Omor calificat. At. 175 C.p.. Decizia nr. 392/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA

Comentarii

0

Decizia nr. 392/2014 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 05-06-2014 în dosarul nr. 12740/118/2012

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL C.

SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

Dosar nr._

DECIZIA PENALĂ NR. 392/P

Ședința publică din 5.06.2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE - E. C. M.

Judecător – M. U.

Grefier I. C.

Cu participarea Ministerului Public prin Procuror D. I.

Pe rol judecarea apelului penal declarat de P. DE PE L. TRIBUNALUL C. și de inculpații S. M., S. D. și S. B., împotriva sentinței penale nr. 434/20.11.2013, pronunțată de Tribunalul C. în dosarul penal nr._, având ca obiect omorul calificat (art. 174, 175 C.p., art. 321 alin. 1 și 2 C.pen).

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 24.04.2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar completul de judecată având nevoie de timp pentru a delibera, a stabilit termen de pronunțare la data de 8.05.2014, 22.05.2014 și 5.06.2014, când a pronunțat următoarea decizie.

CURTEA,

Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că, prin sentința penală nr. 434/20.11.2013, pronunțată de Tribunalul C. în dosarul penal nr._, s-au dispus următoarele:

” Respinge, ca nefondate, cererile de schimbare a încadrării juridice formulate de reprezentantul Ministerului Public și de inculpații S. M., S. D., S. B..

În baza art.334 Cod procedură penală,

Schimbă încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina:

- inculpatului S. M. din infracțiunea prevăzută de art.20

Cod penal rap. la art. 174-175 lit.i Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal în trei infracțiuni prevăzute de art.180 alin.1 Cod penal.

- inculpatul S. D. din infracțiunea prevăzută de art.20 Cod

penal rap. la art. 174-175 lit.i Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.75 lit a Cod penal în infracțiunile prevăzute de art.180 alin.1 Cod penal și art.181 alin.1 Cod penal, ambele cu aplicarea art.75 lit.a Cod penal.

- inculpatul S. B. din infracțiunea prevăzută de art.20

Cod penal rap. la art. 174-175 lit.i Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.75 lit a Cod penal în infracțiunile prevăzute de art.180 alin.1 Cod penal și art.181 alin.1 Cod penal, ambele cu aplicarea art.75 lit.a Cod penal.

- inculpatul P. G. din infracțiunea prevăzută de art.20

Cod penal rap. la art. 174-175 lit i Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.75 lit a Cod penal în infracțiunile prevăzute de art.180 alin.1 Cod penal și art.181 alin.1 Cod penal, ambele cu aplicarea art.75 lit.a Cod penal.

În baza art.11 pct.2 lit.b raportat la art.10 lit.f Cod procedură penală.

Încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului S. M. pentru două infracțiuni de loviri și alte violențe prevăzute de art.180 alin.1 Cod penal ca urmare a lipsei plângerii prealabile.

În baza art.11 pct.2 lit.b raportat la art.10 lit.h Cod procedură penală.

Încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului S. M. pentru infracțiunea de loviri și alte violențe prevăzute de art.180 alin.1 Cod penal ca urmare a retragerii plângerii prealabile a părții vătămate Aldeș C. Mery.

În baza art.321 alin.1 și 2 Cod penal cu aplicarea art.75 lit.a Cod penal,

Condamnă inculpatul Săracilă M. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice.

În baza art.71 Cod penal,

Interzice inculpatului S. M. exercițiul drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II a și b Cod penal pe durata executării pedepsei.

În baza art.88 Cod penal,

Deduce din pedeapsa închisorii aplicate inculpatului S. M. durata reținerii și arestării preventive de la 08.10.2012 la 07.12.2012.

Menține măsura obligării inculpatului S. M. de a nu părăsi țara dispusă prin Încheierea de ședință din 30.01.2013.

În baza art.11 pct.2 lit.b raportat la art.10 lit.f Cod procedură penală.

Încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului S. D. pentru infracțiunile prev de art.180 alin.1 Cod penal și art.181 alin.1 Cod penal, ambele cu aplicarea art.75 lit.a Cod penal ca urmare a lipsei plângerii prealabile.

În baza art.321 alin.1 și 2 Cod penal cu aplicarea art.75 lit.a Cod penal,

Condamnă inculpatul S. D. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice.

În baza art.71 Cod penal,

Interzice inculpatului S. D. exercițiul drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II a și b Cod penal pe durata executării pedepsei.

În baza art.88 Cod penal,

Deduce din pedeapsa închisorii aplicate inculpatului S. D. durata reținerii și arestării preventive de la 08.10.2012 la 07.12.2012.

Menține măsura obligării inculpatului S. D. de a nu părăsi țara dispusă prin Încheierea de ședință din 30.01.2013.

În baza art.11 pct.2 lit.b raportat la art.10 lit.f Cod procedură penală.

Încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului S. B. pentru infracțiunile prev de art.180 alin.1 Cod penal și art.181 alin.1 Cod penal, ambele cu aplicarea art.75 lit.a Cod penal ca urmare a lipsei plângerii prealabile.

În baza art.321 alin.1 și 2 Cod penal cu aplicarea art.75 lit.a Cod penal,

Condamnă inculpatul S. B. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice.

În baza art.71 Cod penal,

Interzice inculpatului S. B. exercițiul drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II a și b Cod penal pe durata executării pedepsei.

În baza art.88 Cod penal,

Deduce din pedeapsa închisorii aplicate inculpatului S. B. durata reținerii și arestării preventive de la 08.10.2012 la 07.12.2012.

Menține măsura obligării inculpatului S. B. de a nu părăsi țara dispusă prin Încheierea de ședință din 21.08.2013.

În baza art.11 pct.2 lit.b raportat la art.10 lit.f Cod procedură penală.

Încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului P. G. pentru infracțiunile prev de art.180 alin.1 Cod penal și art.181 alin.1 Cod penal, ambele cu aplicarea art.75 lit.a Cod penal ca urmare a lipsei plângerii prealabile.

În baza art.11 pct.2 lit.a Cod procedură penală raportat la art.10 lit.c Cod procedură penală,

Achită inculpatul P. G. pentru comiterea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prevăzută de art.321 alin.1 și 2 Cod penal cu aplicarea art.75 lit.a Cod penal.

În baza art.350 Cod procedură penală,

Revocă măsura obligării inculpatului P. G. de a nu părăsi țara.

În baza art.346 alin.4 Cod procedură penală,

Nu soluționează acțiunea civilă promovată de S. M..

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond, în baza materialului probator administrat în cauză, a reținut următoarele:

Prin Rechizitoriul nr.1458/P/2012 din 05 noiembrie 2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul C., s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților:

- Săracilă M. pentru comiterea infracțiunilor de tentativa de omor cu intenție indirectă în formă continuată prevăzută de art. 174-175 lit i Cod penal cu aplic. art. 41 alin 2 Cod penal - (3 victime vizate) și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice în formă agravată prevăzută de art. 321 alin.1 și 2 Cod penal cu aplic art. 75 lit. a Cod penal.

- S. D. pentru comiterea infracțiunilor de tentativă de omor cu intenție indirectă în formă continuată prevăzută de art. 174-175 lit.i Cod penal cu aplic art. 41 alin 2 Cod penal - (celelalte 2 victime vizate) și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice în formă agravată prevăzută de art. 321 alin 1 și 2 Cod penal cu aplic art. 75 lit a Cod penal.

- S. B. pentru comiterea infracțiunilor de tentativa de omor cu intenție indirectă în formă continuată precăzută de art. 174-175 lit.i Cod penal cu aplic art. 41 alin.2 Cod penal - (celelalte 2 victime vizate) și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice în formă agravată prevăzută de art. 321 alin.1 și 2 Cod penal, cu reținerea art. 33 lit a și b Cod penal cu aplic art. 75 lit a Cod penal.

- P. G. pentru comiterea infracțiunilor de tentativă de omor cu intenție indirectă în formă continuată prevăzută de art. 174-175 lit.i Cod penal cu aplic art.41 alin.2 Cod penal - (celelalte 2 victime vizate) și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice în formă agravată prevăzută de art.321 alin.1 și 2 Cod penal, cu reținerea art. 33 lit.a și b Cod penal, cu aplic art. 75 lit.a Cod penal.

Actul de sesizare a instanței a reținut în sarcina inculpaților, în esență, următoarele:

- faptele inculpatului S. M. care la data de 30.09.2012, ar fi acționat cu intenție indirectă de a ucide, agresând prin folosire ca agent vulnerant un autoturism de teren împotriva unui motociclist – pe I. Francesco L., apoi de a lovi repetat în zone letale, cu arme albe, victimele Aldeș I. C. și Aldeș C. Mery, punându-i pe aceștia și în pericol iminent de a fi călcați de mașini pe DN 39 A, pe raza . să fugă de agresiune dar au fost loviți/dezechilibrați și doborâți de pe motocicletele cu care încercau să părăsească locul agresiunii, ocazie cu care a avut și manifestări triviale, neconforme cu noțiunea de bune moravuri, provocând scandal public grav, acte și activități subsumate aceleiași rezoluții infracționale, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de tentativă de omor în formă continuată - art. 174-175 lit.i Cod penal cu aplic. art. 41 alin 2 Cod penal - (3 victime vizate) și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice în formă agravată - art. 321 alin 1 și 2 Cod penal, cu reținerea art. 33 lit.a și b c.penal.

