Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 200/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 200/2014 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 31-03-2014 în dosarul nr. 23669/212/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ Nr. 200/P
Ședința publică de la 31 Martie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. J.
Judecător C. C.
Grefier A. B.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. a fost reprezentat de procuror – V. P.
S/au luat în examinare apelurile penale declarate de P. DE PE L. JUDECĂTORIA C., inculpații B. N. S. domiciliat în Eforie Nord, ., jud. C. - trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev.de art. 321 alin. 1 Cod penal, de art. 208 alin. 1– 209 alin. 1 lit. e Codul penal și de art. 180 alin. 2 Codul penal și P. V. - domiciliat în Eforie Nord, .. 27, jud. C.,- trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 321 alin. 1 Cod penal și de art. 180 alin. 2 Codul penal,împotriva sentinței penale nr. 312 din data de 12.03.2013 a Judecătoriei C..
Dezbaterile, au avut loc în ședința publică din data de 27 martie 2014, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, a stabilit pronunțarea cauzei la data 31 martie 2014, când a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA
Asupra apelurilor penale de față:
Prin sentința penală nr.312/12.03.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._, în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 alin.1 lit.d din Codul de procedură penală 1968, s-a dispus achitarea inculpatului B. N. S., pentru săvârșirea infracțiuni de furt calificat, prevăzută de art.208 alin.1-art.209 alin.1 lit.e din Codul penal 1968.
În baza art.321 alin.1 din Codul penal 1968, s-a dispus condamnarea inculpatului B. N. S. la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice.
În baza art.180 alin.2 din Codul penal 1968, s-a dispus condamnarea inculpatului B. N. S. la o pedeapsă de 5 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe asupra părții vătămate MEMIȘ R..
În baza art.33 lit.a și art.34 alin.1 lit.b din Codul penal 1968, au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 6 luni închisoare.
S-a dispus ca pedeapsa să fie executată în regim de deținere, conform art.57 din Codul penal 1968.
În baza art.71 alin.1 și 2 din Codul penal 1968, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal, din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei.
În baza art.88 din Codul penal 1968, s-a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reținerii de 24 de ore din data de 19.08.2011 și durata arestului preventiv de la data de 20.08.2011 până la data de 12.01.2012.
În baza art.321 alin.1 din Codul penal 1968, s-a dispus condamnarea inculpatului P. V. la o pedeapsă de 1 an și 9 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice.
În baza art.180 alin.2 din Codul penal 1968, s-a dispus condamnarea inculpatului P. V. la o pedeapsă de 3 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe asupra părții vătămate MEMIȘ R..
În baza art.33 lit.a și art.34 alin.1 lit.b din Codul penal 1968, au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 1 an și 9 luni închisoare.
În baza art.71 alin.1 și 2 din Codul penal 1968, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b din Codul penal 1968, din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei.
În baza art.88 din Codul penal 1968, s-a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reținerii de 24 de ore din data de 16.08.2011 și durata arestului preventiv de la data de 17.08.2011 până la data de 12.01.2012.
În baza art.861 alin.1,2 și art.862 alin.1 din Codul penal 1968, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului P. V. pe durata unui termen de încercare de 4 ani și 9 luni, compus din pedeapsa închisorii aplicate și o perioadă de 3 ani.
În baza art.71 alin.5 din Codul penal 1968, s-a suspendat executarea pedepselor accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.
În baza art.863 alin.1 Cod penal, s-a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpatul P. V. să se supună următoarelor măsuri:
- să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul C., organ desemnat cu supravegherea acestuia;
- să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
În temeiul art.359 alin.1 din Codul de procedură penală 1968, s-a atras atenția condamnatului asupra dispozițiilor art.864 din Codul penal 1968, privind cazurile de revocare a suspendării executării pedepsei.
În temeiul art.359 alin.2 din Codul de procedură penală 1968, s-a dispus emiterea unei comunicări scrise către condamnat, prin care i s-a atras atenția asupra dispozițiilor a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.
S-a constatat că partea vătămată MEMIȘ R. nu s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal.
A fost respinsă, ca neîntemeiată, acțiunea civilă formulată de S. C. Județean de Urgență C..
În baza art.191 alin.1 și 2 din Codul de procedură penală 1968, a fost obligat inculpatul B. N. S. la plata sumei de 2.500 de lei, iar inculpatul P. V. la plata sumei de 2.200 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În baza art.189 alin.1 din Codul de procedură penală 1968, s-a dispus avansarea din fondul Ministerului Justiției a sumei de 400 de lei, reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu în cursul urmăririi penale.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarea situație de fapt :
La data de 16.08.2011, în jurul orelor 16:42, organele de poliție din cadrul Poliției Stațiunii Eforie, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu, au fost sesizate telefonic de către o persoană, cu privire la faptul că în stația de transport în comun din centrul Stațiunii Eforie Nord a avut loc un eveniment rutier urmat de scandal.
Lucrătorii de poliție ajunși la fața locului au constatat că la o distanță de aproximativ 6 m de trotuarul care delimita refugiul stației de autobuz din centrul Stațiunii Eforie Nord, pe asfalt, în dreptul spațiului comercial ,,Beauty Salon La Perla Style”, se afla un cuțit cu lama rabatabilă în lungime de 33 cm, iar în dreptul spațiului comercial „Red Point” a fost identificat un tub de cartuș, în apropiere fiind identificate alte două tuburi de cartușe ce prezentau același caracteristici.
Totodată, pe bordura trotuarului, în dreptul magazinului alimentar S.C. D. Comexim S.R.L., a fost identificat un par în formă conică, având lungimea de 1 m, din fibră de carbon, ce prezenta o protecție cauciucată la bază, în lungime de 15 cm, iar pe . refugiului stației de autobuz, a fost găsită o piatră din calcar.
La indicația numiților N. D., agent în cadrul Poliției Eforie și D. R., agent în cadrul I.J.J. C., primii ajunși la fața locului, organele de poliție au găsit în portbagajul autoturismului din dotare un cuțit de tip ,,kebap”, în lungime de 70 cm, cu privire la care cei doi lucrători au declarat că, în timpul intervenției în vederea aplanării conflictului, l-au găsit în refugiul stației de autobuz. Organele de poliție au constatat și existența unui tub de spray lacrimogen ce se afla lângă roata unui autoturism parcat în zonă.
La limita nordică a refugiului stației de autobuz, pe direcția de deplasare C. - Eforie Nord, se afla staționat autoturismul marca „BMW 320”, de culoare roșie, cu numărul de înmatriculare TX6488XC, fiind orientat pe direcția sud-vest. Cu ocazia cercetării la fața locului, s-a constatat că acesta prezenta două urme de înfundare pe muchia eleronului de la capota portbagaj iar aripa stângă spate era ușor înfundată.
Proprietarul autoturismului a fost identificat ca fiind inculpatul P. V., care a declarat că, în urmă cu aproximativ 20 de minute, a acroșat cu partea din spate a autoturismului un autobuz ce se afla staționat în stație, provocând, astfel, avarierea ușoară a celor două autoturisme.
Cu privire la microbuzul marca ,,ISUZU” cu numărul de înmatriculare_, aparținând .., la volanul căruia se afla martorul T. F., s-a constatat că acesta prezenta la nivelul ușii dreapta spate o urmă de îndoire a tablei și o urmă de frecare.
