Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 608/2014. Curtea de Apel CLUJ

Decizia nr. 608/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 25-06-2014 în dosarul nr. 27183/211/2012

ROMANIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR._

DECIZIA PENALĂ NR.608/A/2014

Ședința publică din 25 iunie 2014

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: V. G., judecător

JUDECĂTOR: D. P.

GREFIER: D. S.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin procuror:

D. S.

S-a luat spre examinare apelul declarat de inculpatul G. G. C. împotriva sentinței penale nr.1288 din 04 decembrie 2013 a Judecătoriei Cluj N., trimis în judecată pentru savârsirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată ( 3 acte materiale) prev. de art. 215 alin. 1, 2 și 3 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. și art. 37 lit. a C.pen.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul și reprezentantul părții civile, M. C., asistat de apărător ales, av.D. P. G., din Baroul Bistrița-Năsăud, cu delegație la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care apărătorul părții civile depune la dosar un contract de tranzacție judiciară, din care rezultă că părțile sunt dispuse să se împace atât pe latura penală, cât și pe latura civilă.

Reprezentantul Parchetului nu se opune dacă este un act oficial care parvine de la partea civilă și poartă număr înregistrare, ștampilă și antet. De altfel, în cauză s-a împlinit termenul de prescripție, fapta fiind comisă în 2002, iar legea penală mai favorabilă este legea nouă.

Apărătorul părții civile solicită a se lua act de tranzacția dintre părți.

Reprezentantul Parchetului solicită a se lua act de împlinirea termenului de prescripție.

Inculpatul G. G., având ultimul cuvânt, solicită a se lua act de tranzacție.

CURTEA

P. sentința penală nr.1288 din 04.12.2013 pronunțată de Judecătoria Cluj-N. în dosarul nr._, în temeiul art. 215 alin.1, 2 și 3 din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 și a art. 37 lit. a Cod penal a fost condamnat inculpatul G. G. C., la o pedeapsă de 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune față de părțile vătămate . și . (3 acte materiale).

S-a constatat că fapta pentru care G. Gheoghe C. a fost condamnat prin prezenta sentință penală la pedeapsa de 6 ani închisoare a fost săvârșită în stare de recidivă post-condamnatorie față de condamnarea la pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 205/2000 a Tribunalului Argeș și în concurs cu infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentințele penale nr. 199/2002 a Judecătoriei S., nr. 609/2004 și nr. 839/2004 ale Judecătoriei Pitești, nr. 251/2007 a Judecătoriei Rădăuți, nr. 3137/2005 și nr. 2167/2006 ale Judecătoriei Sector 4 București, nr. 207/2007 a Judecătoriei Onești și nr. 932/2005 a Judecătoriei Slatina.

S-a constatat că pedepsele aplicate prin sentințele penale nr. 199/2002 a Judecătoriei S., nr. 609/2004 și nr. 839/2004 ale Judecătoriei Pitești, nr. 251/2007 a Judecătoriei Rădăuți, nr. 3137/2005 și nr. 2167/2006 ale Judecătoriei Sector 4 București, nr. 207/2007 a Judecătoriei Onești și nr. 932/2005 a Judecătoriei Slatina au fost contopite prin sentința penală nr. 2686/2007 a Judecătoriei Pitești.

În continuare au fost descontopite pedepsele contopite în temeiul art. 36 și al art. 33 din Codul penal, înlătură sporurile aplicate și repune în individualitatea lor pedepsele aplicate prin sentințele penale nr. 839/2004 și nr. 2686/2007 ale Judecătoriei Pitești, nr. 2167/2006 ale Judecătoriei Sector 4 București și nr. 932/2005 a Judecătoriei Slatina, menținând operațiunile de contopire efectuate în temeiul art. 39 din Codul penal.

În temeiul art. 39 alin. 2 din Codul penal a fost contopită pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată prin prezenta sentință penală cu restul rămas neexecutat din pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 205/2000 a Tribunalului Argeș (5 ani 182 zile închisoare), dintre care alege pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare.

În temeiul art. 36 alin. 1 din Codul penal raportat la art. 33 și la art. 34 din Codul penal au fost contopite:

  1. pedeapsa parțial rezultantă de 6 ani închisoare stabilită la alineatul anterior;
  2. pedeapsa de 8 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 199/2002 a Judecătoriei S.;
  3. pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 839/2004 a Judecătoriei Pitești;
  4. pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 251/2007 a Judecătoriei Rădăuți;
  5. pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 251/2007 a Judecătoriei Rădăuți;
  6. pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 609/2004 a Judecătoriei Pitești;
  7. pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 609/2004 a Judecătoriei Pitești;
  8. pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 609/2004 a Judecătoriei Pitești;
  9. pedeapsa parțial rezultantă de 5 ani 182 zile închisoare aplicată prin sentința penală nr. 3137/2005 a Judecătoriei Sector 4 București;
  10. pedeapsa parțial rezultantă de 5 ani 182 zile închisoare aplicată prin sentința penală nr. 3137/2005 a Judecătoriei Sector 4 București;
  11. pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 207/2007 a Judecătoriei Ploiești;
  12. pedeapsa de 1 an 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 207/2007 a Judecătoriei Ploiești;
  13. pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 207/2007 a Judecătoriei Ploiești;
  14. pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 932/2005 a Judecătoriei Slatina;
  15. pedeapsa de 4 ani 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 932/2005 a Judecătoriei Slatina;
  16. pedeapsa parțial rezultantă de 6 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2167/2006 a Judecătoriei Sector 4 București;
  17. pedeapsa parțial rezultantă de 5 ani 182 zile închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2167/2006 a Judecătoriei Sector 4 București;
  18. pedeapsa parțial rezultantă de 5 ani 182 zile închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2167/2006 a Judecătoriei Sector 4 București;
  19. pedeapsa parțial rezultantă de 5 ani 182 zile închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2167/2006 a Judecătoriei Sector 4 București;
  20. pedeapsa parțial rezultantă de 5 ani 182 zile închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2167/2006 a Judecătoriei Sector 4 București;

dintre care alege pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare, la care a adaugat sporul de 4 ani închisoare aplicat prin sentința penală nr. 2167/2006 a Judecătoriei Sector 4 București, stabilind pedeapsa rezultantă finală de 12 ani închisoare, cu executare în regim de detenție.

S-a constatat că G. G. C. a executat în perioada 07.06.2002 – 10.06.2008 o parte din pedeapsa de 10 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2686/2007 a Judecătoriei Pitești.

În temeiul art. 36 alin. 3 din Codul penal din pedeapsa rezultantă finală de 12 ani închisoare aplicată prin prezenta sentință penală s-a dedus perioada executată între 07.06.2002 – 10.06.2008.

În temeiul articolului 71, aliniatul 2 din Codul penal s-a interzis inculpatului dreptul prevăzut la articolul 64, litera a teza a II-a din Codul penal.

În temeiul art. 420 și a art. 449 din Codul de procedură penală au fost anulate mandatele de executare a pedepsei emise pentru executarea sentințelor penale nr. 199/2002 a Judecătoriei S., nr. 609/2004, nr. 839/2004 și nr. 2686/2007 ale Judecătoriei Pitești, nr. 251/2007 a Judecătoriei Rădăuți, nr. 3137/2005 și nr. 2167/2006 ale Judecătoriei Sector 4 București, nr. 207/2007 a Judecătoriei Onești și nr. 932/2005 a Judecătoriei Slatina și dispune emiterea unui nou mandat pentru executarea pedepsei stabilite prin această hotărâre.

În temeiul art. 35 alin. 1 din Codul penal a fost menținută pedeapsa complementară luată față de inculpat de interzicere pe durata termenului de 5 ani a dreptului de a ocupa funcția de administrator în societăți comerciale, pedeapsă stabilită prin sentința penală nr. 207/2007 a Judecătoriei Onești și menținută prin sentința penală nr. 2686/2007 a Judecătoriei Pitești.

În temeiul art. 116 din Codul penal s-a dispus luarea față de inculpatul G. G. C. a măsurii de siguranță a interzicerii de a se afla în municipiul Cluj-N. pentru o perioadă de 5 ani.

În temeiul art. 21 lit. g din Legea nr. 26/1990 republicată s-a dispus înscrierea prezentei hotărâri de condamnare a inculpatului în registrul comerțului.

S-a constatat că partea vătămată . s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 89.457.251 ROL reprezentând prejudiciul suferit și că partea vătămată . s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de_ ROL reprezentând prejudiciul suferit.

În temeiul art. 14 și al art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 din vechiul cod civil a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea vătămată . și obligat inculpatul la plata către aceasta a sumei de 89.457.251 ROL (8.945,7251 lei) și s-a constatat că partea vătămată . a fost radiată.

În temeiul art. 118 alin. 1 lit. e din Codul penal s-a dispus confiscarea sumei de_ ROL (50.517 lei) de la inculpat.

În temeiul art. 191 alin 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul G. G. C. la plata sumei de 1000 lei cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 189 Cod procedură penală onorariul apărătorului desemnat din oficiu av. Sarca R. în sumă de 200 lei s-a avansat din FMJ.

Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că în perioada activității infracționale care face obiectul prezentului dosar penal, inculpatul G. G. C. a dezvoltat o relație de prietenie cu martora D. I.. P. intermediul acesteia l-a cunoscut pe martorul P. M. – o rudă îndepărtată a lui D. I. -, căruia cei doi i-au propus să achiziționeze o societate comercială din Cluj-N., găsită în urma unui anunț de mică publicitate, pentru a desfășura diferite activități comerciale.