- faptele inculpaților S. D., S. B. și P. G., de a agresa în mod repetat, prin lovire în zone vitale, cu arme albe și lovituri de pumn și picior, pe victima Beghim Ozder, precum și de a-1 pune pe victima A. M. în pericol iminent de a fi călcat de mașini pe DN 39 A, pe raza corn. T., când acesta încerca să fugă de agresiune, dar a fost lovit/dezechilibrat și doborât de pe motocicleta cu care încerca să părăsească locul agresiunii, ocazie cu care au avut și manifestări triviale, neconforme cu noțiunea de bune moravuri, provocând scandal public grav, acte și activități subsumate aceleiași rezoluții infracționale, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de tentativă de omor cu intenție indirectă în formă continuată - art. 174-175 lit.i Cod penal cu aplic art. 41 alin 2 Cod penal - (celelalte 2 victime vizate) și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice în formă agravată - art. 321 alin 1 și 2 Cod penal, cu reținerea art. 33 lit a și b cod penal.

La data de 30.09.2012, în jurul orelor 17³⁰, martora Aldeș C. Mery conducea triciclul marca Canam Spyder cu nr. de înmatriculare_, fiind însoțită de fratele ei Aldeș I. C., care stătea pe scaunul din spatele conducătorului vehiculului. Cei doi frați erau însoțiți de numiții G. C. și A. M..

Triciclul condus de Aldeș C. Mery se deplasa pe raza comunei T., circula pe banda întâi a sensului de mers, din direcția C. către M..

În paralel, pe banda a doua a sensului de deplasare, se afla G. C., care conducea motocicleta marca Kawasaky cu nr. de înmatriculare_ .

Numitul A. M. conducea o motocicletă Suzuki cu nr. de înmatriculare_, circulând pe banda I de mers, în fața triciclului condus de Aldeș C. Mery.

În zona Școlii din T., G. C. și Aldeș C. Mery au fost surprinși în trafic de un autoturism de teren marca Kia Sorento, cu nr. de înmatriculare_, care circula cu viteză pe banda doi, dinspre C. spre M. și a depășit motocicleta încălcând banda continuă, condusă de G. C. care s-a speriat și a intrat pe banda întâi.

Astfel cum rezultă din declarațiile martorilor, autoturismul Kia Sorento se deplasa cu viteză mare, și schimba benzile fără a semnaliza, această deplasare fiind percepută ca „haotică” de către martora Aldeș C. Mery.

Numitul I. Francesco-L. conducea motocicleta SUZUKI cu nr. de înmatriculare_, aflându-se în fața motocicliștilor menționați anterior.

Acesta circula cu o viteză de aproximativ 120 km/h pe roata din spate a motocicletei.

După depășirea primilor motocicliști, autoturismul KIA și-a continuat deplasarea în viteză, încălcând marcajul longitudinal dublu continuu și pătrunzând pe contrasens când a ajuns în dreptul lui I. Francesco-L. pentru a depăși motocicleta condusă de acesta.

Potrivit declarației numitului I. Francesco L., acesta s-a speriat, a lăsat motocicleta pe ambele roți și a trecut pe prima bandă, reducând viteza pentru ca autoturismul Kia să îl depășească, însă a încetinit și acesta.

Autoturismul Kia Sorento a încetinit la rândul său, fără a depăși motocicleta condusă de I. Francesco și a început să forțeze din spate pe motociclist.

I. Francesco a apreciat că șoferul autoturismului KIA îl șicanează în trafic, făcându-se că vine spre acesta pe banda I, astfel încât motociclistul a accelerat din nou și a vrut să intre în refugiul de la ieșirea din loc.T..

Urmare efectuării manevrei de virare spre dreapta, concomitent cu reducerea vitezei motocicletei, pe o porțiune acoperită cu criblură, vehiculul a derapat și a căzut în șanțul de pe marginea drumului.

Autoturismul Kia Sorento s-a oprit, de asemenea în refugiu, și de la volan a coborât șoferul, identificat ca fiind inculpatul S. M. prin:

- declarații martoră Aldeș C. Mery - „o persoană de sex masculin, în vârstă de aproximativ 55-60 ani, cu păr alb-grizonat, cu înălțimea de aprox.1,75-1,80 m, îmbrăcat cu un tricou fără mâneci de culoare bleu” – declarație martoră Aldeș C. Mery – fila 34 dos.UP; „una dintre persoanele care a oprit în trafic l-a identificat pe conducătorul SUVului pe Internet în persoana lui S. M.”; „din autoturismul KIA de la volan a coborât un bărbat în vârstă cu tricou de culoare bleu”, „l-am recunoscut pe bărbat după terminarea scandalului când mi-a fost arătat cu un telefon mobil și am aflat că se numește S. M.”, „l-am recunoscut și din planșa foto prezentată de organele de poliție la foto nr.8” - fila 39 dos. U.P.; „în timp ce autoturismul era în mers nu am văzut trăsăturile șoferului, însă era o singură persoană în mașină, respectiv conducătorul auto”- fila 306-307 vol.I fond.

- declarații martor I. Francesco L. – „fiind de multe ori aproape de autoturismul SUV am observat foarte clar că în acesta se afla o persoană în vârstă îmbrăcat cu un tricou fără mâneci de culoare bleu” – fila 100 verso dos.U:P:; „a doua zi am văzut la televizor știrea prin care se anunța scandalul de la T. și l-am recunoscut pe S. M. ca fiind conducătorul SUVului marca KIA care m-a șicanat în trafic”- fila 101 dosar U.P.; „am văzut clar că jeepul era condus de o persoană mai în vârstă, îmbrăcată cu un tricou albastru și care era singur în mașină” – fila 102 verso dos.UP; „am putut să observ că în autoturismul Kia era o singură persoană, respectiv șoferul și-l recunosc în sala de judecată ca fiind S. M.” – fila 20 vol.II dos.fond.

- declarații martor Aldeș I. C. – „șoferul SUVului coborâse din mașină, trecuse pe scaunul din dreapta față vorbind la telefonul mobil” – fila 49 verso dosar UP; „nu am văzut cine conducea autoturismul dar cred că era o singură persoana”; „ne-am oprit și noi și am văzut în partea dreaptă față a autoturismului se afla S. M., pe care astăzi îl recunosc în sala de judecată și care vorbea la un telefon.” – fila 308 vol.I dosar fond

- declarații G. C. – „în momentul în care am fost depășit de autoturismul KIA am văzut că acesta era condus de cătreun bărbat mai în vârstă îmbrăcat într-un tricou albastru fără mâneci (bleu)” – fila 210 verso dos.UP; „Arat că atunci când am fost depășit pe șosea de autoturismul de teren, am observat persoana care conducea acest autoturism, respectiv un bărbat mai în vârstă pe care-l recunosc astăzi ca fiind S. M.. Am văzut autoturismul de teren parcat în mijlocul drumului de acces spre aeroport și l-am văzut pe șofer, pe S. M. cum s-a urcat pe locul din dreapta față a autoturismului de teren.”

Inculpatul S. M. a coborât din autoturismul KIA, s-a deplasat spre I. Francesco L. care reușise să se ridice din șanț, apoi cei doi și-au adresat injurii și s-au îmbrâncit ocazie cu care s-a rupt viziera de la casca motociclistului, după care S. M. s-a întors la autoturismul KIA și a ocupat locul din față dreapta.

La fața locului au oprit și numiții Aldeș C. Mery, fratele său Aldeș C., G. C. și A. M., persoane care au sesizat că inculpatul S. M. se afla în autoturismul KIA, pe locul din dreapta față și vorbea la telefon.

I. Francesco-L. a plecat de la locul incidentului, deși ceilalți motocicliști i-au cerut să rămână să cheme poliția, „întrucât nu avusese un contact fizic între autoturismul Kia și motocicleta mea și nu aș fi putut să repar defecțiunile pe asigurarea altora” – fila 20 vol.II fond

Inculpatul S. M. a coborât din mașină, încă vorbind la telefon, adresându-se interlocutorului „veniți aici” – depoziție G. C. „S. M. cerea ajutor prin telefon spunând veniți aici „ și s-a îndreptat spre portbagajul auto KIA de unde a scos un obiect „pe care l-am perceput inițial ca fiind mic, dar pe care l-a desfăcut și care avea aspect de băț” – fila 308 verso vol.I fond depoziție Aldeș I.; „s-a dus la portbagaj, timp în care vorbea la telefon și spunea veniți, aduceți armele” fila 309 verso vol.I dos fond – declarație A. M..

Cu obiectul vulnerant scos din portbagaj, probabil un baston telescopic, S. M. a lovit pe Aldeș I. C. din spate și pe Aldeș C. Mery, direct în casca pe care o purta pe cap.

Aldeș I. C., speriat de atitudinea agresivă a inculpatului a fugit pe jos de la locul faptei, îndreptându-se spre stația Peco Lukoil.