În urma coroborării mijloacelor de probă administrate în cauză, instanța a reținut că la data de 16.08.2011 martorul T. F., angajat în calitate de șofer la .., la orele 16.00, efectua cursa dinspre Costinești spre C., iar când a ajuns în localitatea Eforie Nord, a oprit în stația de autobuz din centrul stațiunii Eforie Nord.
În timp ce șoferul staționa, un autoturism marca „BMW”, de culoare roșie, a demarat în marșalier și a lovit cu partea din spate a doua ușă a autobuzului. Șoferul a coborât pentru a constata avariile și a observat că în interiorul autoturismului se aflau inculpatul P. V., pe scaunul din dreapta față, și inculpatul B. N. S., pe scaunul șoferului.
Este de precizat faptul că inculpatul B. N. S. consumase anterior alcool, astfel cum rezultă din buletinul de analiză toxicologie alcoolemie nr.980/A12 din 17.08.2011.
Martorul T. F. i-a solicitat inculpatului B. N. S., care se afla la volanul autoturismului, să-i înmâneze asigurarea pentru a repara daunele, moment în care inculpatul a devenit recalcitrant, spunându-i martorului ,,ce-ai pățit, n-ai pățit nimic”.
În continuare, inculpatul i-a adresat cuvinte injurioase martorului, după care a efectuat din nou manevra de mers înapoi, lovind a doua oară autobuzul în același loc. După ce a lovit autobuzul a doua oară, inculpatul B. N. S. i-a spus martorului T. F. „Tu nu știi cine sunt eu? Nu ai auzit de C.?!”, după care inculpatul a coborât din autoturism, l-a apucat de mână pe martor și l-a împins, lovindu-l de autobuz.
Sesizând existența unui conflict între martorul T. F. și inculpatul B. N. S., a intervenit partea vătămată MEMIȘ R., dispecerul autobuzului, care a insistat ca inculpatul B. N. S. să le înmâneze asigurarea în vederea reparării daunelor.
Deranjat de intervenția părții vătămate, inculpatul B. N. S. s-a apropiat de aceasta și a început să o lovească cu pumnii în zona feței și a corpului. După ce a lovit-o pe partea vătămată, inculpatul a scos de la brâu un cuțit tip briceag, cu lama ascunsă. Fiind atenționat de către o persoană care a strigat ,,Vezi că are cuțit!”, partea vătămată a reușit să-l dezarmeze pe inculpat, înainte ca acesta să folosească cuțitul, organele de poliție găsind la fața locului un cuțit cu lama rabatabilă în lungime de 33 cm.
Imediat, din partea dreaptă a autoturismului, a coborât inculpatul P. V., iar din portbagajul autoturismului marca BMW 320, de culoare roșie având numărul de înmatriculare TX6488XC, acesta a luat o crosă de golf, s-a apropiat de partea vătămată și a lovit-o pe aceasta în zona spatelui, o singură dată, crosa rupându-se.
În timp ce . dintre inculpați și partea vătămată era în plină desfășurare, la fața locului au mai apărut numiții D. V. A., P. L. și martorul U. Ș..
D. V. A. și P. L. s-au apropiat de partea vătămată și au început să o lovească. În continuare, a intervenit martorul U. Ș., care având intenția de a aplana conflictul, a încercat să-i despartă pe agresori de partea vătămată.
Văzând că scandalul ia amploare, în zonă strângându-se din ce în ce mai multe persoane, din dorința de a aplana conflictul și de a-i determina pe agresori să înceteze, a intervenit numitul BOBOLOCU NICUȘOR E., care, fiind angajat la Administrației Naționale a Penitenciarelor, având funcția de agent principal în cadrul Penitenciarului de Maximă Siguranță C., a solicitat participanților la scandal să înceteze prezentând legitimația de serviciu care atesta calitatea sa.
Fiind revoltat de intervenția agentului din cadrul Penitenciarului de Maximă Siguranță C., inculpatul B. N. S. s-a îndreptat direct către acesta și l-a lovit cu pumnul.
În încercarea de a scăpa de agresor, dar și pentru a aplana conflictul care luase amploare, BOBOLOCU NICUȘOR E. le-a solicitat participanților la scandal să înceteze, avertizându-i de mai multe ori că, în caz contrar, va folosi arma.
Întrucât nu a reușit să aplaneze situația, B. NICUȘOR E. a executat un foc de armă în plan vertical, iar după acest moment, inculpatul B. N. S. s-a deplasat la .., societate comercială cu sediul social în localitatea Grivița, județul V., cu punctul de lucru în Eforie Nord, Bulevardul Republicii nr.20, de unde sustras un cuțit tip ,,kebap” în lungime de aproximativ 70 cm.
Imediat, inculpatul B. N. S. a revenit în locul în care se afla numitul B. NICUȘOR E., iar cu acel cuțit de aproximativ un metru, pe care îl luase anterior, s-a îndreptat amenințător direct către acesta.
Speriat fiind de comportamentul agresiv al inculpatului, B. NICUȘOR E. l-a avertizat pe acesta, în repetate rânduri, spunându-i: ,,Stai că trag! Oprește-te că am să trag!”, inculpatul neavând nici o reacție.
În încercarea de a-l determina să se oprească, numitul B. NICUȘOR E. a ținut arma îndreptată spre inculpat, scena derulându-se în jurul autoturismului ce-i aparținea agentului, autoturism în care se aflau fiica sa, în vârstă de 8 ani și soția, fiind poziționat cu fața la acesta, cei doi înconjurând autoturismul de două ori.
Inculpatul B. N. S., având în mână cuțitul descris mai sus, l-a ridicat deasupra capului și a executat acțiunea de lovire a agentului, în sensul că a acționat de sus în jos spre direcția capului, ultimul reușind să se ferească. Când s-a ferit, acesta a alunecat și a căzut la pământ, moment în care inculpatul a încercat să îl lovească din nou, acționând în aceeași modalitate ca și anterior, în sensul că a ridicat cu ambele mâini cuțitul tip ,,kebap”, în lungime de aproximativ 70 cm și a executat acțiunea de lovire spre capul agentului.
Văzând că agresorul nu intenționează să se oprească, ci, mai mult, continuă să vină spre el, fiind hotărât să îl rănească, agentul B. NICUȘOR E. a executat două focuri de armă cu pistolul deținut legal pentru autoapărare, rănindu-l pe inculpat în zona latero-cervical stânga și hemitorace stâng.
Imediat după acest moment, în zonă și-au făcut apariția jandarmii și echipa de patrulare, formată din agent principal N. D. D. din cadrul Poliției Eforie și plutonier D. R. din cadrul I.J.J. C..
Nici intervenția organelor de poliție nu l-a determinat pe inculpat să-și schimbe atitudinea violentă, acesta încercând în continuare să se apropie de agentul B. NICUȘOR E. cu intenția de a-l agresa, fiind greu de stăpânit de către forțele de ordine.
Inculpatul a fost transportat cu serviciul de ambulanță la SCJU C., unde a fost internat pentru a fi supus unei intervenții chirurgicale în Secția ORL. În urma examinării medico-legale a acestuia, prin raportul de constatare medico-legală nr.407 din 25.08.2011 întocmit de către S.M.L. C., s-a stabilit că inculpatul B. N. S. prezintă leziuni de violență ce au putut fi produse prin lovire cu și de corp dur, comprimare digitală și împușcare cu proiectil de cauciuc, leziuni care pot data din 16.08.2011 și care necesită pentru vindecare 8-9 zile de îngrijiri medicale, fără să-i pună viața în primejdie.