Fiind de acord cu această propunere, în data de 06.03.2002, P. M. a cesionat părțile sociale a . SRL de la unicul asociat P. A. (fila 115 dosarul de urmărire penală). În aceeași zi, cele două părți au încheiat un proces-verbal de predare a actelor firmei și s-au deplasat la Banca Comercială Carpatica pentru schimbarea specimenului de semnătură. Totodată, cumpărătorul firmei a solicitat și eliberarea unui carnet cu file cec, pe care acesta le-a semnat și ștampilat în alb. Pe durata realizării acestor activități, P. M. a fost însoțit de o persoană care îi dădea indicații și care a fost prezentată ca fiind unchiul său (fila 114 dosarul de urmărire penală). În realitate, după cum s-a dovedit la recunoașterea efectuată de martora P. A., persoana însoțitoare era inculpatul G. G. C., care a suportat în fapt toate costurile necesare achiziționării firmei de către P. M..

Pentru toate aceste activități desfășurate, noul asociat unic a . SRL a primit suma de 500 de lei, i s-a plătit cazarea pe durata șederii în Cluj și i-au fost cumpărate niște obiecte de îmbrăcăminte (filele 210-215 dosarul de urmărire penală), cheltuieli care au fost suportate tot de către inculpatul G. G. C..

În aceeași zi, inculpatul G. G. C. a închiriat în Cluj-N. un apartament situat pe ., . de identitatea A. B., în acest sens încheind un contract de mână (fila 126 dosarul de urmărire penală). Având în vedere declarațiile martorului M. V. (filele 123-125 dosarul de urmărire penală, fila 196 dosarul instanței) care a relatat că persoana care a închiriat apartamentul avea o mașină de culoare vișinie cu numere de Italia, declarație ce se coroborează cu cele ale martorei D. I. (filele 181-186 dosarul de urmărire penală, 208 dosarul instanței), care a susținut că la începutul lunii martie inculpatul a achiziționat un Opel Frontera de culoare vișinie cu numere de Italia, că martorul l-a indicat în procedura recunoașterii după planșa foto pe G. G. C. ca fiind persoana care a închiriat apartamentul (fila 177 dosarul de urmărire penală), dar și cu asemănarea frapantă dintre semnătura inculpatului cu cea de pe contractul de închiriere, apreciem că nu corespund adevărului susținerile inculpatului conform cărora nu el ar fi fost persoana care a închiriat acel apartament (filele 223-226 dosarul de urmărire penală).

Susținerile ulterioare ale inculpatului conform cărora ar fi stat în apartament doar două zile, după care l-a predat lui P. M. nu se coroborează cu declarațiile martorului M. V. care a precizat că a văzut de mai multe ori pe persoana care a închiriat apartamentul sub numele de A. B. și care, fără acordul lui a instalat un fax la nr. de telefon pre-existent (_) și a folosit adresa pentru a încheia la data de 11.03.2002 un contract de achiziționare telefoane mobile și un număr, numere de pe care a contactat părțile vătămate (filele 130-132).

La începutul lunii martie 2002, reprezentantul ., C. M., a fost contactat telefonic de către G. G. C., de pe numărul de telefon_ (numărul achiziționat în baza contractului încheiat în data de 11.03.2002), care s-a prezentat ca fiind P. M., administrator la S.C. Kampo Import Export S.R.L., și a solicitat o ofertă în vederea achiziționării de electrozi pentru sudură. Oferta a fost înaintată de . la numărul de fax_, numărul postului de telefon existent în apartamentul închiriat, fiind acceptată.

Fiind audiat în acest sens, martorul C. A., administrator la firma de transport HOR CONSTRUCT SRL, a afirmat că a fost sunat de o persoană care s-a prezentat a fi P. M. pentru a efectua un transport de marfă. Pentru realizarea acestui transport, i s-a cerut să se deplaseze la capătul liniei 3 de troleibuz în Cluj-N.. Acolo a fost așteptat de o persoană de sex feminin, care a spus că vine din partea lui P. M., și care i-a înmânat un plic cu documente pentru a fi predate la . (filele 59, 60 dosarul de urmărire penală). Această declarație se coroborează cu declarația martorei D. I., care a afirmat în cursul urmăririi penale că a fost trimisă de inculpatul G. G. C. pentru a înmâna un plic unui șofer de tir (filele 178-186 dosarul de urmărire penală). Mai mult, G. G. C. l-a contactat pe proprietarul apartamentului închiriat pentru a-l întreba dacă nu cumpără electrozi (filele 130-132 dosarul de urmărire penală), aspect care vine să întărească și mai mult convingerea instanței că persoana care a închiriat apartamentul este totuna cu cea care a achiziționat acest tip de marfă, dar și cu inculpatul G. G. C. – așa cum a fost expus anterior. În plus, numărul de telefon primit de transportator, și pe care urma să sune în momentul în care ajungea cu marfa la destinație (Târgu-J.) era același cu cel achiziționat de inculpat prin contractul de telefonie mobilă din data 11.03.2002.