Aldeș C. Mery a văzut în partea stângă față, la circa un metru de autoturismul KIA, pe carosabil, o legătură de chei și bănuind că sunt ale numitului S. M., le-a luat și s-a întors la triciclu, apoi a fost lovită din nou de S. M. cu pumnul.

La fața locului au sosit autoturismele AUDI A6 negru cu nr. de în matriculare_ și AUDI A4 negru cu nr. de în matriculare_, acesta din urmă condus de numita C. A., fiica lui S. M. și sora lui S. D., din care au coborât 3 sau 4 persoane, dintre care au fost identificați ulterior S. D. și S. B..

G. C. a observat momentul în care la locul incidentului a venit „un Audi A6 albastru sau negru și din spate a coborât un băiat cu o rangă care avea un tricou cu dungile de la firma Adidas și-l recunosc astăzi în sală ca fiind S. D.” – fila 311 vol.I fond astfel încât, având și motocicleta pornită, a trecut pe partea cealaltă a drumului plecând spre C. și oprind la un Peco Lukoil.

Odată cu G. C. a intenționat să plece și A. M. care a observat cum a venit o mașină care a parcat la o distanță de 2-3 m de mine.

Acesta începuse deplasarea cu motocicleta când a primit o lovitură în zona spatelui, iar apoi s-a aplicat o lovitură în partea din față de motocicletei. Urmare a celei de a 2 lovituri, A. M. s-a dezechilibrat și a căzut în mijlocul șoselei chiar în dreptul benzii continue.

În acest sens sunt declarațiile martorei Aldeș Crisiana Mery, A. M., D. I. D. („în apropierea loc.T. am observat pe linia mediană un motociclist care încerca să facă o întoarcere de pe sensul C. – M. pe sensul pe care ne deplasam noi. P. T. a încetinit mașina, după care am observat un bărbat care venea de pe partea stângă a drumului, având în mână un obiect metalic de apr.1 m lungime, care semăna cu o țeavă. Am văzut cum a lovit cu acest obiect partea din față a motociclete, iar apoi a aplicat o lovitură în partea din spate a motociclistului în timp ce acesta de afla în mișcare, executând manevra descrisă mai sus. Motociclistul a căzut pe linia dublă continuă.” )

S. M. 1-a lovit în continuare pe A. M. cu picioarele, în timp ce motociclistul era căzut pe carosabil, împreună cu alt agresor indicat ca fiind îmbrăcat cu un tricou galben.

La fața locului au oprit și A. I. și Beghim Ozder, care se deplasau dinspre C. spre M., cu motocicletele personale, aceștia neavând nici o legătură cu grupul de motocicliști descris anterior. Agresorul identificat ca fiind îmbrăcat cu tricou galben 1-a lovit și el cu o rangă pe A. M. și apoi s-a îndreptat spre numitul Beghim ozder, în aceeași intenție agresivă.

Același agresor identificat ca fiind îmbrăcat cu tricou galben a lovit cu țeava și în motocicleta lui Beghim Ozder.

Inculpații S. B. și S. D. au intervenit și ei, lovindu-l cu ranga, de mai multe ori, pe Beghim Ozder, care și-a pierdut cunoștința.

Urmare agresiunii, numitul Beghim Ozder a fost internat de urgență în S. M. M., cu diagnosticul „fractură cu deplasare 1/3 proximală cubitus stâng prin agresiune fizică, contuzie forte gambă stângă, hematom post traumatic gambă stângă", fiind operat.

Apoi, S. M. și S. D. s-au îndreptat spre Aldeș C. Mery, însoțiți de agresorul cu tricou galben și S. M. a lovit-o în frunte.

La fața locului traficul rutier pe DN39 se oprise, ca urmare a desfășurării incidentului inclusiv pe mijlocul șoselei, astfel încât Aldeș C. Mery a reușit să se refugieze într-una din mașinile turiștilor care staționau la loculo incidentului, respectiv în autoturismul martorului M. N..

După încetarea agresiunii, din agresorii au urcat în autoturismul AUDI_ condus de C. A., și au plecat de la fața locului.

La scurt timp, la locul incidentului a sosit ambulanța, care 1-a ridicat pe Beghim Ozder, precum și reprezentanți ai Poliției Naționale și Locale T..

De asemenea, la fața locului au sosit reprezentanții mass-media, precum și mai mulți locuitori din T..

În timpul activităților de cercetare la fața locului și de investigații primare desfășurate de lucrătorii de poliție, la locul agresiunii s-au întors numiții S. D. și S. B., care încercau să ridice autoturismul KIA, numitul S. B. declarând în fața reporterilor că el ar fi condus autoturismul KIA, înainte de agresiune.

Totodată, la fața locului a fost prezent și numitul R. Ș. din T., care a declarat verbal că a fost martor la incident și că S. B. minte, autoturismul KIA fiind condus numai de către S. M..

În acel moment, S. D. 1-a lovit cu pumnul în față pe R. Ș., incidentul fiind surprins de camerele video. Ulterior, R. Ș. a fost imobilizat de S. D., dar conflictul a fost aplanat de către un agent de la Poliția Națională și un agent de la Poliția Locală, care l-au imobilizat pe S. D. și l-au condus la sediul Postului de Poliție T., pentru cercetări.

Identificarea inculpaților S. M., S. D. și S. B. ca fiind agresorii s-a realizat de către martori în modul următor:

- P. T. A. – „din discuțiile purtate am înțeles că șoferul autoturismului KIA ar că ar fi fost numitul S. M. și căutând pe internet am văzut fotografia acestuia și l-am identificat ca fiind bărbatul mai în vârstă cu tricou albastru fără mâneci și bermude negre, care a participat în mod activ la agresiuni, lovind de mai multe ori cu pumnii și picioarele pe motocicliști”; „S. D. ca fiind bărbatul chel cu tricou albastru agresor al motociclistului dus la spital și al fetei motociclist, precum și al primului motociclist”; „Slovinski B. ca fiind bărbatul cu tricou portocaliu care l-a bătut cu ranga pe motociclistul luat de ambulanță”; proces verbal de recunoaștere din planșa foto – fila 161 UP - indica foto S. B. ca fiind persoana care a lovit cu pumnii și ranga pe motociclistul luat cu ambulanța, Beghim Ozder, foto S. D. persoana care a lovit motociclistul luat de ambulață și pe femeia cu motocicleta, foto 8 S. M. ca fiind persoana care a lovit motociclistul din mijlocul dn 39 și pe femeia cu motocicleta; declarațiile date în fața instanței;

- P. Ema C. – fila 43 verso UP „l-am văzut pe un individ îmbrăcat cu un tricou fără mâneci de culoare albastră …l-am recunoscut ca fiind S. M.. Această recunoaștere am făcut-o după altercație după ce i-am căutat numele pe internet pe telefonul mobil”; fond - „identificarea lui S. M. am făcut-o în felul următor – la locul faptei a rămas un autoturism de teren negru despre care în aceeași zi șeful postului de poliție T. ne-a spus că-i aparține lui S. M.. Am verificat prin internet pe telefonul meu mobil numele lui S. M. și am găsit o fotografie care corespundea cu ce am văzut în realitate. Pe S. D. l-am văzut în aceeași seară la poliție întrucât fusese adus după un nou incident și l-am recunoscut ca fiind unul dintre agresori.”; proces verbal de recunoaștere din planșa foto – filele 167-168 UP;

- Aldeș C. Mery – dosar UP fila 47 verso „bărbatul îmbrăcat cu maiou bleu care era șoferul KIA”; dosar fond - „La locul incidentului era o fată care ne-a arătat o poză pe telefonul mobil luată de pe internet, în care apărea S. M. și l-am recunoscut pe acesta ca fiind unul dintre agresori.”; proces verbal de recunoaștere din planșa foto – filele 169-170 dosar UP;

- Aldeș I.-C. – dosar UP filele 49-50 „am recunoscut pe agresori ca fiind după cum urmează șoferul SUVului KIA care m-a lovit pe mine și pe sora mea …identificată ca S. M., numitul Slovinski B. care a coborât din Audi A6 și a agresat mai multe persoane”;

- M. N. - declarație fond „Am observat un alt motociclist îmbrăcat cu geacă neagră care a trecut pe lângă mine fugind pe jos, după el alerga un bărbat îmbrăcat cu un tricou bleu-albastru, fără mâneci, pe c are-l recunosc astăzi în sala de judecată ca fiind S. M.. A mai venit un bărbat îmbrăcat într-un tricou negru sau albastru închis pe care-l recunosc în sală ca fiind S. D. și care a primit de la S. M. o tijă sau un băț cu ceva rotund în capăt, de apr.50 – 70 cm…Nu am văzut acești 2 agresori la față, dar pot indica cu ce au fost îmbrăcați, respectiv un tricou galben și un tricou portocaliu.”; proces verbal de recunoaștere din planșa foto filele 171-172 UP

- D. I. D. - „ unul în vârstă îmbrăcat cu un tricou bleu fără mâneci a încetat să-l mai lovească cu pumnii pe motociclist…l-am recunoscut din planșa foto prezentată ca fiind S. M.”; „ un tânăr venind spre mine …cu o rangă în mână ….declar că l-am recunoscut la foto nr.7 pe acest tânăr în persoana lui S. D.”; proces verbal de recunoaștere din planșa foto filele 173-175 U.P.; declarație fond – „La televizor, a 2 zi am văzut un lucrător de poliție care spunea că mașina rămasă la locul incidentului îi aparține lui S. M., motiv pentru care am căutat pe internet, am găsit o fotografie a lui S. M. și am constatat că acesta este unui dintre agresori.”