La stabilirea situației de fapt, instanța a avut în vedere declarațiile date de partea vătămată MEMIȘ R., angajat al .. în calitate de dispecer, care a precizat că la data de 16.08.2011, în jurul orelor 16,00-17,00, în timp ce se afla în stația de autobuz din dreptul stațiunii Eforie Nord, a observat că un autoturism marca „BMW”, de culoare roșie, înmatriculat în Bulgaria, în interiorul căruia se aflau șoferul și pasagerul din dreapta, dorind să efectueze manevra de mers înapoi a acroșat ușor autobuzul aparținând .., la volanul căruia se afla martorul T. F.. Observând că cei doi șoferi au început să discute în contradictoriu, partea vătămată a intervenit și i-a solicitat șoferului autoturismului marca „BMW” să îi înmâneze polița de asigurare necesară pentru repararea daunelor produse autobuzului. Totodată, partea vătămată a menționat că șoferul autoturismului era băut, necooperat, devenind recalcitrant. Văzând că partea vătămată insistă în realizarea unei înțelegeri privind accidentul auto, șoferul autoturismului „BMW” a coborât și a început să o lovească pe partea vătămată cu pumnii în zona feței.
Partea vătămată a declarat că, atenționată fiind de strigătele unei persoane, a observat în mâna inculpatului B. N. S. un cuțit tip briceag, în lungime de aproximativ 20 de cm, cu lama ascunsă, reușind să-l dezarmeze pe agresor înainte ca acesta să îl folosească.
Partea vătămată a mai menționat că, în timp ce șoferul autoturismului marca „BMW” o lovea, din același autoturism a coborât pasagerul din dreapta, în persoana inculpatului P. V., care, din portbagajul autoturismului, a scos o crosă de golf și a lovit-o pe partea vătămată în zona spatelui, o singură dată, crosa rupându-se.
Cu ocazia efectuării recunoașterii după fotografie, partea vătămată l-a recunoscut pe inculpatul B. N. S., ca fiind persoana care se afla la volanul autoturismului marca „BMW”, persoana care a provocat accidentul de circulație, în decursul căreia a lovit-o cu pumnii în zona feței și pe inculpatul P. V., ca fiind ocupantul locului din dreapta a aceluiași autoturism, care a luat, la rândul său, din portbagajul autoturismului o crosă, cu care a lovit-o în zona spatelui.
Din raportul de constatare medico-legală nr.402/25.08.2011 întocmit de către S.J.M.L. C. reiese că partea vătămată a suferit leziuni care au putut fi produse prin lovire cu și de corpuri dure, ce pot data din 16.08.2011 și care necesită pentru vindecare 8-9 zile de îngrijiri medicale de la data producerii lor, fără ca acestea să îi pună viața în primejdie.
Instanța observă că declarația părții vătămate se coroborează cu declarația martorului T. F., șoferul autobuzului aparținând .., care a declarat că la data de 16.08.2011, în jurul orelor 16:37, în timp ce se staționa în stația de autobuz din centrul stațiunii Eforie Nord, a simțit cum ceva a lovit autobuzul și imediat a fost atenționat de martorul B. A., taxatorul autobuzului, că un autoturism a acroșat autobuzul. Martorul a arătat că a coborât din autobuz și i-a solicitat șoferului autoturismului marca „BMW”, de culoare roșie, înmatriculat în Bulgaria, care acroșase autobuzul, să-i înmâneze polița de asigurare și să se deplaseze la poliție pentru recuperarea daunelor. Șoferul autoturismului a devenit recalcitrant și a efectuat din nou manevra de mers înapoi, lovind a doua oară autobuzul în același loc. Imediat, șoferul autoturismului a coborât și l-a întrebat pe martorul T. F.: „Tu nu știi cine sunt eu?...Nu ai auzit de C.?”, după care l-a apucat de mână și l-a împins, acesta lovindu-se de autobuz. În acel moment, a intervenit partea vătămată MEMIȘ R., pe care șoferul autoturismului implicat în accident a început să o lovească cu pumnul în zona feței și a corpului.
Martorul T. F. a declarat că a văzut în mâna agresorului un cuțit, tip briceag, cu lamă ascunsă, cu o lungime de 15-25 cm, pe care partea vătămată a reușit să i-l ia din mână, înainte de a-l folosi.
Totodată, martorul a declarat că din autoturismul descris mai sus a coborât ocupantul locului din dreapta față și din portbagaj a luat o crosă de golf, cu care a lovit-o pe partea vătămată în zona umărului stâng, o singură dată, crosa rupându-se.
Cu ocazia efectuării recunoașterii după fotografie, martorul T. F. l-a recunoscut pe inculpatul B. N. S., ca fiind persoana care, la data de 16.08.2011, în jurul orelor 16:30, a provocat scandal în centrul orașului Eforie Nord și a coborât de la volanul autoturismului marca „BMW” de culoare roșie, cu care a acroșat microbuzul de transport persoane, agresând-o pe partea vătămată MEMIȘ R., lovind-o cu pumnii în zona feței și a corpului, și pe inculpatul P. V., ca fiind persoana care a coborât din locul din dreapta a autoturismului, a luat din portbagaj o crosă de golf cu care a lovit-o pe persoana vătămată MEMIȘ R..
Aspectele relatate de persoana vătămată și martorul T. F. sunt confirmate și de martorul B. A., taxatorul autobuzului aparținând .., acesta recunoscând, totodată, cu ocazia efectuării recunoașterii după fotografie, pe inculpatul B. N. S. (ca fiind persoana care, la data de 16.08.2011, în jurul orelor 16:30, a provocat scandal în centrul orașului Eforie Nord și a coborât de la volanul autoturismului marca „BMW”, de culoare roșie, cu care a acroșat microbuzul de transport persoane și cel care a agresat-o pe partea vătămată MEMIȘ R., lovind-o cu pumnii în zona feței și a corpului) și pe inculpatul P. V. (ca fiind persoana care a coborât din locul din dreapta a autoturismului, a luat din portbagaj o crosă de golf cu care a lovit-o pe persoana vătămată MEMIȘ R.).
Cu ocazia audierii sale, martorul BOBOLOCU NICUȘOR E., angajat în funcția de agent principal în cadrul Penitenciarului de Maximă Siguranță C., a descris în mod asemănător incidentul de mai sus.
Totodată, cu ocazia recunoașterii din planșa fotografică, martorul BOBOLOCU NICUȘOR E. l-a indicat pe inculpatul B. N. S. ca fiind persoana care l-a atacat cu sabia și asupra căruia a executat două focuri de armă.
Prima instanță reține, astfel, că declarația martorului BOBOLOCU NICUȘOR E. se coroborează cu cea a martorului T. F., în ceea ce privește atacul executat de inculpatul B. N. S. care, înarmându-se cu un cuțit în lungime de aproximativ 1 m, s-a îndreptat amenințător spre agentul principal, acesta din urmă avertizându-1 de mai multe ori să se oprească și să înceteze.
Martorul T. F. a declarat că inculpatul a reușit să-1 lovească pe agent, acesta căzând la pământ. După acest moment, agentul a executat două focuri de armă spre inculpat, rănindu-l pe acesta în zona gâtului și a abdomenului.