Astfel, în baza facturii fiscale nr._/25.03.2002, . a livrat către . SRL electrozi în valoare de 89.457.251 ROL, încheindu-se contractul 113/2002 (filele 44-46 dosarul de urmărire penală).

Transportul către Târgu –J. a fost făcut de martorul B. C., asociatul martorului C. A., care a descărcat marfa în curtea unei case (. 21), activitatea fiind coordonată de o persoană care s-a prezentat a fi patronul barului ce funcționa în acel imobil (filele 59-60 dosarul instanței). În urma cercetărilor efectuate, acesta s-a dovedit a fi martorul B. V., concubinul fiicei proprietarului imobilului unde era depozitată marfa, C. Sevastița. Fiind audiat, acesta a declarat că a cunoscut o persoană care s-a recomandat ca fiind B. O., și care l-a întrebat dacă nu posedă un spațiu pentru a depozita marfă. Înțelegându-se asupra propunerii făcute, B. V. a depozitat marfă la adresa mai sus amintită (filele 102, 103 dosarul de urmărire penală, fila 195 dosarul instanței). Fiindu-i prezentată planșa fotografică pentru recunoaștere, depozitarul a recunoscut în persoana lui B. O. pe inculpatul G. G. C. (filele 104-105 dosarul de urmărire penală). Din filele 200-203 dosarul de urmărire penală rezultă că inculpatul s-a folosit de numele de B. O. și când a cesionat părțile sociale ale firmei ., iar din declarațiile martorilor D. I. și D. I. rezultă că aceștia l-au cunoscut sub acest nume pe inculpat, precum și că era un prosper și cinstit om de afaceri (filele 196, 208 dosarul instanței).

Deși inculpatul a solicitat în mai multe rânduri marfă, reprezentanții societății vătămate nu au fost de acord să o livreze, întrucât nu achitase contravaloarea mărfii achiziționate anterior.

La data scadentă de 18.04.2002, fila cec BB_, fiind introdusă la bancă pentru plată a fost refuzată pe motivul lipsei parțiale de disponibil în cont, încasându-se doar suma de aproximativ 37.000 ROL (fila 49 dosarul de urmărire penală).

La începutul lunii aprilie 2002, C. E. D., în calitate de administrator al ., s-a deplasat în C. în scop de afaceri. Cu ocazia acestei deplasări l-a cunoscut pe inculpatul G. G. C. care s-a prezentat drept P. O.. După câteva zile inculpatul l-a contactat pe C. E. D. spunându-i că vrea să achiziționeze o cantitate mai mare de conductori de bobinaj, și a solicitat o ofertă de preț, iar ca modalitate de plată au stabilit plata cu file cec (filele 86-88 dosarul de urmărire penală).

Astfel, cei doi s-au înțeles pentru o cantitate în valoare de_ ROL (fila 68 dosarul de urmărire penală), sumă menționată în factura nr._/11.04.2002. Marfa a fost plătită cu fila cec BB_ (fila 76 dosarul de urmărire penală). Marfa a fost livrată de martorul B. G. D., agent de vânzări din cadrul . care s-a întâlnit în Târgu-J. cu P. O.. În urma prezentării planșei pentru recunoaștere, martorul B. G. l-a recunoscut în persoana lui P. O. pe inculpatul G. G. C. (filele 96-98 dosarul de urmărire penală, fila 44 dosarul instanței).

În data de 19.04.2002 C. E. D. a fost contactat de persoana pe care a cunoscut-o în C., aceasta solicitând o nouă cantitate de conductori de bobinaj. Pentru această comandă a fost eliberată factura nr._/19.04.2002 (fila 78 dosarul de urmărire penală). În schimbul mărfii în valoare de_ ROL s-a eliberat fila cec BB 338_ (fila 71 dosarul de urmărire penală). De această dată inculpatul G. G. C. a apelat la aceeași firmă de transport care i-a livrat marfa și de la .. Astfel, martorul C. P. A. a încarcat marfa, iar martorul B. C. a efectuat transportul la Târgu-J.. În Teiuș, martorul B. C. s-a întâlnit cu inculpatul G. G. C., care s-a prezentat a fi P. O., căruia i-a dat actele pentru marfă, pe care a descărcat-o în același loc unde a descărcat și primul transport (filele 59, 60 dosarul de urmărire penală). În urma prezentării planșei fotografice pentru recunoaștere, martorul B. C. l-a recunoscut în persoana lui P. O. pe inculpatul G. G. C. (filele 61, 63 dosarul de urmărire penală). Totodată în declarația dată, B. C. a susținut că acesta era cu o mașină marca Daewoo Musso. Această afirmație se coroborează cu cele declarate de martora D. I., care fiind audiată în cursul urmăririi penale, a relatat că la o lună de când inculpatul G. G. C. a achiziționat autoturismul Opel Frontera de culoare vișinie cu numere de Italia, mașină luată la mijlocul lunii martie, acesta a schimbat-o cu un “Jeep Musso” cu număr de București.

