Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Decizia nr. 199/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 199/2014 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 07-08-2014 în dosarul nr. 4608/118/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ NR. 199/P/C
Ședința publică de la 7 august 2014
Completul compus din:
Președinte - M. D. M.
Grefier - C. S.
Cu participarea Ministerului Public prin procuror – I. Ț. din cadrul D.I.I.C.O.T. – S. Teritorial C.
S-a luat în examinare contestația formulată de condamnatul Ș. G. – deținut în P. P. Albă, județ C., împotriva sentinței penale nr. 418 din 16 iulie 2014, pronunțată de Tribunalul C., în dosarul penal nr._, având ca obiect intervenirea unei legi penale noi, prev. de art. 595 cod procedură penală.
În conformitate cu dispozițiile art. 358 cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă contestatorul condamnat Ș. G., în stare de arest și asistat de avocat din oficiu E. R. V. O., în delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr. 4360/2014, emisă de Baroul C..
Procedura de citare este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea dispozițiilor art.258-262 Cod procedură penală.
În conformitate cu dispozițiile art. 372 cod procedură penală, s-a verificat identitatea contestatorului condamnat Ș. G..
Contestatorul condamnat Ș. G., arată că își menține contestația formulată.
În conformitate cu dispozițiile art.363-366 cod procedură penală, părțile arată că nu au excepții de ridicat și nici cereri de formulat.
Curtea, constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul părților în contestație pentru dezbateri.
Având cuvântul, avocat E. R. V. O. pentru contestatorul condamnat Ș. G. arată că, prin cererea formulată, condamnatul Ș. G. a solicitat reducerea cuantumului pedepsei aplicate, raportat la dispozițiile art. 6 alin. 1 din Noul cod penal. Instanța de fond, verificând aspectele semnalate de condamnat a verificat sentința penală in baza căruia condamnatul execută pedeapsa și a respins solicitarea condamnatului. Se poate observa faptul că, pedepsele la care Ș. G. a fost condamnat nu depășesc limita maximă de 16 ani închisoare prevăzută în noul cod penal, acesta având aplicate două pedepse, pentru prima faptă 12 ani închisoare, iar pentru cea de-a doua faptă 15 ani închisoare. Fiind o chestiune pur matematică, arată că lasă la aprecierea instanței soluția ce urmează a fi pronunțată în contestație.
Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public, solicită respingerea contestației formulată de condamnatul Ș. G. și menținerea dispozițiilor sentinței Tribunalului C. care este temeinică și legală, pedepsele aplicare și în executarea cărora se află condamnatul fiind sub limita maximă prevăzută de legea nouă.
Având ultimul cuvânt, contestatorul condamnat Ș. G. arată că a considerat că este o lege mai favorabilă și ar trebui să beneficieze de dispozițiile acesteia.
CURTEA:
Asupra contestației penale de față:
Prin sentința penală nr. 418/16.07.2014 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._ s-a dispus în baza art.595 Cod.proc.pen. respingerea, ca nefondată, a cererii formulată de condamnatul Ș. G.- fiul lui V. si F., născut la data de 09.04.1970, detinut în P. P. Albă, judetul Constanta, privind aplicarea legii penale mai favorabile.
În baza art.275 alin.2 Cod.proc.pen. a fost obligat condamnatul Ș. G. la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în folosul statului.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că prin sentința penală nr.1538/23.12.2008 a Tribunalului București – secția II penală, definitivă prin decizia penală nr.3395/30.09.2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție condamnatului Ș. G. i s-ai aplicat următoarele pedepse:
- 12 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.10 din Legea nr.143/2000 rap. la art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod.pen. 1969 și art.75 lit.a Cod penal 1969.
În baza dispozițiilor art.65 Cod penal 1969 s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969 pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale.
- 15 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.10 din Legea nr.143/2000 rap. la art.3 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod.pen. 1969 și art.75 lit.a Cod penal 1969.