De asemenea, declarația numitului B. NICUȘOR E. se coroborează și cu declarația părții vătămate, care a arătat că agresorii au început să o lovească pe acea persoană, care a spus că este polițist, lăsând-o în pace pe ea. Cel agresat a strigat: „Poliția, stați că trag!” și imediat a tras un foc de armă în plan vertical, scandalul oprindu-se pentru câteva secunde, martorul B. A. menționând, la rândul său, că a auzit de mai multe ori pe acel bărbat care spusese că este polițist cum îi spunea șoferului BMW-ului să înceteze că va trage cu pistolul.
Martora V. M. I. a declarat că „acel bărbat fugea în jurul mașinii de D. și că după el alerga un alt bărbat, tuns, chel, care avea în mână ridicat deasupra capului un cuțit cu lama lungă sau o sabie. Rețin că în acel moment, au alergat o tură în jurul mașinii,în care se aflau atunci femeia și copilul”...”am auzit focuri de armă și l-am văzut pe bărbatul fugărit de cel cu sabia având în mână un pistol”...”pe acesta îl auzeam cum striga la cel cu sabia să înceteze și să se oprească”.
Martora B. N.-M. a declarat de asemenea că ,,niște indivizi la bustul gol îl fugăreau pe un băiat pe care știu că-l cheamă R. și lucrează la firma de autobuze .., iar dintre cei care îl loveau pe R. l-am recunoscut pe un anume ,,C.”. Acesta îl lovea pe R. cu tot ce apuca”.
Totodată, martora a declarat că, în timpul scandalului, inculpatul B. N. S. „a venit la shawormeria de lângă spațiul comercial unde se află mașina de înghețată, respectiv în clădirea lui B., de unde a luat un cuțit de circa 1 m cu care se taie carnea și s-a îndreptat spre locul unde se afla R., după care s-au auzit focuri de armă”.
Faptul că inculpatul B. N. S. a sustras un cuțit tip „kebap” din unitatea aparținând S.C. ANKARES GRIVIȚA S.R.L. cu scopul a-l folosi la atacul pe care l-a exercitat asupra agentului BOBOLOCU NICUȘOR E. reiese și din declarația martorei N. M., angajată în calitate de vânzător în cadrul societății, care a declarat că în ziua scandalului se afla la locul de muncă respectiv pe . deschis. Aceasta a văzut mai multe persoane care alergau spre stația de autobuz din dreptul unității unde este angajată, una dintre persoane aruncând cu o piatră, s-a speriat și a fugit în camera din spatele magazinului, lăsând ghișeul unde se aflau aparatul și cuțitul de pregătit kebap-ul, deschis.
Martorul Ș. A. A., administrator al .., cu sediul în localitatea Grivița, județul V. și punct de lucru în Eforie Nord, pe ., a declarat că societatea are ca obiect de activitate comercializarea produselor tip kebap și shaworma, iar pentru tăierea cărnii folosea două cuțite speciale, tip kebap, unul în lungime de circa 70 cm și unul în lungime de circa 30 cm.
La data de 16.08.2011, în jurul orelor 22.00, a constatat lipsa cuțitului de tip kebap, în lungime de circa 70 cm. Cu ocazia prezentării fotografiei reprezentând cuțitul pe care organele de poliție l-au găsit în stația de autobuz PTTR din Eforie Nord, la finalul scandalului public, martorul a declarat că acesta este asemănător cu cuțitul pe care îl deținea, precizând că nu dorește să participe în proces ca parte vătămată. Martorul a predat organelor de poliție o husă din material plastic, în lungime totală de circa 69 cm și lățimea de circa 5,5 cm, cu privire la care a declarat că aparține cuțitului care i-a dispărut la data de 16.08..2011 din unitate.
Comportamentul agresiv al inculpatului B. N. S. și atacul exercitat de acesta asupra agentului BOBOLOCU NICUȘOR E. este evidențiat și de martorul T. F. A., care a declarat: „B. s-a dus la chioșcul de kebap din vecinătate și a revenit cu un cuțit de tăiat carne pentru pentru kebap”...și „a încercat să-l lovească cu cuțitul de kebap pe bărbatul necunoscut despre care ulterior am aflat că era angajat în penitenciar. Acesta s-a ferit și a scos un pistol trăgând un foc în aer. B. N. S. nu s-a speriat și a încercat să îl lovească din nou cu acel cuțit de kebap, imediat bărbatul ferindu-se și trăgând cu pistolul 3-4 focuri spre B. N. S.”.
Instanța reține ca fiind corespunzătoare adevărului declarația pe care martorul T. F. A. a dat-o în fața organelor de urmărire penală, iar nu pe cea dată în cursul cercetării judecătorești (când a invocat consumul de etnobotanice ca impediment pentru consemnarea adevărului în declarația dată în cursul urmăririi penale), în condițiile în care primele declarații ale martorului se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză, inclusiv declarații de martori – analizate anterior, iar audierea martorului de către organele de cercetare penală a avut loc la câteva zile de la momentul incidentului, iar nu în ziua acestuia, astfel încât martorul să fi fost influențat de consumul de etnobotanice, pe care le-ar folosit în orele dinaintea incidentului.
În ceea ce privește participarea inculpaților B. N. S. și P. V. la scandalul public care a avut loc în stațiunea Eforie Nord la data de 16.08.2011, prima instanță observă că acțiunile desfășurate de aceștia constituie acte de coautorat la infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice, activitatea fiecărui inculpat constituind o parte dintr-o acțiune indivizibilă la săvârșirea a infracțiunii, prevăzute de art.321 alin.1 din Codul penal 1968.
În opinia instanței, liniștea publică implică acel climat necesar desfășurării normale a vieții sociale, în care relațiile dintre oameni se desfășoară pașnic, în condiții de securitate personală și respect al demnității umane.
Astfel, martorii oculari audiați în cauză și-au arătat indignarea și revolta, în legătură cu împrejurarea că nu se mai simt în siguranță, fiind nevoiți să asiste într-un loc circulat la astfel de fapte penale, care afectează climatul social firesc într-o societate, în care traiul se ghidează după legi și reguli de conviețuire socială.
Astfel, martorii au arătat că în timpul scandalului era adunată multă lume, în jur de 100-200 de persoane. Unii erau speriați, alții ar fi vrut să intervină să aplaneze conflictul, dar nu au făcut-o de frică, mai ales când au văzut „modul și amploarea altercației” (în acest sens declară martora V. M. I.), „au încuiat ușile spațiilor în care își desfășurau activitatea și s-au ascuns, simțindu-se în pericol și fiindu-le teamă pentru integritatea lor” (în acest sens declară martorele L. G., U. C. și S. R. N., în calitate de angajate în cadrul S.C. „D. CONVEXIM” S.R.L), martora S. L. A. declarând că „mi s-a făcut rău și mi-am pierdut conștiința”, cu toții precizând că prezența lor la scandalul public creat de inculpați le-a creat o stare de teamă, panică și frică.
Se observă de către instanță că nici după intervenția forțelor de ordine (jandarmii), inculpatul B. N. S. nu a înțeles să își schimbe comportamentul, în sensul de a se supune autorităților, el continuând și în prezența acestora să tulbure liniștea și ordinea publică, să facă scandal, să refuze acordarea primului ajutor, deși era rănit și avea sânge pe față și corp, aspecte care reies din declarația martorilor, care au relatat că „se smucea din mâinile jandarmilor care îl imobilizaseră, sărea pe targă, având același comportament de om nebun, urla cât îl ținea gura”.