La data de 30.04.2002, respectiv 10.05.2002 filele cec au fost refuzate de bancă pentru lipsă totală de disponibil în cont și client aflat în interdicție bancară (filele 70, 73 dosarul de urmărire penală).

În urma prezentării planșei fotografice pentru recunoaștere, C. E. D. l-a recunoscut pe inculpatul G. G. C. în persoana lui P. O., cel pe care îl cunoscuse cu ocazia deplasării în C. și căruia îi livrase marfa.

Din fișa de cazier judiciar a inculpatului rezultă că aceasta a mai fost condamnat anterior de 2 ori pentru săvârșirea unor fapte asemănătoare, fapte pentru care au fost pronunțate două pedepse cu închisoarea, a căror executare s-a făcut prin privare de libertate. După ce a întrerupt executarea pedepsei rezultante stabilită prin sentința penală nr. 205/2000 a Tribunalului Argeș, G. G. C. nu a renunțat la comiterea de infracțiuni, fapte pentru care a fost condamnat prin alte nouă sentințe penale.

Raportat la starea de fapt reținută și la toate probele administrate în faza de urmărire penală și analizate anterior, instanța constată că în drept:

Faptele inculpatului G. G. C. care, în baza aceleiași rezoluții infracționale, atribuindu-și calitatea mincinoasă de administrator al firmei . SRL, în perioada martie-aprilie 2002 a indus în eroare reprezentanții persoanelor vătămate . și ., de la care a achiziționat mai multe mărfuri în valoare totală de 59.466 lei (_ ROL), pentru care a remis file cec fără acoperirea necesară și fără a fi titularul cecului sau a avea vreo calitate în . SRL, cauzând prin aceasta un prejudiciu, întrunește conținutul constitutiv al infracțiunii de înșelăciune în formă agravată, prevăzută de art. 215, alin. 1, 2 și 3 Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Codul penal.

Instanța a constatat că pentru existența laturii obiective a infracțiunii de înșelăciune trebuie să fie îndeplinite cumulativ mai multe condiții:

1) inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate;

2) existența scopului de a obține pentru sine sau pentru altul a unui folos material injust;

3) producerea unei pagube victimei infracțiunii.

1). Analizând activitatea infracțională a inculpatului, instanța a constatat că inducerea în eroare a părților vătămate s-a realizat prin trei modalități:

  • prin arogarea calității de administrator al . SRL;
  • prin emiterea unor file cec pentru achitarea mărfii comandate fără a fi titularul cec-ului;
  • prin emiterea unor file cec despre care știa că nu au acoperire.

În plus, starea de eroare a fost menținută de către inculpat pe tot parcursul relațiilor cu reprezentanții părților vătămate, de la care a încercat să obțină livrarea unor noi cantități de marfă. Această atribuire a unor calități mincinoase constituie o împrejurare ce atrage reținerea în sarcina inculpatului a formei agravate prevăzute de la art. 215 alin. 2 Codul penal.

Cu privire la neonorarea obligației de plată a mărfii comandate, apreciem că inculpatul a știut încă din momentul contractării că filele cec nu vor avea acoperire, aspect care se deduce din modul de operare folosit față de fiecare dintre părțile vătămate – prezentarea sub o altă identitate, atribuirea de calități mincinoase și limitarea contactelor fizice cu reprezentanții acestora, marfa fiind predată/preluată de reprezentanții firmei de transport.

2). A doua condiție pentru existența laturii obiective a infracțiunii de înșelăciune – în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos material injust - este îndeplinit în prezenta cauză prin solicitarea și obținerea de către G. G. C. a diverselor cantități de electrozi și conductori de bobinaj, pe care le-a înstrăinat mai departe și a utilizat în interes propriu banii astfel obținuți.

3)A treia condiție este reprezentată de producerea unei pagube prin săvârșirea infracțiunii. Din mijloacele de probă administrate până în prezent rezultă că reprezentanții persoanelor vătămate au livrat inculpatului diferite cantități de marfă în valoare totală de 59.466 lei (_ ROL), fără a primi în schimb sumele de bani asupra cărora au convenit.

Instanța mai reține că, astfel cum rezultă din declarațiile reprezentanților persoanelor vătămate, între aceștia și inculpat au fost încheiate contracte de colaborare care au produs efecte juridice, pentru că au avut ca urmare nașterea de drepturi și obligații în favoarea sau sarcina fiecăreia dintre părți. D. fiind faptul că inducerea în eroare a reprezentanților persoanelor vătămate a fost realizată de către inculpat cu prilejul încheierii unor convenții și întrucât victimele au fost nu numai induse în eroare ci și menținute în eroare, astfel cum s-a reținut anterior, în cauză sunt aplicabile și dispozițiile art. 215 alin. 3 din Codul penal.

