Infracţiuni la legea privind fondul piscicol, pescuit şi acvacultură. Legea nr. 192/2001. Decizia nr. 40/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 40/2014 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 17-02-2014 în dosarul nr. 7537/327/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.40/P
Ședința publică de la 17 februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE - C. C.
Judecător - D. I. N.
Cu participare: Grefier G. P.
Ministerul Public prin procuror – I. D.
S-a luat în examinare apelul penal declarat de inculpatul I. P. – cu domiciliul în ., județul Tulcea, împotriva sentinței penale nr.1589 din data de 21 noiembrie 2013, pronunțată de Judecătoria Tulcea, în dosarul penal nr._, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.64 din OUG nr.23/2008.
Dezbaterile, au avut loc în ședința publică din data de 13 februarie 2014, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, a stabilit pronunțarea cauzei la data de 17 februarie 2014, când a pronunțat următoarea decizie.
- CURTEA –
Asupra apelurilor penale de față:
Prin sentința penală nr.1589/21.11.2013 pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul penal nr._, în baza art.64 lit.a din O.U.G. nr.23/2008, cu aplicarea art.3201 din Codul de procedură penală 1968, a fost condamnat inculpatul C. T. la pedeapsa de 5.000 lei amendă penală și interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadă de 1 an.
În baza art.64 lit.k din O.U.G. nr.23/2008, cu aplicarea art.3201 din Codul de procedură penală 1968, a fost condamnat inculpatul C. T. la pedeapsa de 5.000 lei amendă penală și interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadă de 1 an.
În baza art.64 lit.m din O.U.G. nr.23/2008, cu aplicarea art.3201 din Codul de procedură penală 1968, a fost condamnat inculpatul C. T. la pedeapsa de 5.000 lei amendă penală și interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadă de 1 an.
În temeiul art.33 lit.a și art.34 alin.1 lit.c din Codul penal 1968, au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului, urmând ca acesta să execute pedeapsa rezultantă de 5.000 lei amendă penală.
În temeiul art.33 lit.a și art.35 alin.3 din Codul penal 1968, au fost contopite pedepsele complementare aplicate inculpatului, urmând ca acesta să execute pedeapsa interzicerii dreptului de a pescui pe o perioadă de 1 an.
În baza art.64 lit.a din O.U.G. nr.23/2008, cu aplicarea art.3201 din Codul de procedură penală 1968, a fost condamnat inculpatul I. P. la pedeapsa de 5.000 lei amendă penală și interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadă de 1 an.
În baza art.64 lit.k din O.U.G. nr.23/2008, cu aplicarea art.3201 din Codul de procedură penală 1968, a fost condamnat inculpatul I. P. la pedeapsa de 5.000 lei amendă penală și interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadă de 1 an.
În baza art.64 lit.m din O.U.G. nr.23/2008, cu aplicarea art.3201 din Codul de procedură penală 1968, a fost condamnat inculpatul I. P. la pedeapsa de 5.000 lei amendă penală și interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadă de 1 an.
În temeiul art.33 lit.a și art.34 alin.1 lit.c din Codul penal 1968, au fost contopite pedepsele principale aplicate inculpatului, urmând ca acesta să execute pedeapsa rezultantă de 5.000 lei amendă penală.
În temeiul art.33 lit.a și art.35 alin.3 din Codul penal 1968, au fost contopite pedepsele complementare aplicate inculpatului, urmând ca acesta să execute pedeapsa interzicerii dreptului de a pescui pe o perioadă de 1 an.
În baza art.66 alin.1 din O.U.G. nr.23/2008 și art.118 alin.1 lit.b și f din Codul penal, s-a dispus confiscarea de la inculpați a 5 bucăți setci tip ava si două unelte tip monofilament, aflate la camera de corpuri delicte a Inspectoratului de Poliție Județean Tulcea, conform procesului-verbal nr._ din data de 22.04.2013, precum și a unei ambarcațiuni din fibră de sticlă de culoare verde de lungime 4,5 m, latime 0,90 m, inaltime 0,50 m cu pupa taiata pentru motor, lăsata în custodia numitului I. P. prin procesul-verbal din18.04.2013.