- M. C. – fila 198 UP – „persoanele de care am aflat ulterior că se numesc S. M. și S. D. erau active în scandal”,

- M. N. – filele 201-204 „am observat un tânăr cu o giacă neagră fugind spre T., fiind alergat de o persoană în vârstă, de aproximativ 50 de ani, corpolent care avea în mână un obiect metalic gen țeavă …am recunoscut această persoană la foto 8 această persoană ca fiind numitul S. M.”; a venit o altă persoană, constituție atletică, înălțime 1,70-1,75 îmbrăcată cu pantaloni scurți și un tricou bleu deschis care a cerut țeava…din planșa foto l-am recunoscut pe S. D. la foto nr.7”; declarație fond „Am observat un alt motociclist îmbrăcat cu geacă neagră care a trecut pe lângă mine fugind pe jos, după el alerga un bărbat îmbrăcat cu un tricou bleu-albastru, fără mâneci, pe c are-l recunosc astăzi în sala de judecată ca fiind S. M.… S. D. a alergat după motociclistul care fugea spre T., nu l-a prins și s-a întors către noi.”

- G. C. – „am observat persoana care conducea acest autoturism, respectiv un bărbat mai în vârstă pe care-l recunosc astăzi ca fiind S. M.”, proces verbal de recunoaștere din planșa foto filele 175-176 U.P.

Aceste probe se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză și confirmă implicarea activă a inculpaților S. M., S. D. și S. B. la producerea incidentului din data de 30.09.2012, activitățile desfășurate de către aceștia aducând o tulburare gravă a liniștii publice, oprind circulația pe DN39, afectând multe persoane care s-au oprit la fața locului și care au asistat la agresarea motocicliștilor și vătămarea integrității corporale a acestora.

Gravitatea incidentului și percepția publică deosebit de negativă a evenimentului rezultă și din corespondența electronică între diversele persoane care au fost implicate direct în agresiune sau au asistat ca martori la aceasta, precum și din știrile publicate în edițiile online ale diverselor ziare – aflate în dosarul de urmărire penală, dar și din imaginile înregistrate la fața locului de o echipă de televiziune, care surprind șocul persoanelor identificate după incident.

De remarcat că declarațiile celor trei inculpați S. M., S. D. și S. B., deși converg spre aceeași strategie de apărare, în sensul că nu se fac vinovați de implicarea în incident, încercând să-și minimalizeze faptele și să le justifice sub argumentul legitimei apărări, nu sunt de natură a contrabalansa toate celelalte probe administrate în cauză, fiind evident că și-au pus declarațiile de acord.

Instanța nu poate reține circumstanța atenuantă prev de art.73 lit.b cod penal invocată de S. M., neexistând dovezi că ar fi existat o provocare din partea martorului I. Francesco L.. Astfel, pe de-o parte, nu se probează existența unor acte comise de martor împotriva inculpatului, anterioare, care să-i fi produs acestuia o tulburare de natură a riposta astfel cum a făcut-o.

Este real că modalitatea în care I. Francesco L. a condus motocicleta (120 km/h în localitate, pe o roată – astfel cum rezultă din declarația martorului, dar și din înregistrarea video a camerelor de supraveghere) reprezintă o ignorare a regulilor instituite de lege pentru siguranța traficului rutier și era de natură să producă o revoltă din partea celorlalți participanți la trafic, însă nu poate justifica reacția inculpatului care a înțeles să-l șicaneze în trafic, deși ar fi trebuit să anunțe poliția rutieră.

Pe de altă parte, astfel cum rezultă din probe, între cei doi a început un conflict verbal și fizic spontan, declanșat concomitent de ambii participanți.

Existența unor vătămări suferite de către S. M. nu confirmă decât faptul că în cursul agresiunilor a fost și el lovit, probabil defensiv, de persoanele pe care le-a atacat.

Totodată, nu sunt întrunite nici condițiile prevăzute de lege pentru legitimă apărare în ceea ce îi privește pe S. D. și S. B. întrucât din evidența probelor administrate rezultă că aceștia au fost chemați de S. M., iar conflictul real a izbucnit odată cu prezentarea lor la locul incidentului, având asupra lor diverse obiecte. Deși se susține, în apărare, că cei doi au intervenit în apărarea inculpatului S. M., probele relevă faptul că în momentul în care aceștia au sosit la fața locului, S. M. nu era supus unui atac material, direct, imediat și injust de niciuna din persoanele prezente.

Referitor la participarea inculpatului P. G. la comiterea infracțiunilor deduse judecății, Tribunalul constată următoarele:

Inculpatul a fost trimis în judecată în calitate de participant activ – coautor, la săvârșirea faptelor din data de 30.09.2012, reținându-se în sarcina acestuia faptul că împreună cu coinculpații S. D. și S. B. ar fi agresat în mod repetat, prin lovire în zone vitale, cu arme albe și lovituri de pumn și picior, pe victima Beghim Ozder, precum și ar fi pus-o pe victima A. M. în pericol iminent de a fi călcat de mașini pe DN 39 A, pe raza corn. T., când acesta încerca să fugă de agresiune, dar a fost lovit/dezechilibrat și doborât de pe motocicleta cu care încerca să părăsească locul agresiunii, ocazie cu care au avut și manifestări triviale, neconforme cu noțiunea de bune moravuri, provocând scandal public grav, acte și activități subsumate aceleiași rezoluții infracționale.

Acuzațiile aduse inculpatului P. G. au fost întemeiate pe următoarele probe administrate în cursul urmăririi penale:

- depozițiile martorului P. T. din 04.10.2012 – fila 28

dosar U.P. ( în care menționează că pe agresorul identificat la locul faptei ca fiind îmbrăcat cu tricou galben l-a recunoscut din albumul foto prezentat de lucrătorii de poliție ca fiind P. G.) și din 10.10.2012 – fila 33 verso (în care menționează „când l-am văzut pe P. G. în sediul parchetului m-a apucat frica, spaima și o stare de tensiune);

- procesul verbal din 04.10.2012 de recunoaștere din album foto -

fila 161 dosar U.P. (în care se consemnează că P. T. indică fotografia 6 ca fiind persoana care l-a lovit cu o rangă pe motociclistul doborât în mijlocul D.N.39, acesta fiind și cel care a distrus autoturismul Audi_ și a amenințat-o pe P. Ema C.).

- depozițiile martorei Aldeș C. Mery din 05.10.2012 – fila

39 verso dosar U.P. („a venit un individ cu tricou galben pe care l-am recunoscut ca fiind la foto nr.6 P. G. care mi-a dat un pumn în frunte”)

- imaginile captate la momentul identificării din albumul foto a

inculpatului P. G. de către martora Aldeș Cristana Mery – fila 81 dosar u.p.;

- procesul verbal din 04.10.2012 de recunoaștere din album foto

fila 170 dosar U.P. (în care se consemnează că Aldeș C. Mery indică fotografia 6 – P. G. - ca fiind cel care a lovit-o în cap cu pumnul și care avea un tricou de culoare galbenă);

- procesul verbal din 04.10.2012 de recunoaștere din album foto -

fila 168 verso dosar U.P. (în care se consemnează că P. Ema C. indică fotografia 6 – P. G. - ca fiind una dintre persoanele care a agresat fizic pe motocicliști);

- procesul verbal din 04.10.2012 de recunoaștere din album foto -

fila 174 verso dosar U.P. (în care se consemnează că martorul D. I. D. indică fotografia 6 – P. G. - ca fiind cel care a lovit autoturismul numitului P. T., având o rangă în mână după care i-a amenințat pe toți cei prezenți și le-a spus să plece, după care l-a lovit cu ranga pe motociclistul ce se afla pe marginea șoselei);

- depozițiile martorului D. I. D. din 04.10.2012 – fila

191 dosar U.P. ( în care se arată că persoana de la foto nr.6, respectiv P. G., avea în mână o rangă și „ajuns în direcția noastră, ne-a adresat injurii și amenințări solicitându-ne să plecăm și tot atunci acesta a lovit în partea stângă autoturismul”) și din 10.10.2012 – fila 193 verso U.P. („în timp ce mă deplasam spre biroul procurorului, l-am văzut pe un fotoliu pe numitul P. G. și certific că acesta este unul și aceeași persoană cu cel îmbrăcat în tricou galben, participant la scandal”)

Încă din etapa incipientă a cercetărilor efectuate în cauză, inculpatul P. G. a negat în permanență participarea sa la comiterea infracțiunilor din data de 30.09.2012, susținând că la acea dată se afla la Berlin, Germania.

În susținerea acestor apărări, inculpatul P. G. a depus, pe parcursul judecății – filele 43 – 51, vol.I dosar fond, o . înscrisuri traduse, despre care a afirmat că emană de la Poliția Berlin și că fac dovada prezenței sale la data de 01.10.2012, orele 01³¹ în orașul Berlin, Germania.