Sub aspectul laturii subiective, din modul de săvârșire al faptelor rezultă că inculpatul a prevăzut producerea rezultatului socialmente periculos – atingerea adusă patrimoniilor persoanelor vătămate - și a urmărit producerea acestuia, iar în conformitate cu dispozițiile art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a din Codul penal această atitudine subiectivă îmbracă forma intenției directe.

Instanța a reținut că toate actele de executare au fost realizate de către inculpat la diferite intervale de timp și în baza aceleiași rezoluții infracționale, în cauză devenind aplicabile și dispozițiile art. 41 alin. 2 din Codul penal.

Având în vedere că faptele pentru care este judecat în prezentul dosar penal au fost săvârșite înainte de considerarea ca executată a pedepsei de 6 ani închisoare a fost săvârșită în stare de recidivă post-condamnatorie față de condamnarea la pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 205/2000 a Tribunalului Argeș, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 37 lit. a din Codul penal.

În vederea unei juste individualizări judiciare a pedepsei la care a fost condamnat inculpatul și a modalității de executare a acesteia, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prescrise de art. 72 Codul penal, respectiv dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele de pedeapsă fixate în cadrul art. 215 alin. 1, 2 și 3 din Codul penal (de la 3 la 15 ani închisoare), gradul de pericol social concret al infracțiunii săvârșite, modul și împrejurările concrete ale comiterii acesteia, precum și persoana inculpatului.

Analizând numărul actelor materiale, modalitatea de inducere în eroare a reprezentanților persoanelor vătămate, urmările produse, dar mai ales atitudinea inculpatului care a continuat activitatea infracțională - așa cum rezultă din fișa de cazier judiciar, instanța a apreciat ca fiind ridicat gradul de pericol concret al faptelor săvârșite de G. G. C., astfel încât nu va reține vreo circumstanță atenuantă.

În continuare, reținând că fapta există, a fost săvârșită de către inculpat și constituie infracțiune în sensul art. 17 Cod penal, în baza art. 345 alin.2 Cod procedură penală l-a condamnat pe G. G. C. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune (2 acțiuni componente) prevăzută și pedepsită de art. 215 alin. 1, 2 și 3 din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal și a art. 37 lit. a din Codul penal la o pedeapsă de 6 ani închisoare, apreciind că aplicarea unei sancțiuni în acest cuantum este în măsură să contribuie la realizarea scopului coercitiv și reeducativ a legii penale prevăzut de art.52 Cod penal. La stabilirea acestui cuantum a luat în considerare numărul actelor materiale care au intrat în componența infracțiunii, perioada de timp pe care s-a întins activitatea infracțională, dar și lipsa efectului educativ al pedepselor aplicate anterior și executate de către inculpat pentru acte infracționale identice.

În continuare, s-a constatat că fapta pentru care G. Gheoghe C. a fost condamnat prin prezenta sentință penală la pedeapsa de 6 ani închisoare a fost săvârșită în stare de recidivă post-condamnatorie față de condamnarea la pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 205/2000 a Tribunalului Argeș și în concurs cu infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentințele penale nr. 199/2002 a Judecătoriei S., nr. 609/2004 și nr. 839/2004 ale Judecătoriei Pitești, nr. 251/2007 a Judecătoriei Rădăuți, nr. 3137/2005 și nr. 2167/2006 ale Judecătoriei Sector 4 București, nr. 207/2007 a Judecătoriei Onești și nr. 932/2005 a Judecătoriei Slatina.

S-a constatat că pedepsele aplicate prin sentințele penale nr. 199/2002 a Judecătoriei S., nr. 609/2004 și nr. 839/2004 ale Judecătoriei Pitești, nr. 251/2007 a Judecătoriei Rădăuți, nr. 3137/2005 și nr. 2167/2006 ale Judecătoriei Sector 4 București, nr. 207/2007 a Judecătoriei Onești și nr. 932/2005 a Judecătoriei Slatina au fost contopite prin sentința penală nr. 2686/2007 a Judecătoriei Pitești.

În continuare au fost descontopite pedepsele contopite în temeiul art. 36 și al art. 33 din Codul penal, înlătură sporurile aplicate și repune în individualitatea lor pedepsele aplicate prin sentințele penale nr. 839/2004 și nr. 2686/2007 ale Judecătoriei Pitești, nr. 2167/2006 ale Judecătoriei Sector 4 București și nr. 932/2005 a Judecătoriei Slatina, menținând operațiunile de contopire efectuate în temeiul art. 39 din Codul penal.

În temeiul art. 39 alin. 2 din Codul penal a fost contopită pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată prin prezenta sentință penală cu restul rămas neexecutat din pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 205/2000 a Tribunalului Argeș (5 ani 182 zile închisoare), dintre care alege pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare.