Astfel, scandalul public provocat de inculpații B. N. S. și P. V., respectiv lovirea unei persoane în loc public, cu pumnii și folosind un obiect contondent (inculpatul P. V.), înarmarea cu un cuțit în lungime de 70 cm pe care l-a sustras de la o societate comercială care își desfășura activitatea pe Bulevardul Republicii, pentru a ataca o persoană care a afirmat calitatea sa de polițist și care a intervenit pentru aplanarea scandalului, determinând această persoană ca, pentru a se apăra, să facă uz de armă într-un loc public din localitatea Eforie, acțiunile de opunere fată de forțele de ordine și continuarea scandalului și după intervenția jandarmilor și a organelor de politie (inculpatul B. N. S.), au fost de natură să provoace indignarea întregii comunități din orașul Eforie Nord, comunitate care a fost tulburată.
Instanța consideră că inculpații au urmărit producerea unui scandal public pentru că, prin atitudinea lor, au dorit să aplice o corecție părții vătămate MEMIȘ R. pentru a-i demonstra „cine sunt ei” – adică renumele de care se bucură în comunitate, lucru pe care l-au urmărit să-l știe și alții.
Instanța consideră că acest conflict dintre inculpați și partea vătămată, în care s-au mai implicat și alte persoane, în special care au intervenit spre a o agresa pe partea vătămată, fiind prieteni de-ai inculpaților, dar și persoane care au intervenit în favoarea părții vătămate, a fost de o durată relativ lungă, în condițiile în care a fost posibilă intervenția unor prieteni de-ai inculpaților, conflictul degenerând și fiind aplanat doar prin intervențiile repetate ale numitului B. NICUȘOR E. și ale organelor de poliție ajunse la fața locului.
Instanța apreciază, astfel, că întregul comportament al inculpaților este cu atât mai reprobabil cu cât aceștia nu au încetat manifestările agresive nici atunci când a intervenit un lucrător de poliție – care nu avea această calitate, dar care crea aparența deținerii unei asemenea calități, prin deținerea unui pistol.
În cursul urmăririi penale, inculpatul B. N. S. nu a dat declarații în fața organelor de cercetare penală, ci doar în fața judecătorului, cu ocazia soluționării propunerii de arestare preventivă, dar și în cursul cercetării judecătorești.
Poziția procesuală a inculpatului a fost aceea de a invoca legitima apărare, în ceea ce privește faptul că a apelat la cuțitul tip kebap, iar referitor la leziunile suferite de partea vătămată MEMIȘ R., inculpatul a precizat că el a fost cel agresat de partea vătămată și persoanele care au venit în sprijinul acesteia, partea vătămată putând fi agresată de alte persoane care au intervenit în conflict și au fugărit-o pe partea vătămată.
Instanța observă că poziția procesuală a inculpatului nu este susținută de mijloacele de probă administrate în cauză și analizate anterior.
Astfel, din declarațiile părții vătămate și cele ale martorilor prezenți la momentul inițial al conflictului reiese că inculpatul și partea vătămată s-au agresat reciproc, după ce inculpatul o împinsese pe partea vătămată și aceasta se ferise de loviturile inculpatului, iar ulterior a intervenit și inculpatul P. V., care a agresat-o pe partea vătămată cu o crosă, lovind-o în zona spatelui, cu putere, încât crosa s-a rupt.
După scurt timp, în altercație au intervenit numiții T. F. A., P. A. și D. V. A., precum și alte persoane, care au continuat . asupra părții vătămate împreună cu inculpații.
Într-adevăr, partea vătămată a fost fugărită în zona incidentului, însă printre persoanele care au fugărit-o se afla și inculpatul B. N. S., iar acesta și celelalte persoane, când au reușit prinderea părții vătămate, au continuat să o agreseze.
În timp ce partea vătămată era căzută la pământ și agresată, a intervenit numitul B. NICUȘOR E. spre a aplana conflictul și a le îndepărta pe persoanele care o agresau pe partea vătămată.
După cum instanța a explicat cu ocazia prezentări stării de fapt, nu se poate reține susținerea inculpatului B. N. S., potrivit căreia a utilizat cuțitul tip kebap în plină stradă, spre a se apăra de atacul exercitat de numitul B. NICUȘOR E., provocând astfel scandalul public, în condițiile în care, după ce a obținut cuțitul prin sustragerea acestuia din unitatea alimentară, s-a întors la locul unde se afla agentul și a încercat agresarea acestuia cu cuțitul.
Poziția procesuală a inculpatului P. V. a fost aceea ce a minimiza activitatea sa infracțională, încercând să acrediteze ideea că a intervenit în conflictul dintre inculpatul B. N. S. și partea vătămată MEMIȘ R., tocmai pentru că partea vătămată îl agresa pe inculpatul B..
Instanța observă că afirmațiile acestuia nu sunt susținute de probele administrate în cauză, în condițiile în care, pe de o parte, inculpatul B. N. S. a agresat-o pe partea vătămată MEMIȘ R. atât prin lovituri aplicate cu pumnii, cât și prin folosirea unui cuțit de tip „briceag”, găsit la fața locului, astfel încât nu se poate reține că inculpatul B. N. S. ar fi avut nevoie de intervenția inculpatului P. V. pentru îndepărtarea vreunui atac venit din partea persoanei vătămate, iar pe de altă parte, inculpatul P. V. a continuat agresarea părții vătămate și după ce au intervenit alte persoane și au fugărit-o împreună pe partea vătămată.
Este adevărat că atât inculpatul B. N. S., cât și inculpatul P. V. au suferit leziuni care au necesitat zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, însă acestea pot fi explicate prin agresiunile exercitate în mod reciproc de cele două grupuri de persoane (cel format din persoanele venite în susținerea părții vătămate și cel format din persoanele venite în sprijinul inculpaților, persoane cu predispoziție spre agresivitate), precum și de împușcăturile efectuate de numitul B. NICUȘOR E. asupra inculpatului B. N. S..
În raport de cele expuse mai sus, instanța constată că faptele inculpaților care, la data de 16.08.2011, în jurul orelor 17.00, aflându-se în stația de autobuz PTTR din stațiunea Eforie Nord, împreună, a săvârșit acte, gesturi și manifestări care au adus atingere bunelor moravuri, au produs scandal public și au tulburat liniștea publică în stațiunea Eforie Nord, precum și faptul că i-au aplicat lovituri părții vătămate MEMIȘ R., căreia i-au cauzat leziuni ce au necesitat pentru vindecare 8-9 zile de îngrijiri medicale, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzute de art.321 alin.1 din Codul 1968 penal și lovire sau alte violențe, prevăzută de art.180 alin.2 din Codul penal 1968, cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal.
În ceea ce privește infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art.208 alin.1- art.209 alin.1 lit.e din Codul penal 1968, reținută în sarcina inculpatului B. N. S., constând în aceea că, în aceleași împrejurări, a sustras un cuțit tip chebap de la o unitate alimentară pe care l-a folosit pentru a-l agresa pe numitul B. NICUȘOR E., instanța constă că fapta reținută în sarcina inculpatului, așa cum a reieșit din materialul probator administrat în cauză, nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat.
Se observă, astfel de către prima instanță, că sustragerea cuțitului de către inculpat s-a făcut cu scopul folosirii acestuia la agresarea agentului principal, sustragerea nefiind făcută cu scopul însușirii pe nedrept a cuțitului.