În baza art.66 alin.2 din O.U.G. nr.23/2008, s-a dispus confiscarea cantității de 11,5 kg. pește rezultată din săvârșirea infracțiunii, specia crap și caras, predată spre valorificare la Intreprinderea Familiala G. A S., cu sediul în ..
A fost obligată Intreprinderea Familiala G. A S. să vireze la bugetul de stat suma de 65,44 lei, rezultată ca urmare a valorificării cantitatii de pește confiscate și valorificate.
În baza art.191 alin.2 din Codul de procedură penală 1968, s-a dispus obligarea inculpatului C. T. la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare avansate de stat, din care 100 lei cheltuieli judiciare din faza de urmărire penală.
În baza art.191 alin.2 din Codul de procedură penală 1968, s-a dispus obligarea inculpatului I. P. la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare avansate de stat, din care 100 lei cheltuieli judiciare din faza de urmărire penală.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
La data de 18.04.2013, în jurul orelor 05,30, în zona inundabilă de pe malul Canalului Lipoveni, la intersecția cu Canalul D., inculpații I. P. și C. T. au fost surprinși de organele de poliție, în timp ce desfășurau activități de pescuit, având asupra lor, într-o ambarcațiune pentru care nu dețineau licență de pescuit, 5 unelte de pescuit de tip avă, 2 unelte de pescuit tip monofilament și o cantitate de 11, 5 kg pește, fără a fi autorizați să desfășoare activitatea de pescuit comercial.
Inculpatul C. T. a declarat faptul că uneltele de pescuit, respectiv cele cinci ave și cele două plase monofilament, îi aparțin lui și inculpatului I. P., iar cantitatea de pește urma să o împartă, fiind destinată consumului propriu.
Totodată, inculpatul a recunoscut că nu era autorizat să desfășoare activități de pescuit, precizând că nu cunoștea că era perioadă de prohibiție.
Inculpatul I. P. a declarat că ambarcațiunea din fibră de sticlă de culoare verde, cu motor marca „Mercury 9,9 CP” aparține fiului său I. M..
Prin adresa nr._/29.05.2013, Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării a comunicat că inculpații C. T. și I. P. nu sunt autorizați să desfășoare activitate de pescuit comercial în perimetrul ARBDD.
De asemenea, Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultura, prin adresa nr.1527/DMTL/28.08.2013, a comunicat că numiții C. T. și I. P. nu dețin licență de pescuit.
Faptele săvârșite de numiții I. P. și C. T. sunt confirmate de martorul S. F., care a declarat că, în data de 18.04.2013, în jurul orelor 06,00, în timp ce se întorcea către domiciliu, împreună cu soția sa, cu barca proprietate personală, la intersecția Canalelor D. de Jos și Lipoveni, a fost oprit de către lucrătorii de poliție și a asistat la întocmirea unor documente privind pe cei doi inculpați, care au fost depistați având asupra lor cinci unelte de tip avă, două de tip monofilament și o cantitate de aproximativ 10 kg pește.
Împreună cu inculpații s-a deplasat pe malul Canalului Lipoveni, unde în prezența sa, C. T. și I. P., au descurcat peștele din plasele de pescuit pe care le aveau asupra lor, declarând că plasele le aparțin și le-au folosit la pescuit.
Cantitatea de pește rezultată în urma cântăririi, respectiv 8 kg caras și 3, 5 kg crap, a fost predată unei unități de profil, conform procesului-verbal de predare bunuri incheiat in data de 18.04.2013.
În cursul urmăririi penale, inculpații au dat declarații, recunoscând săvârșirea infracțiunii.
De asemenea, în faza de judecată, inculpații au recunoscut săvârșirea faptelor, solicitând aplicarea în favoarea lor a dispozițiilor art.3201 din Codul de procedura penală.