De precizat că aceeași afirmație a făcut-o cu ocazia arestării preventive, însă a depus o chitanță care nu cuprindea data emiterii acesteia, nefiind de natură a forma convingerea celor prezentate de inculpat – fila 37 dosar penal nr._/118/2012 al Tribunalului C..

Pentru verificarea veridicității acestor afirmații, instanța a formulat cerere de asistență judiciară internațională către autoritățile germane, în baza Convenției din 29 mai 2000 privind Asistența Judiciară în Materie Penală între Statele Membre ale Uniunii Europene și a Convenției Europene de Asistență Judiciară în Materie Penală adoptată la Strasbourg în 1959, respectiv către Poliția Berlin.

Din înscrisurile înaintate de autoritățile germane – filele 54 – 89 și 98 – 134 vol.II dosar fond, rezultă mai presus de orice dubiu că la data de 01.10.2012 ora 01³¹, inculpatul P. G. a fost identificat de lucrătorii de poliție în locația_ Berlin, Fohrer . oprit în trafic, urmare comiterii unei contravenții la regimul rutier (conducerea autoturismului cu viteza peste limita legală). Actele întocmite de poliția germană confirmă faptul că P. G. a fost oprit în trafic în Berlin la data de 01.10.2012, ore 01³¹ și a fost identificat în calitate de Șofer Și Deținător al auto Peugeot cu nr. de înmatriculare_, fiind sancționat contravențional și, totodată încasându-se cu aceeași ocazie, amenda aplicată în valoare de 160 euro și taxa de prelucrare în valoare de 23,50 euro (primind în schimb chitanța_ a FIN 189) .

Aceste răspuns înaintat în cadrul cererii de asistență judiciară internațională de către autoritățile germane este completat de corespondența ulterioară, prin care i se aduce la cunoștință inculpatului că are obligația de a depune permisul de conducere și interdicția de a conduce autoturisme pe o perioadă de 1 lună pe teritoriul Germaniei.

Probele prezentate anterior subliniază mai presus de orice dubiu că la data de 01.10.2012 ora 01³¹, inculpatul P. G. se afla pe ., Germania.

Ca urmare, Tribunalul a procedat la verificarea posibilității inculpatului P. G. de a ajunge, în intervalul 30.09.2012, orele 17³⁰ – 01.10.2012, orele 01³¹ din localitatea T., România în Berlin, Germania.

Este exclusă varianta ca inculpatul să fi putut parcurge distanța dintre cele două puncte cu autoturismul, având în vedere distanța în kilometri raportată la numărul de ore – 8 avute la dispoziție, calculate de la momentul comiterii faptei – 30.09.2012 orele 17³⁰ până la momentul opririi inculpatului în trafic, în Berlin – 01.10.2012, orele 01³¹.

Din verificarea unor siteuri ce indică distanțele rutiere între cele două puncte de interes se observă că o astfel de deplasare implică o durată mult mai mare de timp (www.rute auto.ro stabilește că distanța dintre T., C., România și Berlin, Germania este de 1932 km și se poate parcurge în 20 h 5 min; www distanța.ro stabilește că distanța dintre T., C., România și Berlin, Germania este de 1932 km și se poate parcurge în 20 h 8 min cu o viteză medie de 96 km/h).

În raport de aceste date, este improbabil ca inculpatul să fi condus autoturismul cu peste 220 km/h, constant, pentru a parcurge distanța în 8 ore, fiind exclusă această variantă.

Pentru a verifica posibilitatea inculpatului de a se deplasa cu un avion pe ruta România – Germani, s-au făcut demersuri la aeroporturile cele mai apropiate, respectiv: Aeroportul M. K., Aeroportul Internațional Henri C. București și Aeroportul Internațional București Băneasa – A. V..

Compania Națională de Aeroporturi București a comunicat că Aeroporturile Internaționale Henri C. București și București Băneasa – A. V. nu dețin listele de pasageri ale companiilor aeriene care operează pe aeroport. Totodată prin adresele aflate la filele 370 – 373, vol.I, dosar fond, Compania Națională de Aeroporturi București a comunicat instanței lista agenților de handling autorizați la data de 30.09.2012 (S.C.Romanian Airport Services S.A., C&I Corporation, Inter Aviation SRL, Euro Jet Intercontinental Limited, Toyo Aviation, precum și lista companiilor care efectuează curse directe către Germania (Lufthansa, Air Berlin, Blue Air, Tarom, Wizz Air).

Potrivit referatului întocmit la 25.04.2013, în urma verificărilor telefonice realizate de grefierul de ședință – fila 426 vol.I, dosar fond, Aeroportul M. K. nu operează curse spre Germania. Același referat consemnează verificările realizate la compania aeriană Wizz Air, care a comunicat că inculpatul P. G. nu figurează pe lista pasagerilor din data de 30.09.2012 pe ruta România Germania.

Din adresa nr.1426 din 09.05.2013 emisă de Tarom – fila 7 vol.II, dosar fond rezultă că P. G. nu figurează ca pasager la bordul aeronavelor Tarom la 30.09.2012.

Din adresa emisă de Blue Air – fila 9 vol.II, dosar fond rezultă că P. G. nu figurează ca pasager al acestei companii pe ruta România Germania la data de la 30.09.2012.

Din adresa emisă de Toyo Aviation – fila 11 vol.II, dosar fond rezultă că P. G. nu a figurat niciodată ca pasager al acestei companii iar la data de la 30.09.2012, avionul Cessna Citation xls deținut și operat de această companie nu se afla în România.

Deși s-au efectuat demersuri necesare, nu s-au putut obține relații de la companiile aeriene Lufthansa și Air Berlin.

La dosarul cauzei s-a depus de către inculpat corespondența electronică efectuat între apărătorul ales al inculpatului, d-na D. L. și Compania Națională Aeroporturi București, din care rezultă că la 30.09.2013, zborul pe ruta București – Berlin de pe Aeroportul Internațional Henri C. a avut ora de plecare la 15⁴⁵, deci cu aproape două ore mai devreme decât ora declanșării incidentului, respectiv 17³⁰ – fila 134 vol.I dosar fond

În raport de datele prezentate anterior, Tribunalul constată că nu s-a putut identifica o modalitate prin care inculpatul P. G. ar fi avut posibilitatea de a ajunge în 8 ore la aproximativ 1932 km de locul comiterii infracțiunilor.

La dosarul cauzei există și alte probe care, corelate cu aspectele expuse anterior, sunt de natură a induce un dubiu cu privire la participarea inculpatului P. G. la faptele deduse judecății:

1. În cursul urmăririi penale – fila 271, victima Beghim Ozden a precizat că „cu ocazia audierii mi-a fost prezentată o planșă fotografică, din care l-am recunoscut și indicat pe numitul S. M. I. (față de care, prin Rechizitoriu, s-a disjuns cauza) ca fiind cel care era îmbrăcat cu un tricou galben și avea o bâtă în mână în data de 30.09.2012 când am fost agresat fizic.” și „sunt convins că acesta a fost prezent la fața locului”.

Numitul S. M. I., audiat în cursul urmăririi penale – fila 289, a afirmat că la 30.09.2012 se afla în C. și și-a petrecut ziua în orașcu B. E. și nu s-a îndepărtat nici un moment de acesta, petrecând timpul cuprins între orele 11 și 19 cu acesta, iar la orele 19 au revenit la clubul Faru din C., unde și-a petrecut toată noaptea; ulterior revine și arată că s-a aflat la căminul Farul C. în data de 30.09.2012, între orele 16-22, împreună cu B. E..

În contradicție cu cele declarate de S. M. I., martorul B. E. declară – filele 279-280 dosar U.P., că în data de 30.09.2012, în jurul orelor 10⁰⁰ „am ieșit în orașul C. și m-am întâlnit cu prietena mea cu care am stat până la ora 15⁰⁰, când m-am întors singur la cămin și m-am pus să dorm până în jurul orelor 22⁰⁰.” Totodată precizează că în cursul zilei de 30.09.2012 „nu l-am văzut și nici nu m-am întâlnit cu S. M., acesta fiind plecat din cămin”.

Totodată se observă că numitul S. M. I. a refuzat să fie examinat cu ajutorul tehnicii de detecție a comportamentului simulat, potrivit procesului verbal de refuz al examinării din 02.11.2012, ceea ce poate indica faptul că acesta ar fi cunoscut aspecte legate de incident, pe care dorește să le treacă sub tăcere.

Aceste probe conduc la concluzia că există posibilitatea ca agresorul „în tricou galben”să fi fost numitul S. M. I., întrucât nu se explică de ce acesta și-ar fi creat un alibi, negat de martorul B. E.. 2.Nici unul dintre cei trei coinculpați S. M., S. D. și S. B. nu îl plasează pe inculpatul P. ca fiind prezent la locul incidentului.

Mai mult, soția inculpatului, numita P. E. A. a declarat în cursul U.P. – fila 354 U.P., împrejurarea că în perioada 01 august 2012 – 09 octombrie 2010 a fost, împreună cu soțul său P. G. în Berlin.