În baza dispozițiilor art.65 Cod penal 1969 s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969 pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art.33 lit.a și art.34 lit.b Cod penal 1969 s-a stabilit ca inculpatul Ș. G. să execute pedeapsa cea mai grea de 15 ani închisoare.
În baza dispozițiilor art.65 Cod penal 1969 s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a și b Cod penal 1969 pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art.88 Cod penal 1969 s-a dedus din pedeapsa aplicată prevenția de la data de 13.02.2008 la zi.
Potrivit art.6 alin.1 Cod.pen., când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.
Legea nr.187/24.10.2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.286/2009 privind Codul penal a adus modificări Legii nr.143/2000.
Astfel, infracțiunea prev. de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000, astfel cum a fost modificată, se pedepsește cu închisoarea de la 5 la 12 ani și interzicerea unor drepturi.
Infracțiunea prev. de art.3 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000, astfel cum a fost modificată, se pedepsește cu închisoarea de la 7 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.
Potrivit art.10 din Legea nr.143/2000, astfel cum a fost modificată, finanțarea săvârșirii faptelor prevăzute la art. 2-5 din Legea nr.143/2000, astfel cum a fost modificată, se sancționează cu pedepsele prevăzute de lege pentru aceste fapte, limitele speciale ale acestora majorându-se cu o treime."
Se constată astfel că pedepsele aplicate inculpatului Ș. G. prin sentința penală nr.1538/23.12.2008 a Tribunalului București – secția II penală, definitivă prin decizia penală nr.3395/30.09.2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv 12 ani și 15 ani închisoare, nu depășesc maximul special prevăzut de Legea nr.143/2000, astfel cum a fost modificată, pentru infracțiunile prevăzute de art.10 rap. la art.2 alin.1 și 2 al cărei maxim special este de 16 ani închisoare și art.10 rap. la art.3 alin.1 și 2 al cărei maxim special este de 20 de ani închisoare.
De asemenea, nici pedeapsa complementară nu depășește maximul special prevăzut de actualul cod penal, care este de 5 ani.
Împotriva sentinței penale nr. 418/16.07.2014 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._ a formulat contestație condamnatul Ș. G., care a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile, în condițiile în care au fost reduse limitele de pedeapsă pentru infracțiunile reținute în sarcina sa.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței penale contestate, prin prisma criticilor formulate de contestator și din oficiu, curtea constată nefondată contestația formulată condamnatul Ș. G..
Prin sentința penală nr. 1538/23.12.2008 a Tribunalului București – secția II penală, definitivă prin decizia penală nr.3395/30.09.2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție condamnatului Ș. G. i s-au aplicat pedepsele de 12 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.10 din Legea nr.143/2000 rap. la art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod.pen. 1969 și art.75 lit.a Cod penal 1969, respectiv 15 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.10 din Legea nr.143/2000 rap. la art.3 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod.pen. 1969 și art.75 lit.a Cod penal 1969.
În baza art.33 lit.a și art.34 lit.b Cod penal 1969 s-a stabilit ca inculpatul Ș. G. să execute pedeapsa cea mai grea de 15 ani închisoare.
În fapt, s-a reținut în hotărârea de condamnare că în toamna anului 2006, condamnatul Ș. G., împreună cu numitul D. Selcuk și alte persoane, a organizat procurarea, deținerea, transportarea cantității de 10 kg heroină, pe ruta Turcia – România, în vederea vânzării, droguri ce au fost descoperite de autoritărțile judiciare bulgare asupra numitului C. V., la data de 28.11.2006, în timp ce erau transportate către România. S-a mai reținut că în primăvara anului 2007, condamnatul Ș. G. împreună cu numitul D. Selcuk și alte persoane, a organizat introducerea pe teritoriul României, precum și deținerea și transportul pe teritoriul României a cantității de 2.947,1 grame heroină, în vederea vânzării ulterioare, droguri ce au fost descoperite în mun. București la data de 28.03.2007. Instanța a reținut că aceste fapte întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 10 din Legea nr.143/2000 rap. la art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod pen. 1969 și art.75 lit.a Cod penal 1969, respectiv art.10 din Legea nr.143/2000 rap. la art. 3 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.41 alin. 2 Cod pen. 1969 și art.75 lit. a Cod penal 1969.