Elementul material al laturii obiective a infracțiunii furt constă în luarea pe nedrept a unui bun mobil din posesia sau detenție unei persoane fizice sau juridice fără consimțământul acesteia. Este necesar să existe o deposedare, constând în scoaterea bunului de sub stăpânirea în fapt a posesorului sau detentorului fără consimțământul acestuia, și o imposedare, constând în trecerea efectivă a bunului sub puterea făptuitorului.
În ceea ce privește latura subiectivă a infracțiunii de furt, se reține săvârșirea acesteia cu intenție directă sau indirectă, care este calificată prin scop și anume însușirea bunului mobil luat pe nedrept.
În cauză, instanța reține că nu a existat un astfel de scop al acțiunii de luare a cuțitului de către inculpat, acesta urmărind doar folosirea cuțitului spre a-l agresa pe numitul B. NICUȘOR E..
În raport de cele expuse, în baza art.11 pct.2 lit.a din Codul de procedură penală 1968, cu aplicarea art.10 alin.1 lit.d Cod procedură penală, instanța a dispus achitarea inculpatului sub aspectul săvârșirii infracțiuni de furt calificat, întrucât lipsește scopul, ca element al laturii subiective, legislația penală română incriminând doar sustragerea spre folosire pe nedrept doar a unui vehicul, iar nu a oricărui bun mobil.
Referitor la infracțiunile prevăzute de art.321 alin.1 și art.180 alin.2 din Codul penal 1968, în privința laturii subiective, instanța consideră că inculpații au săvârșit faptele cu intenție directă, în sensul art.19 pct.1 lit.a din Codul penal, având reprezentarea acțiunilor lor și urmărind producerea rezultatului, intenția lor rezultând din modul de săvârșire a faptelor și din ansamblul mijloacelor de probă administrate în cauză, inclusiv din propriile lor declarații.
În termen legal, împotriva acestei sentințe penale a declarat recurs P. de pe lângă Judecătoria C., criticând-o sub aspectul greșitei achitări a inculpatului B. N. S., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art.208 alin.1-209 alin.1 lit.e din Codul penal 1968, precum și sub aspectul greșitei individualizării a pedepselor aplicate inculpaților și modalității de executare stabilită în privința inculpatului P. V..
Împotriva aceleiași sentințe penale a declarat recurs, în termen legal, inculpatul B. N. S., solicitând, în principal achitarea sa, în temeiul art.16 lit.d din Codul de procedură penală, cu privire la infracțiunea prevăzută de art.321 alin.1 din Codul penal 1968, cu motivarea că acesta a acționat în stare de legitimă, iar în subsidiar aplicarea unei pedepse în modalitatea suspendării condiționate.
Sub acest ultim aspect, referitor la infracțiunea prevăzută de art.321 alin.1 din Codul penal 1968, inculpatul a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile, iar cu privire la infracțiunile de furt calificat și lovire sau alte violențe a solicitat a se lua act de împăcarea părților, cu consecința pronunțării unei soluții de încetare a procesului penal.
De asemenea, în termen legal, împotriva aceleiași sentințe penale a declarat recurs inculpatul P. V., solicitând, în principal, achitarea, sub aspectul infracțiunii de lovire sau alte violențe, motivând că fapta nu a fost comisă de acesta și, în orice caz, nu cu intenția prevăzută de legea penală, ci în stare de legitimă apărare.
De asemenea, cu privire la infracțiunea prevăzută de art.321 alin.1 din Codul penal 1968, inculpatul a solicitat achitarea, cu motivarea că probele administrate în cauză nu dovedesc, mai presus de orice dubiu, că acesta este autorul faptei.
În subsidiar, inculpatul a solicitat redozarea pedepsei aplicate sub aspectul infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, concomitent cu reaprecierea modalității de executare a acesteia, în contextul aplicării legii penale mai favorabile.
Cu privire la infracțiunea de lovire sau alte violențe, inculpatul a solicitat încetarea procesului penal, ca urmare a împăcării părților.
În fața Curții, au fost depuse dovezi ale împăcării părților, cu privire la infracțiunile de furt calificat și lovire sau alte violențe, iar căile de atac exercitate în cauză au fost calificate ca apeluri, potrivit art.10 din Legea nr.255/2013, pentru punerea în aplicare a Codului de procedură penală.
Analizând actele și lucrările dosarului, examinând legalitatea și temeinicia sentinței penale atacate, Curtea constată că prima instanță a stabilit în mod corect existența situației de fapt, făcând o justă apreciere a probelor administrate în cauză, pe baza cărora a înlăturat ca nefondate principalele apărări ale inculpaților, reținând în mod legal și temeinic că aceștia se fac vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art.321 alin.1 din Codul penal 1968, în modalitatea descrisă prin actul de sesizare.
Apărările inculpatului B. N. S., readuse în atenția Curții, de o manieră similară celei exprimate în fața primei instanțe, nu pot conduce la exonerarea acestuia de răspundere penală, probele administrate în cauză infirmând teza potrivit căreia acesta ar fi acționat în stare de legitimă apărare, în fața unui posibil atac exercitat de partea vătămată MEMIȘ R. și martorul B. NICUȘOR E..
Așa cum probele aflate la dosar o relevă, în măsura în care un astfel de atac ar fi fost într-adevăr exercitat, nu se întrevede motivul pentru ca, la fața locului, să fi fost nevoie de intervenția agentului principal din cadrul Penitenciarului de Maximă Siguranță C., concomitent cu uzul de armă, după ce inculpatul s-a înarmat cu cuțit de tip kebap, pe care l-a folosit în . sa.
Împrejurarea că inculpatul B. N. S. este cel care a generat atacul rezultă atât din declarațiile părții vătămate, cât și din depozițiile martorilor implicați în derularea conflictului - T. F., B. A., B. NICUȘOR E. - cărora li se adaugă cele ale angajaților prezenți în incinta diferitelor unități comerciale, cu toții observând cum inculpatul i-a agresat pe cei cu care inițiase conflictul, cu largul concurs al coinculpatului P. V..
Probele amplu analizate în cuprinsul sentinței penale atacate nu necesită reluarea de către instanța de apel, printr-o nouă analiză, Curtea însușindu-și în integralitate argumentația primei instanțe, privitoare la lipsa de temeinicie a apărărilor inculpatului, care sunt infirmate prin toate probele testimoniale administrate în cauză.
Esențială în exprimarea acestei concluzii este și împrejurarea că, în măsura în care ar fi fost agresați, inculpații ar fi fost cei care ar fi apelat serviciul de urgență 112, utilizarea de arme cu parcursul incidentului, în condițiile în care nu fuseseră provocați ca atare, depășind cu mult condițiile unei apărări proporționale cu limitele atacului.
În mod firesc, condițiile legitimei nefiind întrunite în persoana inculpatului B. N. S., ele nu pot fi invocate nici în apelul inculpatului P. V., atitudinea de regret exprimată în fața Curții constituind, ea însăși, dovada recunoașterii faptelor comise.
Contrar poziției exprimate în conținutul motivelor scrise de apel, inculpatul P. V. nu a susținut în fața primei instanțe că ar fi fost lovit de către partea vătămată MEMIȘ R., ci că ar fi intervenit în apărarea prietenului său B. N. S., deși toate probele administrate în cauză infirmă această versiune.
De aceea, apărările contradictorii exprimate de-a lungul procesul penal, coroborate cu lipsa de consistență probatorie, determină instanța de apel sa înlăture apărările inculpaților, intervenția necontestată în conflict a unor persoane aflate în relații de prietenie cu inculpații, care, împreună cu B. N. S., au alergat-o pe partea vătămată, agresând-o și provocându-i căderea la sol, demonstrând și ele că starea de legitimă apărare nu își găsește suport în probele dosarului.