3.Recunoașterea inculpatului P. G. ca fiind agresorul cu tricou galben, s-a realizat în cursul urmăririi penale de către martorii P. T., Aldeș C. Mery, P. Ema C. și D. I. D. la o distanță de 4-5 zile de la data comiterii faptelor (respectiv la 04.10 și 05.10.2012) din planșa foto – fila 166 dosar U.P. în care sunt 4 fotografii ce îi reprezintă pe cei 4 inculpați din prezenta cauză, fiind posibil ca elementul subiectiv să-i fi determinat pe aceștia ca, în urma identificării celorlalți 3 inculpați de pe aceeași planșă foto, să fi avut convingerea că a patra fotografie ( cu P. G.) îl reprezintă pe agresorul în galben.

De remarcat este faptul că identificarea celorlalți 3 inculpați a fost realizată în aceeași zi, imediat după comiterea faptelor, astfel cum au precizat martorii.

De menționat că martorii sunt de bună credință, astfel cum rezultă din declarațiile constante ale acestora, însă trebuie remarcate și împrejurările în care au fost realizate recunoașterile din planșa foto, care puteau induce martorilor un element subiectiv, de confuzie, fără a le fi imputabil acestora.

În urma administrării de probe în faza cercetării judecătorești și coroborării acestora cu cele culese de organele de urmărire penală, instanța constată că, deși inițial au existat indicii temeinice care au conturat presupunerea rezonabilă că inculpatul P. G. a participat la comiterea faptelor, temeiuri care au justificat luarea măsurii arestării preventive, acestea s-au modificat pe parcurs, determinând la data de 07.12.2012 punerea în libertate a inculpatului prin înlocuirea arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Astfel, la momentul arestării preventive declarațiile martorilor P. T., Aldeș C. Mery, P. Ema C., D. I. D. și procesele verbale de recunoaștere din planșele foto nu erau contracarate de alte probe care să justifice lăsarea în libertate în a inculpatului în raport de gravitatea faptei și rezonanța negativă a acesteia în rândul comunității, mediatizată la posturile TV. Mai mult, simpla depunere a chitanței de plată a amenzii aplicate în Germania, fără dată și fără confirmarea autorităților germane cu privire la veridicitatea acesteia nu era de natură a înlătura aceste indicii.

Ulterior, probele administrate pe parcursul judecății au fost de natură să inducă dubii cu privire la participarea inculpatului P. G. la comiterea faptelor deduse judecății, activându-se principiul in dubio pro reo.

Tribunalul nu a identificat, cu toate diligențele depuse în administrarea probelor, o modalitate prin care P. G. ar fi putut ajunge din T., România pe teritoriul Germaniei, în Berlin, în 8 ore, aspect de natură a-i profita inculpatului.

Întreaga activitate de probațiune trebuie să formeze convingerea că infracțiunea cu care a fost sesizată instanța de judecată există sau nu; în cazul existenței acesteia, dacă inculpatul este vinovat sau nu de comiterea acesteia, iar dacă este vinovat, care sunt împrejurările care ar putea determina o individualizare corectă a sancțiunii penale ce urmează a fi aplicată inculpatului.

De altfel, art.1 din Codul de procedură penală stabilește că procesul penal are ca scop constatarea la timp și în mod complet a faptelor care constituie infracțiuni, astfel ca orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției sale și nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală.

Potrivit principiului in dubio pro reo orice îndoială se interpretează în favoarea inculpatului.

Tribunalul atrage atenția că probele nu au o valoare mai dinainte stabilită, iar aprecierea fiecărei probe se face de către instanța de judecată în urma examinării tuturor probelor administrate, printr-o analiză atentă și logică a acestor, în scopul aflării adevărului.

Pentru considerentele expuse, instanța constată că nu s-a făcut pe deplin dovada participării inculpatului P. G. la comiterea infracțiunilor deduse judecății, motiv pentru care, în temeiul art.11 pct.2 lit.a Cod procedură penală raportat la art.10 lit.c Cod procedură penală, se impune achitarea inculpatului P. G. pentru comiterea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prevăzută de art.321 alin.1 și 2 Cod penal cu aplicarea art.75 lit.a Cod penal.

Urmare soluției de achitare a inculpatului, în baza art.350 Cod procedură penală, se va revoca măsura obligării inculpatului P. G. de a nu părăsi țara.

Referitor la încadrarea juridică dată prin Rechizitoriu faptelor reținute în sarcina inculpaților S. M. - infracțiunea de tentativă de omor cu intenție indirectă în formă continuată prev de art.20 raportat 174 – 175 lit.i Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (3 victime vizate); S. D., S. B. și P. G. - infracțiunea de tentativă de omor cu intenție indirectă în formă continuată prev de art.174 – 175 lit.i Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (3 victime vizate), Tribunalul reține următoarele:

Din analiza situației de fapt astfel cum a fost expusă anterior, se observă că agresiunile exercitate asupra martorilor Aldeș I. C., Aldeș C. Mery, A. M., Beghim Ozder și I. Francesco L. au constat în aplicarea de lovituri cu intenția de a produce suferințe fizice, iar nu moartea acestora, nefiind evidentă nici intenția indirectă în acest sens.

Totodată, loviturile aplicate nu au fost de natură a produce decesul, chiar dacă unele au fost aplicate în zone vitale, cum ar fi lovirea numitei Aldeș C. Mery la nivelul capului cu un obiect vulnerant scos din portbagaj, probabil un baston telescopic, acestea nu erau de natură a provoca leziuni de natură ai pune viața în pericol, întrucât era protejată de casca de motociclist, creată din materiale speciale de natură a atenua șocuri puternice.

În același sens indicăm faptul că Aldeș I. C., Aldeș C. Mery, A. M. și I. Francesco L. nu s-au prezentat la medicul legist pentru a se stabili natura și gravitatea leziunilor suferite și nici nu rezultă din alte probe astfel de leziuni, fiind evident că loviturile primite au adus atingere integrității și au fost producătoare de suferințe fizice, dar nu au fost de natură a pune în pericol viața persoanelor agresate. Se poate concluziona că nu a existat o intenție indirectă de ucidere a victimelor, ci de aplicare a unei corecții și producere de suferințe fizice, fiind incidente dispozițiile art.180 alin.1 Cod penal.

Singura victimă care a fost vătămată în mod evident este BEGHIM OZDER care în urma agresiunii exercitate a fost internat de urgență în S. M. M., cu diagnosticul „fractură cu deplasare 1/3 proximală cubitus stâng prin agresiune fizică, contuzie forte gambă stângă, hematom post traumatic gambă stângă", fiind operat.

Potrivit Raportului de constatare medico legală n.495/A1/2012 din 31.10.2012 al Serviciului de Medicină Legală C., Beghim Ozder a suferit la 30.09.2012 leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu sau de corpuri dure și care necesită 50-55 zile de îngrijiri medicale pentru leziunea de antebraț stâng și 6-7 zile pentru leziunile gambei stângi. Același act medico-legal arată că leziunile nu au pus în primejdie viața victimei.

Cele relevate de medicul legist raportat la zonele afectate – antebraț și gambă – relevă faptul că și în acest caz intenția a fost de producere de vătămări și suferințe fizice, iar nu o intenție indirectă de a suprima viața victimei, fiind incidente dispozițiile art.181 alin.1 Cod penal.

Dacă faptele reținute în sarcina inculpaților ar întruni elementele constitutive ale infracțiunii de omor, încadrarea juridică corectă, la nivel formal, ar fi cea prevăzută în art.20 raportat la art.176 lit.b Cod penal potrivit căruia este omor deosebit de grav omorul săvârșit asupra a două sau mai multe persoane.

Cu toate acestea, constatând că în speță, potrivit probelor administrate, se regăsesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev de art.180 alin.1 Cod penal și art.181 alin.1 Cod penal, ar fi inutilă schimbarea în doi timpi a încadrării juridice din 20 raportat 174 – 175 lit.i Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal în art.20 raportat la art.176 lit.b Cod penal și apoi în infracțiunile prevăzute de art. 180 alin.1 Cod penal și art.181 alin.1 Cod penal aplicabile în speță, urmând ca schimbarea încadrării juridice să se realizeze direct.

În consecință, se va respinge cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de reprezentantul Ministerului Public și, în baza art.334 Cod procedură penală, s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina:

- inculpatului S. M. din infracțiunea prevăzută de art.20 Cod penal rap. la art. 174-175 lit.i Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal în trei infracțiuni prevăzute de art.180 alin.1 Cod penal.

- inculpatul S. D. din infracțiunea prevăzută de art.20 Cod penal rap. la art. 174-175 lit.i Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.75 lit a Cod penal în infracțiunile prevăzute de art.180 alin.1 Cod penal și art.181 alin.1 Cod penal, ambele cu aplicarea art.75 lit.a Cod penal.

- inculpatul S. B. din infracțiunea prevăzută de art.20 Cod penal rap. la art. 174-175 lit.i Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.75 lit a Cod penal în infracțiunile prevăzute de art.180 alin.1 Cod penal și art.181 alin.1 Cod penal, ambele cu aplicarea art.75 lit.a Cod penal.