Astfel cum a reținut și prima instanță, prin Legea nr. 187/2012, intrată în vigoare la data de 01.02.2014, au fost aduse modificări legii nr. 143/2000, astfel încât infracțiunea prev. de art. 2 alin. 1,2 este pedepsită cu închisoarea de la 5 la 12 ani și interzicerea unor drepturi, iar infracțiunea prev. de art. 3 alin.1 și 2 este pedepsită cu închisoarea de la 7 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.
Potrivit art. 6 alin. 1 - 3 Cod penal, când, după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare și până la executarea pedepsei, a intervenit o lege penală mai favorabilă, pedeapsa închisorii sau amenzii se reduce la maximul prevăzut de legea nouă, dacă sancțiunea aplicată este mai mare decât acest maxim, pedeapsa detențiunii pe viață se înlocuiește cu maximul închisorii de legea nouă pentru aceeași infracțiune, dacă închisoarea este singura pedeapsă prevăzută pentru aceasta, iar închisoarea se înlocuiește cu amenda, care nu poate depăși maximul prevăzut de legea nouă pentru aceeași infracțiune, când amenda este singura pedeapsă prevăzută de legea nouă pentru aceasta.
Din cuprinsul art. 6 Cod penal rezultă condițiile în care operează aplicarea obligatorie a legii mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei, și anume:
- să existe o hotărâre de condamnare la pedeapsa detențiunii pe viață, a închisorii, a amenzii sau o hotărâre de aplicare a unei măsuri educative;
- înainte de executarea pedepsei sau a măsurii educative, în timpul executării acestora, dar înainte de executarea lor integrală să intervină o lege penală nouă;
- legea penală nouă să prevadă o pedeapsă sau măsură educativă mai ușoară decât pedeapsa ori măsura educativă prevăzută de legea în temeiul căreia s-a pronunțat hotărârea definitivă;
- pedeapsa sau măsura educativă aplicată prin hotărârea judecătorească definitivă să depășească maximul pedepsei prevăzute de legea nouă sau să fie mai grea.
Pentru aplicarea dispozițiilor art. 6 Cod penal privind aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei a fost pronunțată decizia nr. 1/2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție care a stabilit etapele ce trebuie parcurse în aplicarea practică a legii penale mai favorabile. Astfel, s-a decis cu caracter obligatoriu că „pentru ipoteza unui concurs de infracțiuni, într-o primă etapă se verifică incidența dispozițiilor art. 6 din Codul penal, cu privire la pedepsele individuale. În a doua etapă se verifică dacă pedeapsa rezultantă aplicată potrivit legii vechi depășește maximul la care se poate ajunge în baza legii noi, conform art. 39 din Codul penal. În cazul în care pedeapsa rezultantă, aplicată potrivit legii vechi, depășește maximul la care se poate ajunge în baza art. 39 din Codul penal, pedeapsa rezultantă va fi redusă la acest maxim. În caz contrar, pedeapsa rezultantă va rămâne astfel cum a fost stabilită potrivit legii vechi."
Se observă că, deși limitele de pedeapsă pentru infracțiunile prev. de art. 2 alin. 1,2 și art. 3 alin. 1,2 din Legea nr. 143/2000, au fost reduse ca efect al modificărilor legislative aduse de Legea nr. 187/2012, în concret pedepsele aplicate condamnatului Ș. G. nu depășesc maximul special prevăzut de legea nouă. Astfel, pentru infracțiunea prev. de art. 2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000 maximul special este în prezent de 12 ani închisoare, iar pedeapsa aplicată în concret este de 12 ani închisoare; pentru infracțiunea prev. de art. 3 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000 maximul special este în prezent de 15 ani închisoare, iar pedeapsa aplicată în concret este de 15 ani închisoare.