În temeiul art. 36 alin. 1 din Codul penal raportat la art. 33 și la art. 34 din Codul penal au fost contopite:

  1. pedeapsa parțial rezultantă de 6 ani închisoare stabilită la alineatul anterior;
  2. pedeapsa de 8 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 199/2002 a Judecătoriei S.;
  3. pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 839/2004 a Judecătoriei Pitești;
  4. pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 251/2007 a Judecătoriei Rădăuți;
  5. pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 251/2007 a Judecătoriei Rădăuți;
  6. pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 609/2004 a Judecătoriei Pitești;
  7. pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 609/2004 a Judecătoriei Pitești;
  8. pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 609/2004 a Judecătoriei Pitești;
  9. pedeapsa parțial rezultantă de 5 ani 182 zile închisoare aplicată prin sentința penală nr. 3137/2005 a Judecătoriei Sector 4 București;
  10. pedeapsa parțial rezultantă de 5 ani 182 zile închisoare aplicată prin sentința penală nr. 3137/2005 a Judecătoriei Sector 4 București;
  11. pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 207/2007 a Judecătoriei Ploiești;
  12. pedeapsa de 1 an 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 207/2007 a Judecătoriei Ploiești;
  13. pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 207/2007 a Judecătoriei Ploiești;
  14. pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 932/2005 a Judecătoriei Slatina;
  15. pedeapsa de 4 ani 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 932/2005 a Judecătoriei Slatina;
  16. pedeapsa parțial rezultantă de 6 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2167/2006 a Judecătoriei Sector 4 București;
  17. pedeapsa parțial rezultantă de 5 ani 182 zile închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2167/2006 a Judecătoriei Sector 4 București;
  18. pedeapsa parțial rezultantă de 5 ani 182 zile închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2167/2006 a Judecătoriei Sector 4 București;
  19. pedeapsa parțial rezultantă de 5 ani 182 zile închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2167/2006 a Judecătoriei Sector 4 București;
  20. pedeapsa parțial rezultantă de 5 ani 182 zile închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2167/2006 a Judecătoriei Sector 4 București;

dintre care alege pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare, la care adaugă sporul de 4 ani închisoare aplicat prin sentința penală nr. 2167/2006 a Judecătoriei Sector 4 București, stabilind pedeapsa rezultantă finală de 12 ani închisoare, cu executare în regim de detenție.

S-a constatat că G. G. C. a executat în perioada 07.06.2002 – 10.06.2008 o parte din pedeapsa de 10 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2686/2007 a Judecătoriei Pitești.

În temeiul art. 36 alin. 3 din Codul penal din pedeapsa rezultantă finală de 12 ani închisoare aplicată prin prezenta sentință penală s-a dedus perioada executată între 07.06.2002 – 10.06.2008.

Conform dispozițiilor articolului 71, aliniatul 2 din Codul penal condamnarea la pedeapsa închisorii s-a atras de drept interzicerea dreptului prevăzut în articolul 64, litera a teza a II-a din Codul penal din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei.

În consecință, în temeiul articolului 71, aliniatul 2 din Codul penal instanța s-a interzis inculpatului dreptul prevăzut la articolul 64, litera a teza a II-a din Codul penal. Instanța nu a interzis inculpatului dreptul prevăzut la articolul 64, litera c din Codul penal întrucât inculpatul nu s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii de o funcție, profesie sau activitate.

În temeiul art. 420 și a art. 449 din Codul de procedură penală au fost anulate mandatele de executare a pedepsei emise pentru executarea sentințelor penale nr. 199/2002 a Judecătoriei S., nr. 609/2004, nr. 839/2004 și nr. 2686/2007 ale Judecătoriei Pitești, nr. 251/2007 a Judecătoriei Rădăuți, nr. 3137/2005 și nr. 2167/2006 ale Judecătoriei Sector 4 București, nr. 207/2007 a Judecătoriei Onești și nr. 932/2005 a Judecătoriei Slatina și s-a dispus emiterea unui nou mandat pentru executarea pedepsei stabilite prin această hotărâre.

În temeiul art. 35 alin. 1 din Codul penal a fost menținută pedeapsa complementară luată față de inculpat de interzicere pe durata termenului de 5 ani a dreptului de a ocupa funcția de administrator în societăți comerciale, pedeapsă stabilită prin sentința penală nr. 207/2007 a Judecătoriei Onești și menținută prin sentința penală nr. 2686/2007 a Judecătoriei Pitești.

În temeiul art. 116 din Codul penal s-a dispus luarea față de inculpatul G. G. C. a măsurii de siguranță a interzicerii de a se afla în municipiul Cluj-N. pentru o perioadă de 5 ani având în vedere scopul exclusiv al prezenței acestuia pe raza acestei localități (cel de comitere a unor infracțiuni).