- inculpatul P. G. din infracțiunea prevăzută de art.20 Cod penal rap. la art. 174-175 lit i Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.75 lit a Cod penal în infracțiunile prevăzute de art.180 alin.1 Cod penal și art.181 alin.1 Cod penal, ambele cu aplicarea art.75 lit.a Cod penal.

Analizând cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prev de art.321 alin.1 și 2 Cod penal în infracțiunea prev de art.321 alin.1 Cod penal, astfel cum a fost formulată de inculpații S. M., S. D. Și S. B., s-a constatat că aceasta este nefondată.

Din analiza desfășurării evenimentelor din data de 30.09.2012 se observă că acțiunile inculpaților au fost de natură a tulbura grav liniștea și ordinea publică, determinând revolta unui număr mare de persoane care au luat direct cunoștință de fapta comisă, asistând la momentul agresiunii motocicliștilor. Faptele inculpaților au fost de natură a afecta în mod grav climatul de conviețuire pașnică protejat de normele penale, încrederea cetățenilor în atitudinea pașnică a celorlalți și în conduita conformă ordinii de drept și bunelor moravuri.

S-a relevat și anterior faptul că amploarea incidentului și percepția publică deosebit de negativă a evenimentului rezultă și din corespondența electronică între diversele persoane care au fost implicate direct în agresiune sau au asistat ca martori la aceasta, precum și din știrile publicate în edițiile online ale diverselor ziare – aflate în dosarul de urmărire penală, dar și din imaginile înregistrate la fața locului de o echipă de televiziune, care surprind șocul persoanelor identificate după incident.

Nu este de neglijat nici faptul că inculpatul S. M. a avut calitatea de viceprimar al comunei T., aspect de natură a stârni o și mai mare revoltă persoanelor care au luat la cunoștință de faptul că un edil – persoană care are îndatorirea de a avea o moralitate neștirbită și o conduită exemplară pentru comunitatea pe care o reprezintă – nu are capacitatea de a se abține de la comiterea unor fapte de violență ce îmbracă forma penală.

Faptele inculpaților S. M., S. D. și S. B. care la data de 30.09.2012, în public, pe DN39 au adoptat atitudini agresive, neconforme cu ordinea de drept și bunel moravuri, au exercitat violențe asupra numiților Aldeș I. C., Aldeș C. Mery, A. M., Beghim Ozder și I. Francesco L. prin loviri cu corpuri contondente, cu pumnii și picioarele, care au afecta în mod grav climatul de conviețuire pașnică și au tulburat grav liniștea și ordinea publică, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii publice prev. de art.321 alin.1,2 Cod penal.

Totodată s-a reținut agravanta prev. de art.75 lita Cod penal în sensul comiterii faptei de trei persoane împreună.

Tribunalul observă că se impune încetarea procesului penal față de S. M. conform art.11 pct.2 lit.b raportat la art.10 lit.h Cod procedură penală, pentru infracțiunea de loviri și alte violențe prevăzute de art.180 alin.1 Cod penal ca urmare a retragerii plângerii prealabile a părții vătămate Aldeș C. Mery, aceasta manifestându-și expres voința în acest sens.

În baza art.11 pct.2 lit.b raportat la art.10 lit.f Cod procedură penală, se va înceta procesul penal pornit împotriva inculpatului S. M. pentru infracțiunea de loviri și alte violențe prevăzute de art.180 alin.1 Cod penal ca urmare a lipsei plângerii prealabile a numitului I. Francesco L..

Totodată în baza art.11 pct.2 lit.b raportat la art.10 lit.f Cod procedură penală se va înceta procesul penal pornit împotriva inculpaților S. D., S. B. și P. G. pentru două infracțiuni de loviri și alte violențe prevăzute de art.180 alin.1 Cod penal ca urmare a lipsei plângerii prealabile numiților Aldeș I. C. Și A. M., precum și pentru infracțiunea prev de art.181 alin.1 Cod penal ca urmare a lipsei plângerii prealabile a numitului Beghim Ozder.

S-a constatat că încă din momentul inițial al cercetărilor din cursul urmăririi penale, acestora li s-a adus la cunoștință posibilitatea formulării de plângeri prealabile, însă nu și-au manifestat voința în sensul tragerii la răspundere penală a inculpaților, ci au solicitat să aibă numai calitatea de martori.

Referitor la P. G. se impune aceeași soluție de încetare a procesului penal pentru a infracțiunile prev de art.180 alin.1 Cod penal și art.181 alin.1 Cod penal, chiar dacă nu se poate reține participarea sa la incidentul din 30.09.2012, întrucât lipsa plângerii prealabile prevalează ca temei, fiind o condiție esențială pentru punerea în mișcare a acțiunii penale și exercitarea acesteia.

La stabilirea și aplicarea pedepselor inculpaților S. M., S. D., S. B. s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72 Cod penal și anume: gradul de pericol social al faptei comise, determinate de împrejurările și modalitățile folosite – exercitarea de violențe asupra altor persoane în public, pe un drum național, determinând blocarea pentru o perioadă de timp a traficului rutier, prin loviri cu corpuri contondente, cu pumnii și picioarele, vătămarea corporală a martorului Beghim Ozder căruia i s-au produs leziuni ce a determinat intervenția de urgență a cadrelor medicale și internarea acestuia, care au avut nevoie de 50-55 zile îngrijiri medicale pentru vindecare, atingerea adusă relațiilor sociale ce ocrotesc dreptul la integritatea corporală a persoanelor și liniștea și ordinea publică, urmările produse – tulburarea gravă a liniștii publice, dar și de circumstanțele personale ale inculpaților care nu au antecedente penale, își câștigă existența prin mijloace licite, beneficiază de suportul familiei.

Pentru inculpatul S. M. s-a avut în vedere și împrejurarea că acesta deși, a avut calitatea de viceprimar al comunei T., făcând parte dintre acele persoane care ar trebui să aibă o conduită ireproșabilă și să reprezinte un exemplu pentru comunitate a dovedit că nu are capacitatea de a se abține de la comiterea unor fapte de violență ce îmbracă forma penală.

Referitor la elementele de natură a caracteriza pe inculpatul S.

D. s-a ținut seama de faptul că acesta a mai fost implicat într-un incident de aceeași natură, fiind cercetat pentru comiterea infracțiunilor prev de art.321 alin.1 și 322 alin.1 Cod penal. Caracterizarea acestui inculpat ca fiind una impulsivă, violentă și nestăpânită rezultă din simpla vizionare a imaginilor surprinse de camerele reporterilor tv ce au ajuns la fața locului după terminarea incidentului cu motocicliștii, când S. D., fără a fi inhibat de prezența lucrătorilor de poliție, l-a atacat pe martorul R. Ș., aplicându-i o lovitură cu pumnul în față și imobilizându-l, fiind necesară intervenția celor prezenți.

Pentru aceste motive s-a dispus condamnarea inculpaților S. M., S. D. și S. B. la pedeapsa închisorii de câte 2 ani pentru comiterea infracțiunii prev. de art.321 alin.1 și 2 Cod penal, cu executarea în regim de detenție, urmărindu-se atât reeducarea inculpatului, cât și prevenirea de noi infracțiuni, formarea unei atitudini corecte față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială.

În conformitate cu art.71 Cod penal, s-au aplicat și pedepse accesorii în sensul că s-a interzis inculpaților S. M., S. D. și S. B. exercițiul drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II a, b, d și e Cod penal pe durata executării pedepsei.

Inculpații S. M., S. D., S. B. și P. G. au fost arestați preventiv prin Încheierea nr.163 din 09.10.2012 pronunțată în dosarul penal nr._/118/2012 al Tribunalului C..

Prin Încheierea din 05.12.2012 a aceleiași instanțe, s-a admis cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării inculpaților de a nu părăsi localitatea de domiciliu – .> Prin Încheierea din 30.01.2013 s-a dispus înlocuirea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea a inculpaților S. M., S. D. și P. G. cu măsura obligării de a nu părăsi țara.

Prin Încheierea din 30.01.2013 a Tribunalului C. s-a dispus înlocuirea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea a inculpatului S. B. cu măsura obligării de a nu părăsi țara.

În baza art.88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa închisorii aplicate inculpaților S. M., S. D. și S. B. durata reținerii și arestării preventive de la 08.10.2012 la 07.12.2012.

Totodată s-a menținut măsura obligării inculpaților S. M. S. D. Și S. B. de a nu părăsi țara.

Urmare soluției de achitare a inculpatului, în baza art.350 Cod procedură penală, s-a revocat măsura obligării inculpatului P. G. de a nu părăsi țara.

Acțiunea civilă promovată de S. M. care a solicitat acordarea cheltuielilor determinate de spitalizarea și acordarea îngrijirilor medicale numitului Beghim Ozder a fost lăsată nesoluționată în raport de dispozițiile de încetare a procesului penal ca urmare a lipsei plângerii prealabile, conform art.346 alin.4 Cod procedură penală.

Împotriva susmenționatei sentințe au formulat apel P. de pe lângă Tribunalul C. și inculpații S. M., S. D., S. B., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectele prezentate în scris, la care facem trimitere.