În cauză, a fost audiat și numitul I. M., fiul inculpatului I. P., care a declarat faptul că motorul marca „Mercury 9,9 CP” îi aparține, atașând în acest sens factura nr._/02.11.2006 și chitanța SZT nr._ din 02.11.2006.
De asemenea, acesta a declarat faptul că la data de 18.04.2013, a fost la serviciu și că, deși locuiește împreună cu tatăl său, nu a avut cunoștință că acesta urma să plece la pescuit, împreună cu C. T., folosind barca SN 4838 și motorul său.
La aceea dată a fost contactat telefonic de tatăl său să aducă actele motorului, însă fiind de serviciu, a mers acasă, a adus documentele în cauză, dar nu a putut rămâne la fața locului.
Referitor la barcă, numitul I. M. a declarat că nu-i aparține nici lui și nici tatălui său, ci unor cetățeni din zona Sibiului, care i-au lăsat-o în grijă și care vin în fiecare vară, ei sau prietenii lor, în scop turistic, și o folosesc la plimbări.
La dosar a fost depusă copie a certificatului ambarcațiunii 0385-SN pentru a face dovada provenienței, însă prima instanță constată că acesta nu privește ambarcațiunea cu care au fost surprinși inculpații I. P. și C. T. la pescuit, aceasta necorespunzand din punct de vedere al dimensiunilor cu cea din documentele prezentate.
Astfel, în timp ce ambarcațiunea 0385-SN are lungimea de 3,45 m, lățimea de 1,40 m și înălțimea de 0, 60 m, ambarcațiunea folosită la pescuit în data de 18.04.2013 are o lungime de 4,5 m, o lățime de 0,90 m și o înălțime de 0, 50 m.
Pe cale de consecință, instanța constată că în cauză nu s-a făcut dovada că ambarcațiunea din fibră de sticlă, de culoare verde, folosită la pescuit, în data de 18.04.2013, de către inculpații C. T. și I. P., nu ar aparține acestora, sens în care, în acord cu prevederile art.66 alin.1 din O.u.G. nr.23/2008 și art.118 alin.1 lit.b din Cod penal, s-a dispus confiscarea acesteia.
În termen legal, împotriva sus-menționatei sentințe penale a declarat recurs inculpatul I. P., solicitând reduerea pedepsei aplicate și înlăturarea măsurii de confiscare specială a ambarcațiunii, calea de atac exercitată în cauză fiind calificată ca apel, potrivit dispozițiilor art.10 din Legea nr.255/2013, pentru punerea în aplicare a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală.
În apel, inculpatul I. P. nu a dorit a fi audiat, uzând de dreptul la tăcere.
Analizând actele și lucrările dosarului, examinând legalitatea și temeinicia sentinței penale atacate, Curtea constată că prima instanță, făcând o justă apreciere a probelor administrate în cauză, însușite și necontestate în cadrul acordului de recunoaștere a vinovăției, prevăzut de art.3201 din Codul de procedură penală 1968, a stabilit în mod corect existența faptelor deduse judecății, constând în desfășurarea de către inculpat a unor activități de pescuit, alături de o altă persoană, având asupra sa, într-o ambarcațiune pentru care nu deținea licență de pescuit, cinci unelte de pescuit de tip avă, două unelte de pescuit tip monofilament și o cantitate de 11,5 kg pește, fără a fi autorizat să desfășoare activitatea de pescuit comercial, prevăzută de art.64 lit.a,k și m din O.U.G. nr.23/2008, privind pescuitul și acvacultura, concluzie ce rezultă din declarațiile de recunoaștere ale inculpatilor C. T. și I. P., declarațiile martorilor S. F. și I. M., procesul-verbal de ridicare bunuri din 18.04.2103, procesul-verbal de dare în custodie a bărcii din fibră de sticlă, culoare verde de lungime 4,5m, nota de recepție și constatare diferențe nr.0105 din 18.04.2013, eliberată de I.F. G. A. Ș., procesul-verbal de predare a bunurilor perisabile din 18.04.2103 și adresa înaintată de către Serviciul Teritorial al Poliției de Frontieră Tulcea nr._/19.03.2013 către D.G.F.P. Tulcea.
