.d din Codul penal și a articolului 3201 din Codul de procedură penală, instanța a condamnat pe inculpatul H. R. A. la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
Conform dispozițiilor articolului 71, aliniatul 2 din Codul penal condamnarea la pedeapsa închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevăzute în articolul 64, literele a-c din Codul penal din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei, dar prin decizia nr.74/2007 a ÎCCJ pronunțată în recursul în interesul legii, obiect al dosarului nr.45/2007, s-a decis că dispozițiile art.71 din Codul penal referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) (teza I) – c) din Codul penal nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art.71 alin. 3 din Codul penal.
În consecință, considerând că infracțiunea comisă de inculpat generează o incompatibilitate morală cu calitatea de ales în cadrul autorităților publice sau în funcții elective publice, în temeiul articolului 71, aliniatul 2 din Codul penal, instanța a interzis inculpatului dreptul prevăzut la articolul 64, aliniatul 1, litera a, teza a doua din Codul penal pe durata executării pedepsei.
În temeiul dispozițiilor articolului 88 din Codul penal instanța a scăzut din durata pedepsei aplicate inculpatului, perioada reținerii de 24 ore din data de 14.01.2013 întrucât inculpatul a fost reținut în acest interval așa cum rezultă din ordonanța de reținere de la fila 10.
Sub aspectul laturii civile a cauzei, instanța a reținut că la termenul de judecată din data de 05.12.2013, părțile vătămate N. P. R. și M. I. au arătat că prejudiciul cauzat prin fapta inculpatului le-a fost reparat integral și nu au pretenții de natură civilă în cadrul procesului penal, iar la termenul de judecată din data de 23.01.2014, partea vătămată P. A. a arătat că prejudiciul cauzat prin fapta inculpatului i-a fost reparat integral și nu se constituie parte civilă în cadrul procesului penal, motiv pentru care în temeiul articolului 346 din Codul de procedură penală, instanța a luat act că părțile vătămate nu s-au constituit părți civile în cadrul procesului penal.
Conform dispozițiilor articolului 118, litera b din Codul penal, bunurile care au fost folosite, în orice mod, la săvârșirea unei infracțiuni, dacă sunt ale infractorului, sunt supuse măsurii de siguranță a confiscării speciale. Prin urmare, întrucât din cuprinsul procesului verbal de la fila 53 rezultă că în urma controlului efectuat asupra inculpatului după comiterea faptei pentru care a fost condamnat‚ au fost găsite asupra lui și totodată ridicate, un clește marca Santo, o mașină autofiletantă marca Mini Akkusghrauber de 4,8 volt și o rangă din fier, bunuri despre care inculpatul a recunoscut că îi aparțin și că le-a folosit pentru comiterea infracțiunii din cauză (f 54), în temeiul articolului 118, alin.1, litera b din Codul penal, instanța a aplicat inculpatului măsura de siguranță a confiscării speciale a următoarelor bunuri: un clește marca Santo, o mașină autofiletantă marca Mini Akkusghrauber de 4,8 volt și o rangă din fier, enumerate în cuprinsul procesului verbal de la fila 53 din dosarul de urmărire penală.
Conform articolului 191, aliniatul 1 din Codul de procedură penală, în caz de condamnare inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat. Prin urmare, întrucât inculpatul a fost condamnat prin prezenta hotărâre, în temeiul articolului 191, aliniatul 1 din Codul de procedură penală instanța va obliga pe inculpat la plata sumei de 1000 RON cu titlul de cheltuieli judiciare în favoarea statului.
În temeiul articolului 189 raportat la articolul 171, aliniatul 2 din Codul de procedură penală, suma de 200 RON, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, avocat A. C. S. se va avansa din FMJ în favoarea Baroului Cluj.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul H. R. A., apel ce nu a fost motivat în scris la dosar.
Curtea examinând apelul declarat, constată că acesta este tardiv, pentru următoarele considerente:
Verificând încheierea de amânare a pronunțării din 23 ianuarie 2014 a Judecătoriei Cluj-N., se constată că inculpatul H. R. A. a fost prezent personal la dezbateri asistat de apărător din oficiu S. A..
Hotărârea s-a pronunțat la data de 31 ianuarie 2014, judecătorul stabilind că dreptul de recurs curge în termen de 10 zile de la pronunțare pentru inculpat, întrucât acesta fusese prezent la dezbaterea pe fond a cauzei.
Curtea reține că procesul a fost soluționat sub imperiul vechiului Cod de procedură penală, astfel că în speță sunt aplicabile prevederile art 363 Cod procedură penală.
Potrivit acestui text, respectiv art. 363 alin 1 vechiul Cod procedură penală termenul de apel este de 10 zile, iar potrivit art. 363 alin 3 din aceeași lege pentru partea care a fost prezentă la dezbateri sau la pronunțare, termenul curge de la pronunțare. Din actele dosarului rezultă fără dubiu că inculpatul H. R. A. s-a prezentat în stare de libertate la judecarea cauzei, neaflându-se în stare de deținere.
Reținându-se că, sentința instanței de fond a fost pronunțată la 31 ianuarie 2014, iar apelul inculpatului fiind declarat la 14 februarie 2014, conform scriptului depus la fila 2 din fața Curții, apare ca fără dubiu că apelul promovat este tardiv, fiind declarat cu depășirea termenului imperativ prevăzut de art. 363 alin.3 Cod procedură penală.
Așa fiind, Curtea va respinge ca tardiv apelul promovat de inculpat în baza art. 379 pct.1 lit a Cod procedură penală.
Se va deduce din pedeapsa aplicata inculpatului perioada executată din 14 februarie 2014 la zi și retinerea din 14 ianuarie 2013.
Se va stabili în favoarea Baroului Cluj suma de 200 lei ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat Bara S., conform art.272 alin 1 Cod procedură penală.
Apelantul va fi obligat să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, conform art. 275 pct 4 alin 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca tardiv apelul declarat de inculpatul H. R. A., deținut in Penitenciarul G., împotriva sentintei penale nr. 180 din 31 ianuarie 2014 a Judecătoriei Cluj Napca.
Deduce din pedeapsa aplicata inculpatului perioada executată din 14 februarie 2014 la zi și retinerea din 14 ianuarie 2013.
Stabilește în favoarea Baroului Cluj suma de 200 lei ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat Bara S..
Obligă pe apelant să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19 martie 2014 .
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,
S. SISERMANDELIA P.
GREFIER
D. S.
Red. D.P./M.N.
9 ex./24.03.2014
Jud.fond.-L. M. M.
| ← Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 4/2014.... | Verificare măsuri preventive. Art.205 NCPP. Încheierea nr.... → |
|---|