Apărările inculpatului B. N. S. sunt lipsite de suport logic și probator, cu atât mai mult cu cât acesta se înarmase cu un cuțit, mai devreme ca agentul principal B. NICUȘOR E. să fi executat vreun foc de armă în direcția lui, focul de avertisment executat în plan vertical neavând ca scop decât să pună capăt conflictului generat de inculpați.
Prin urmare, prezența leziunilor care au necesitat zile de îngrijiri medicale pentru vindecare asupra inculpaților nu pot fi explicate decât prin prisma agresiunilor reciproce exercitate de cele două grupuri adverse de persoane și împușcăturilor efectuate de numitul B. NICUȘOR E. asupra inculpatului B. N. S..
Nefondată este și apărarea inculpatului P. V., care a susținut că nu s-ar face vinovat de comiterea infracțiunii de lovire sau alte violențe, . comisă în afara oricărei legitime apărări asupra victimei MEMIȘ R. fiind dovedită prin depoziția părții vătămate și declarațiile martorilor T. F., B. A., B. NICUȘOR E., V. M. I. și B. N. M., coroborate cu procesele-verbale de recunoaștere și planșele foto.
În cauză fiind demonstrată vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art.321 alin.1 din Codul penal 1968, Curtea urmează a face aplicarea legii penale mai favorabile intervenite în timpul procesului, potrivit art.5 din Noul Cod penal, regimul sancționator prevăzut de legea nouă fiind mai favorabil inculpaților, prin aceea că prevede pedeapsa închisorii de la 3 luni la 2 ani sau amenda, comparativ cu legea veche, care sancționa fapta cu închisoarea de la unu la 5 ani.
În ceea ce privește infracțiunea de furt calificat, reținută în sarcina inculpatului B. N. S., Curtea reține, ca și prima instanță, că fapta reținută prin actul de sesizare nu a fost omisă cu intenție directă, dovadă fiind faptul că, deși nu a fost abandonat de bună voie pe parcursul derulării conflictului, cuțitul sustras a fost găsit la fața locului, preluarea lui în scop de agresiune fiind făcută doar în scopul folosirii pe nedrept.
Întrucât bunul sustras nu a fost luat în scopul însușirii lui pe nedrept, ci numai în scopul ca inculpatul să se folosească de el în decursul agresiunii comise, soluția de achitare pronunțată de prima instanță este legală și temeinică, aceasta prevalând în fața unei soluții de încetare a procesului penal, decurgând din împăcarea părților, datorită consecințelor juridice mai favorabile.
În sprijinul acestei concluzii, Curtea are în vedere și împrejurarea că scurta perioadă de timp în decursul căreia inculpatul s-a folosit de cuțit nu poate caracteriza scopul însușirii pe nedrept a bunului, simpla imposedare fără acordul titularului de drept nefiind de natură să susțină existența furtului, ale cărui elemente constitutive presupun mai mult decât luarea unui bun mobil din posesia sau detenția altuia.
Din punct de vedere procedural, soluția de achitare menținută în calea de atac apelului se justifică prin aceea că în enumerarea cazurilor prevăzute de art.10 din Codul de procedură penală 1968, ca și în enumerarea celor prevăzute de art.16 din Codul de procedură penală actual, legiuitorul a avut în vedere o anumită ordine succesivă pornind de la cauzele de fond și continuând cu cele de formă ce constituie impedimente de pornire și de exercitare a acțiunii penale.
Ca atare, atunci când se constată atât existența unor cauze ce constituie temeiuri de achitare, cât și a unor cazuri de constituie temeiuri de încetare a procesului penal, prioritare sunt cele de achitare; când se constată mai multe cauze care sunt temeiuri de achitare sau mai multe cazuri de încetare a procesului penal, trebuie respectată ordinea prevăzută de lege, iar în cazul în care se face aplicarea celui dintâi caz de împiedicare, se exclud cele următoare, care ar fi eventual incidente în cauză (în acest sens, a se vedea Înalta Curte de Casație și Justiție, decizia penală nr.608/2003, completul de 9 judecători, în R.D.P. nr.1/2005, pagina 163, citată și în Grigoare T., Tratat de D. procesual penal, ediția a doua, Editura Hamangiu, pagina 215).
În ceea ce privește infracțiunea de lovire sau alte violențe, prevăzută de art.180 alin.2 din Codul penal 1968, Curtea constată că legea penală veche este mai favorabilă, atât sub aspectul regimului juridic sancționator, cât și sub aspectul condițiilor privitoare la împăcarea părților, această cauză de împiedicare a exercitării acțiunii penale putând interveni în tot cursul procesului penal, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, nu doar până la citirea actului de sesizare a instanței, așa cum dispozițiile art.159 alin.3 din Noul Cod penal o prevăd.
Prin urmare, cu privire la această infracțiune, Curtea va da eficiență împăcării părților intervenită în faza recursului, urmând a înceta procesul penal față de ambii inculpați.
La individualizarea pedepselor ce urmează a le fi aplicate inculpaților, sub aspectul infracțiunii prevăzute de art.371 Cod penal, precum și la stabilirea regimului de executare a acestora Curtea va avea în vedere regimul sancționator mai favorabil prevăzut de legea nouă, urmând a se orienta către aplicarea unor pedepse într-un cuantum mai mic, de 1 an și 8 luni închisoare față de inculpatul B. N. S. și, respectiv, de 1 an și 2 luni închisoare, pentru inculpatul P. V..
În stabilirea cuantumului diferențiat al pedepselor, Curtea are în vedere rolul mai redus al inculpatului P. V. în escaladarea conflictului, acesta având o implicare mai mică în scandalul produs, fapt ce impune stabilirea unei sancțiuni diferite, ținând seama de natura și gravitatea rezultatului produs prin acțiunea sa.
În ceea ce privește însă modalitatea de individualizare a executării pedepselor, Curtea apreciază că în cazul ambilor inculpați se impune ca acestea să fie executate în regim privativ de libertate, dimensiunea considerabilă a evenimentelor, percepția negativă în rândul publicului, consecințele care s-ar fi produce, cu posibile urmări dintre cele mai grave la adresa integrității fizice a persoanei, conduita procesuală nesinceră a inculpaților și violența de care aceștia au dat dovadă cu prilejul altercației, justificând plasarea lor în detenție.
Așa cum prima instanță reține, inculpații, fiecare sau împreună cu alte persoane, au agresat-o pe partea vătămată MEMIȘ R., aplicându-i mai multe lovituri, fie cu pumnii și picioarele, fie cu o crosă, cauzându-i leziuni pe tot corpul. Aceștia au generat acest conflict pe fondul consumului de alcool și din dorința de a-i aplica părții vătămate o corecție, spre a-i demonstra conținutul renumelui negativ pe care îl au în comunitatea din care provin; conflictul a degenerat, mai ales prin implicarea altor persoane în agresarea părții vătămate, ceea ce a impus intervenția unor persoane în sprijinul victimei, care, la rândul lor, au fost agresate de către inculpați și care au fost nevoite, astfel, să apeleze la folosirea unor arme pentru aplanarea conflictului.