Întrucât pedepsele aplicate în concret condamnatului nu depășesc maximul special prevăzut de legea nouă, condamnatul nu poate beneficia de reducerea pedepsei, în condițiile art. 6 Cod penal. Este real că prin Legea nr. 187/2012 a fost modificată Legea nr. 143/200 și au fost reduse limitele speciale de pedeapsă pentru infracțiunile prev. de art. 2 alin. 1,2 și art. 3 alin. 1,2 din Legea nr. 143/2000, însă în condițiile în care pedepsele aplicate în concret nu depășesc maximul special prevăzut de legea nouă, solicitarea condamnatului de reducere a pedepselor este neîntemeiată.
Se mai impune precizarea că în actuala reglementare a Legii nr. 143/2000 constituie infracțiune, potrivit art. 9 din lege, „finanțarea săvârșirii faptelor prevăzute la art. 2 - 5 și se sancționează cu pedepsele prevăzute de lege pentru aceste fapte, limitele speciale ale acestora majorându-se cu o treime”. La momentul judecării condamnatului erau incidente dispozițiile art. 10 din Legea nr. 143/2000, potrivit cu care constituia infracțiune „organizarea, conducerea sau finanțarea faptelor prevăzute la art. 2 - 9 și se pedepsește cu pedepsele prevăzute de lege pentru aceste fapte, limitele maxime ale acestora sporindu-se cu 3 ani”. Deși aceste din urmă prevederi legale nu mai sunt în vigoare și nu mai pot fi aplicate condamnatului, iar dispozițiile art. 9 din Legea nr. 143/2000, în forma actuală, nu pot fi nici acestea aplicabile, deoarece incriminează doar finanțarea săvârșirii faptelor prevăzute la art. 2 – 5, în timp ce în sarcina condamnatului s-a reținut activitatea de organizare a traficului de droguri, totuși faptele condamnatului rămân în continuare incriminate de dispozițiile art. 2 alin. 1,2 și art. 3 alin. 1,2 din Legea nr. 143/2000, iar pedepsele aplicate nu depășesc maximul special prevăzut de legea nouă.
În concluzie, criticile condamnatului Ș. G. ce tindeau la aplicarea unor pedepse mai reduse sunt neîntemeiate.
Pentru aceste considerente, în baza art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b C. pr. pen. curtea va respinge ca nefondată contestația formulată de condamnatul Ș. G. împotriva sentinței penale nr. 418/16.07.2014 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._ .
În baza art. 275 alin. 2 C. pr. pen. va fi obligat condamnatul Ș. G. la plata sumei de 300 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
În baza art. 272 C. pr. pen. suma de 100 lei reprezentând onorariu apărător desemnat din oficiu – avocat E. R. V. O. se va avansa din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului C..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b C. pr. pen. respinge ca nefondată contestația formulată de condamnatul Ș. G. – deținut în P. P. Albă, județ C., împotriva sentinței penale nr. 418/16.07.2014 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._ .
În baza art. 275 alin. 2 C. pr. pen. obligă condamnatul Ș. G. la plata sumei de 300 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
În baza art. 272 C. pr. pen. suma de 100 lei reprezentând onorariu apărător desemnat din oficiu – avocat E. R. V. O. se avansează din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului C..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 07.08.2014
PREȘEDINTE, Grefier,
Judecător M. D. M. C. S.
Jud. fond: I. R.
Red. dec. Jud. M.D. M.
2 ex/18.08.2014
| ← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 841/2014.... | Delapidarea. Art. 215 ind.1 C.p.. Decizia nr. 527/2014. Curtea... → |
|---|