Principala critică a inculpatului, care vizează înlăturarea măsurii de confiscare specială a ambarcațiunii, nu poate fi însușită de instanța de apel, această dispoziție neputând fi atacată decât de persoana ale cărei drepturi au fost vătămate în mod nemijlocit printr-o măsură sau printr-un act al instanței, inculpatul neputând justifica un astfel de interes, în sensul art.409 alin.1 lit.f din Codul de procedură penală, prin lipsa unui drept asupra bunului.
De altfel, susținerea inculpatului, în sensul că bunul i-ar aparține martorului G. Adria, nu poate fi primită în cauză, de vreme ce ambarcațiunea care figurează în certificatul și declarația aflate la filele 25-26 din dosarul instanței de apel posedă numărul de înregistrare 0385 SN, având lungimea maximă de 3,45 m, lățimea de 1,40 m și înălțimea de 0,60 m, pe când ambarcațiunea de sticlă depistată în posesia inculpaților la data faptei are numărul de înmatriculare SN 4838, lungimea de 4,5 m, lățimea de 0,90 m și înălțimea de 0, 50 m.
Mai mult, inconsistența acestei apărări decuge și din faptul că, încă din faza de urmărire penală, martorul I. M. a recunoscut că barca ce formează obiectul confiscării se afla în deținerea sa, fiindu-i lăsată în folosință de alte persoane, fără a face trimitere expresă la faptul că ambarcațiunea i-ar fi aparținut numitului G. A., așa cum pretinde.
Pe cale de consecință, prima instanță a constatat în mod corect că în cauză nu s-a făcut dovada că ambarcațiunea folosită la pescuit, în data de 18.04.2013, nu le-ar aparține inculpaților, sens în care, în mod legal și temeinic, în baza art.66 alin.1 din O.U.G. nr.23/2008 și art.118 alin.1 lit.b din Cod penal, s-a dispus confiscarea acesteia.
Nici solicitarea apelantului de a-fi redozate pedepsele nu poate fi primită în cauză, întrucât deși acesta a uzat de procedura simplificată prevăzută de art.3201 din Codul de procedură penală 1968, faptele reținute în sarcina sa prezintă un grad sporit de pericol social, interdicția dreptului de a mai pescui neputând fi înlăturată, fiind impusă de lege și nelăsată la aprecierea judecătorului.
Este de observat, totodată, că în evaluarea pedepselor aplicate, instanța a ținut seama și de datele personale ale fiecărui autor, fișa de cazier judiciar aflată la dosar ilustrând faptul că apelantul nu se află la primul conflict cu legea penală, suferind două condamnări anterioare, dintre care una recentă, pentru comiterea unor infracțiuni de aceeași natură.
D. urmare, pedepsele aplicate inculpatului reflectă circumstanțele personale ale acestuia și gradul de pericol social al infracțiunilor, ele neputând fi reduse, astfel cum s-a solicitat prin motivele orale de apel.
Pentru considerentele arătate mai sus, Curtea apreciază că apelul se dovedește a fi nefondat, sens în care acesta urmează a fi respins, în baza art.421 pct.1 lit.b Cod de procedură penală, cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 400 lei, potrivit art.275 alin.2 din același cod.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.421 pct.1 lit.b Cod procedură penală, respinge apelul declarat de apelantul inculpat I. P. – cu domiciliul în ., județul Tulcea, împotriva sentinței penale nr.1589 din data de 21 noiembrie 2013, pronunțată de Judecătoria Tulcea, în dosarul penal nr._, ca nefondat.
În baza art.275 alin.2 Cod procedură penală, obligă apelantul la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 17.02.2014.
Președinte, Judecător,
C. C. D. I. N.
Grefier,
G. P.
Jud.fond: M.L.Șurculescu
Tehnored.dec.jud.: C.C.
2 ex./28.02.2014
| ← Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 34/2014. Curtea de Apel... | Întrerupere executare pedeapsă/contestaţie. Art.592 NCPP.... → |
|---|