În afara aspectelor reliefate prin sentința penală atacată, în cazul inculpatului B. N. S., Curtea identifică și alte elemente de natură a pune în lumină pericolul social al faptelor, inculpatul efectuând diferite manevre la volanul unui autoturism, pe care l-a colizionat cu microbuzul marca „ISUZU”, fiind sub influența băuturilor alcoolice, folosindu-se în cursul altercației de obiecte tăietoare, apte a provoca moartea victimelor, fără a fi în vreun fel provocat, direcționându-și loviturile ce îl vizau pe agentul principal BOBOLOCU NICUȘOR E. în zone vitale ale corpului, cu o deosebită insistență, determinându-l pe acesta să facă uz de armă, din dorința legitimă de a se proteja și a de pune capăt conflictului, neînțelegând a se supune dispozițiilor organelor de ordin nici după sosirea lor la fața locului.
La rândul său, inculpatul P. V. a participat în mod activ la scandalul public, agresând-o fără motiv pe partea vătămată MEMIȘ R., pe la spate, folosindu-se și de un corp contondent pe care îl purta în portbagajul mașinii, aspect ce denotă o predispoziție violentă și o preocupare pentru rezolvarea potențialelor altercații într-o modalitate brutală, contrară normelor de conviețuire socială. Deși gradul de implicare al acestui inculpat este ceva mai redus, comparativ cu cel al inculpatului B. N. S., nu poate fi trecută cu vederea nici contribuția morală a inculpatului P. V. la comiterea faptelor, acesta neînțelegând a aplana conflictul, ci încurajându-i prin conduita sa pe restul participanților la actele de agresiune ce au avut loc. De altfel, la momentul producerii coliziunii dintre cele două autovehicule, inculpatul P. V. se afla în autoturismul marca „BMW”, condus de inculpatul B. N. S., cunoscând că acesta era în stare avansată de ebrietate.
De aceea, chiar dacă perioada petrecută în stare de arest preventiv este una semnificativă, aplicarea unor pedepse în modalitatea suspendării condiționate ori sub supraveghere, ar fi cu totul ineficientă, inculpații, prin conduita procesuală adoptată demonstrând că nu au înțeles pericolul și gravitatea infracțiunilor comise, încercând a transfera responsabilitatea consecințelor produse în sarcina părților vătămate și însoțitorilor acesteia, cu toate că elementele de fapt evidențiate prin probe denotă culpa lor exclusivă în producerea unui scandal public, ce se putea solda cu consecințe mult mai grave decât cele efectiv produse.
Însăși motivația sub imperiul căreia inculpații au acționat denotă că aceștia își atribuiau calitatea de presupuși lideri locali ai unor grupuri de interese aflate în conflict cu legea penală, curajul de a acționa în public, în plină stradă, într-un moment al zilei la care liniștea și siguranță publică pot fi grav afectate, în plin sezon estival, constituind argumente solide care formează convingerea instanței că numai prin aplicarea unor pedepse cu executare efectivă în penitenciar scopul urmărit de legea penală ar putea fi atins, prin asigurarea funcțiilor de exemplaritate și prevenție ale pedepsei.
Față de considerentele expuse mai sus, Curtea, în baza art.421 pct.2 lit.a Cod procedură penală, va admite apelurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria C. și apelanții inculpați B. N. S. și P. V. împotriva sentinței penale nr.312/12.03.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ .
Va desființa în parte sentința penală apelată și, rejudecând, în baza art.396 alin.6 raportat la art.16 alin.1 lit.g din Codul de procedură penală, va înceta procesul penal privind pe inculpații B. N. S. și P. V., pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută de art.180 alin.2 din Codul penal 1968, ca urmare a împăcării părților.
În baza art.386 Cod procedură penală, va dispune schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpaților B. N. S. și P. V. din infracțiunea prevăzută de art.321 alin.1 din Codul penal 1968 în infracțiunea prevăzută de art.371 Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal.
În baza art.371 Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal, va condamna pe inculpatul B. N. S. la pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice.
În baza art.371 Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal, va condamna pe inculpatul P. V. la pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice.
În baza art.60 Cod penal, va dispune ca pedepsele aplicate inculpaților B. N. S. și P. V. să fie executate în regim privativ de libertate.
În baza art.72 Cod penal, va deduce din pedepsele aplicate celor doi inculpați durata executată prin reținere și arest preventiv, începând cu data de 19.08.2011 până la data de 12.01.2012 pentru inculpatul B. N. S. și începând cu data de 16.08.2011 până la data de 12.01.2012 pentru inculpatul P. V..
Având în vedere că în raport cu infracțiunea ce a generat condamnarea legea penală nouă este mai favorabilă, Curtea, în baza art. 12 din Legea nr.187/2012, va înlătura din cuprinsul sentinței penale apelate dispozițiile privind aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii unor drepturi, prevăzută de art.71-64 din Codul penal 1968, o astfel de interdicție neputând funcționa, potrivit art.65 din noul Cod penal, decât alături de aplicarea unor pedepse complementare, inoperabile în speță.
De asemenea, Curtea va înlătura din cuprinsul sentinței penale atacate dispozițiile privind aplicarea art.861 și următoarele din Codul penal 1968 față de inculpatul P. V. și va menține toate celelalte dispoziții.
În baza art.275 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare vor fi lăsate în sarcina statului.
În baza art.272 Cod procedură penală, onorariile parțiale de avocați oficiu G. M. și C. E., în sumă a câte 100 lei, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.421 pct.2 lit.a Cod procedură penală, admite apelurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria C. și apelanții inculpați B. N. S. și P. V. împotriva sentinței penale nr.312/12.03.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ .
Desființează în parte sentința penală apelată și, rejudecând, dispune:
În baza art.396 alin.6 raportat la art.16 alin.1 lit.g Cod procedură penală, încetează procesul penal privind pe inculpații B. N. S. și P. V., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.180 alin.2 din Codul penal 1968, ca urmare a împăcării părților.
În baza art.386 Cod procedură penală, schimbă încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpaților B. N. S. și P. V. din infracțiunea prevăzută de art.321 alin.1 din Codul penal 1968 în infracțiunea prevăzută de art.371 Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal.
În baza art.371 Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal, condamnă pe inculpatul B. N. S. la pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice.
În baza art.371 Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal, condamnă pe inculpatul P. V. la pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice.
În baza art.60 Cod penal, pedepsele aplicate inculpaților B. N. S. și P. V. se vor executa în regim privativ de libertate.
În baza art.72 Cod penal, deduce din pedepsele aplicate celor doi inculpați durata executată prin reținere și arest preventiv, începând cu data de 19.08.2011 la 12.01.2012 pentru inculpatul B. N. S. și începând cu data de 16.08.2011 la 12.01.2012 pentru inculpatul P. V..
Înlătură din cuprinsul sentinței penale apelate dispozițiile privind aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii unor drepturi, prevăzută de art.71-64 din Codul penal 1968, precum și cele privind aplicarea art.861 și următoarele față de inculpatul P. V. și menține toate celelalte dispoziții.
În baza art.275 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
În baza art.272 Cod procedură penală, onorariile parțiale de avocați oficiu G. M. și C. E., în sumă a câte 100 lei, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 31.03.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
C. J. C. C.
Grefier,
A. B.
Jud.fond D. M.
Red.dec. jud. C.C.
3ex/22.04.2014
| ← Infracţiuni de corupţie. Legea nr. 78/2000. Decizia nr.... | Tâlhărie calificată. Art.234 NCP. Decizia nr. 101/2014.... → |
|---|