În temeiul art. 21 lit. g din Legea nr. 26/1990 republicată s-a dispus înscrierea prezentei hotărâri de condamnare a inculpatului în registrul comerțului.

S-a constatat că partea vătămată . s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 89.457.251 ROL reprezentând prejudiciul suferit și că partea vătămată . s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de_ ROL reprezentând prejudiciul suferit.

Față de situația de fapt reținută anterior, instanța a constatat că sunt întrunite condițiile instituite de art. 998 C. civ. pentru angajarea răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie a inculpatului(fapta ilicită, prejudiciul produs părții civile, legătura de cauzalitate dintre acestea și vinovăția inculpatului), fapta de furt calificat constituind, sub aspect civil, faptă ilicită care aduce atingere unor valori patrimoniale importante.

În temeiul art. 14 și al art. 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 din vechiul Cod civil a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea vătămată . și obligat inculpatul la plata către aceasta a sumei de 89.457.251 ROL (8.945,7251 lei) și s-a constatat că partea vătămată . a fost radiată.

În temeiul art. 118 alin. 1 lit. e din Codul penal s-a dispus confiscarea sumei de_ ROL (50.517 lei) de la inculpat, având în vedere faptul că persoana vătămată . a fost radiată.

În temeiul art. 191 alin 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul G. G. C. la plata sumei de 1000 lei cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 189 Cod procedură penală onorariul apărătorului desemnat din oficiu av. Sarca R. în sumă de 200 lei s-a avansat din FMJ.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel inculpatul G. G. C. prin care a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și judecând pronunțarea unei noi hotărâri în baza motivelor de apel care urmează să fie depuse ulterior printr-un memoriu separat.

În ședința publică de azi s-a depus din partea . cu sediul în Cluj-N. Piața 1 Mai nr.3, jud. Cluj o tranzacție din conținutul căreia rezultă că părțile, respectiv partea vătămată . și inculpatul G. G. au convenit să stingă litigiul ce formează obiectul prezentei cauze, ca urmare a împăcării părților.

Din conținutul tranzacției rezultă că inculpatul G. G. s-a obligat să-i achite părții vătămate . suma de 10.434 lei până la data de 15 august 2014.

În situația în care inculpatul nu va îndeplini această obligație până la data stabilită, acesta se obligă să transfere întreg dreptul de proprietate asupra terenului extravilan, în natură arabil, în suprafață de 3334 mp situat în orașul Ștefănești, . vecinătățile arătate în cuprinsul tranzacției.

Fapta pentru care a fost condamnat inculpatul este infracțiunea de înșelăciune prev. de art.215 alin.1,2 și 3 C.p. cu aplicarea art.41 alin.2 C.p. și art.37 lit.a C.p., faptă care în prezent este prevăzută în dispozițiile art.244 alin.2 C.p., pedepsită de lege cu închisoarea de la 1 la 5 ani, iar potrivit alin.3 al aceluiași articol, împăcarea părților înlătură răspunderea penală.

Având în vedere că părțile s-au împăcat cu privire la infracțiunea pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, în baza art.421 pct.2 lit.a C.p.p. urmează să fie admis apelul formulat de inculpatul G. G. împotriva sentinței penale nr.1288 din 04.12.2013 a Judecătoriei Cluj-N., care va fi desființată în întregime și judecând cauza în baza art. 16 lit.g si 25 al.5 NCPP si art. 5 NCP urmează să se înceteze procesul penal pornit împotriva inculpatului la plângerea părții civile .. CLUJ prin reprezentant C. M., pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune prev.de art. 215 al.1,2,3 Cod penal cu art. 41 al.2 Cod penal si art. 37 lit.a Cod penal (în prezent art. 244 al.1,2 NCP) ca efect al împăcării părților.

Urmează să se ia act de tranzacția părților sub aspectul soluționării laturii civile a cauzei.

In baza art. 275 al.1 pct.2 NCPP inculpatul si partea civilă urmează să plătească statului suma de câte 300 lei cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de către inculpatul G. G. C. împotriva sentinței penale nr. 1288 din 4 decembrie 2013 a Judecătoriei Cluj-N. pe care o desființează în întregime si judecând:

În baza art. 16 lit.g si 25 al.5 NCPP si art. 5 NCP încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului la plângerea părții civile .. CLUJ prin reprezentant C. M., pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune prev.de art. 215 al.1,2,3 Cod penal cu art. 41 al.2 Cod penal si art. 37 lit.a Cod penal (în prezent art. 244 al.1,2 NCP) ca efect al împăcării părților.

Ia act de tranzacția părților sub aspectul soluționării laturii civile a cauzei.

In baza art. 275 al.1 pct.2 NCPP obliga inculpatul cât si partea civilă la câte 300 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 25 iunie 2014.

PREȘEDINTEJUDECĂTORGREFIER

V. G. D. P. D. S.

red.V.G./SMD

7 ex./30.06.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 608/2014. Curtea de Apel CLUJ