Examinând legalitatea și temeinicia sentinței primei instanțe, din perspectiva criticilor formulate, precum și din oficiu, conform art.417 alin.2 cod procedură penală, Curtea constată:

În mod corect a stabilit instanța de fond că nu se poate reține intenția directă sau indirectă a inculpaților de a suprima viața numiților Aldeș I. C., Aldeș C. Mery, A. M., Beghim Ozder și I. Francesco L., apreciind în mod corect că loviturile au fost aplicate cu intenția de a produce suferințe fizice iar nu moartea acestora.

Referitor la numitul I. Francesco-L., Curtea reține următoarele:

La data de 30.09.2012, în jurul orelor 17³⁰, inculpatul S. M. conducea un autoturism de teren marca Kia Sorento, cu nr. de înmatriculare_, din direcția C. către M. și care, circulând cu viteză, a ajuns din urmă și a depășit un grup de motocicliști format din martora Aldeș C. Mery care conducea triciclul marca Canam Spyder pe banda I a sensului de deplasare, martoră ce era însoțită de fratele ei Aldeș I. C., care stătea pe scaunul din spatele și de numiții G. C. și A. M., ambii conducând câte o motocicletă.

Reținem că numitul A. M. circula pe banda I, paralel cu triciclul condus de martora Aldeș C. Mery iar numitul G. C. pe banda II, în paralel cu celelalte două vehicule.

Depășirea celor trei motociclete s-a realizat de către inculpatul S. M. prin încălcarea liniei duble continue ce separă cele două sensuri de mers, cu mențiunea că, manevra efectuată de inculpat l-a determinat pe numitul G. C. să intre pe banda I.

În fața grupului menționat se afla numitul I. Francesco-L. care conducea motocicleta Suzuki cu nr. de înmatriculare_ și care circula pe banda II cu o viteză de aproximativ 120 km/h, deplasarea realizându-se pe roata din spate a motocicletei.

Reținem modul deosebit de periculos și contrar regulilor de circulație în care numitul I. Francesco-L. conducea motocicleta, cu atât mai mult cu cât în momentul în care a fost ajuns de autoturismul condus de inculpat, se afla în localitatea T., după cum, același mod de a conduce poate fi reținut și în privința inculpatului S. M..

Pentru depășirea motocicletei conduse de numitul I. Francesco-L., inculpatul a intrat parțial pe contrasens.

În raport de manevra efectuată de inculpat, numitul I. Francesco-L. a lăsat motocicleta pe două roti, a redus viteza și a intrat pe banda I, manevra de reducere a vitezei efectuând-o și inculpatul S. M., care a intrat pe banda II, acesta ajungând să se deplaseze în fața motociclistului, pe banda II cu o viteză egală.

În aceste condiții, numitul I. Francesco-L. a accelerat, cu intenția de a depăși autoturismul condus de inculpat, manevră care a efectuat-o și acesta și care dădea impresia că vrea să intre pe banda I.

Este de reținut că, la un moment dat, numitul I. Francesco-L. a accelerat, a depășit autoturismul condus de inculpat, a intrat pe banda II, ajungând să circule în fața acestuia, după care a frânat cu intenția de a-l obliga pe inculpat să frâneze, manevră urmată de o accelerare a motocicletei.

Întrucât numitul I. Francesco-L. a constatat că autoturismul condus de inculpat continua să ruleze în urma sa, a efectuat manevra de virare dreapta pentru a intra pe banda I, concomitent cu reducerea vitezei de deplasare, intenția sa fiind de a opri într-un refugiu al drumului.

Urmare a vitezei mari de deplasare coroborată cu efectuarea concomitent a două manevre, de virare și de frânare bruscă la care s-a adăugat și caracteristica drumului, aceea de a fi acoperit cu criblură, motocicleta a intrat în derapaj și s-a răsturnat în șanțul de la marginea drumului.

. numitul I. Francesco-L. pe banda II, pe care se deplasa autoturismul condus de inculpat urmată de frânarea bruscă a motocicletei pentru a-l obliga pe inculpat să frâneze, apare de neînțeles în raport de explicația dată de martor, manevrele efectuate având caracterul unei evidente șicane în trafic.

Este real că și inculpatul S. M. a circulat periculos însă, trebuie menționat că, manevrele acestuia au fost determinate și de modul de deplasare al motocicletelor, în grup compact, pe ambele sensuri de mers, ne referim, în primă fază la martorii Aldeș C. Mery și A. M. și la alți doi motocicliști, care nu făceau parte din grupul lor, iar în cea de-a doua etapă la martorul I. Francesco-L. care circula pe banda II, cu o viteză de 120 km/h în localitate, pe două roti.

Nu poate fi primită susținerea martorului I. Francesco-L. potrivit cu care ar fi fost speriat de manevra efectuată de inculpat, care, constatând că are banda II blocată, a depășit motocicleta prin ., și aceasta având în vedere modul deosebit de periculos în care martorul conducea motocicleta, dar și manevrele efectuate ulterior, de accelerare și de frânare bruscă, de intrare pe banda pe care se afla autoturismul condus de inculpat, în fața acestuia, urmată de frânare bruscă.

De asemenea, nu poate fi reținută nici susținerea martorului potrivit cu care ar fi fost presat, din spate, de autoturismul condus de inculpat, întrucât manevra de a intra în fața acestuia a fost efectuată de martor, care, tot el, din proprie inițiativă a frânat, pentru a-l obliga și pe inculpat să frâneze.

În consecință, prin propriul comportament și prin propriile decizii, martorul I. Francesco-L. a creat o stare de pericol care a condus la răsturnarea motocicletei, inculpatul doar motivându-l prin prezența sa pe carosabil, în imediata sa apropiere și deplasarea cu o viteză la fel de mare ca si a martorului.

Avem în vedere și faptul că martorul I. Francesco-L. se afla pe carosabil și în scopul de a își pune în valoare abilitățile de motociclist și potențialul vehiculului pe care îl conducea, după cum, este posibil ca și inculpatul, urmare a manevrelor efectuate de martor, să fi circulat, în așa fel încât să îl agaseze la rândul său pe motociclist.

Evidențiem că atât organul de urmărire penală cât și instanța de fond a ignorat declarația martorului I. Francesco-L. dată în cursul urmăririi penale, cea din 05.10.2012, în care acesta relatează toate manevrele reliefate de instanța de apel, nefiind, în nici un mod, argumentată înlăturarea acestei situații de fapt .

Apreciem că declarația din 05.10.2012 corespunde realității întrucât este prima dată de martor după producerea incidentului, fiind cea mai fidelă în relatarea derulării evenimentelor și explică logic comportamentul ambelor părți implicate.

Este cert că ulterior, martorul, constatând că este în defavoarea lui de a relata manevrele periculoase și șicanatoare efectuate, a denaturat relatarea evenimentelor, susținând că inculpatul prin manevrele sale a ajuns în urma sa și îl presa din spate.

In consecință, raportat la martorul I. Francesco-L. nu se poate reține că inculpatul S. M. a acționat cu intenția directă sau indirectă de a-i suprima viața.

Concomitent cu răsturnarea motocicletei, inculpatul a oprit autoturismul, s-a îndreptat spre locul unde se afla martorul, cei doi și-au adresat injurii și s-au îmbrâncit, după care inculpatul i-a aplicat martorului o lovitură cu pumnul în zona feței, cu mențiunea că, acesta avea fața protejată de cască, care s-a deteriorat.

A precizat martorul că, la scurt timp, după câteva secunde, au sosit și ceilalți motocicliști respectiv Aldeș C. Mery, A. M., G. C. și Aldeș I. C. care au oprit și pe care i-a îndemnat să plece.

Având în vedere viteza de deplasare a motocicletei condusă de numitul I. Francesco-L. și intervalul scurt de timp în care ceilalți motocicliști au ajuns la locul unde martorul s-a răsturnat cu motocicleta, reținem că și aceștia se deplasau cu o viteză deosebit de ridicată, contrar regulamentului rutier.

În aceleași momente, martorul l-a observat și pe inculpat care a urcat în autoturism, în partea dreaptă și vorbea la telefon.

În continuare, I. Francesco-L. s-a urcat pe motocicletă și a plecat în direcția C..

Referitor la numitul Aldeș I. C., Curtea reține următoarele:

După plecarea martorului I. Francesco-L., inculpatul S. M. a coborât din autoturism și s-a îndreptat spre portbagaj de unde a luat un baston telescopic, vorbind concomitent la telefon, astfel încât martorii Aldeș I. C., Aldeș C. Mery, A. M. au auzit solicitarea inculpatului adresată celui cu care vorbea de a veni și de a aduce și arme, aspecte susținute de persoanele menționate din primele declarații date.

Susținerea martorilor este probată de sosirea la locul incidentului, după scurt timp, a unui autoturism Audi, condus de o femeie, identificată ca fiind fiica inculpatului S. M., din care au coborât trei persoane, două dintre aceștia fiind inculpații S. D., fiul inculpatului S. M. și Slovinski B., finul acestuia.

Referitor la acest aspect, reținem că toți martorii au avut declarații concordante.

Nu ne însușim situația de fapt prezentată de judecătorul fondului potrivit cu care la locul incidentului au venit două autoturisme din care au coborât agresorii, întrucât, martorii Aldeș I. C., Aldeș C. Mery, A. M. și G. C. în declarațiile date atât în cursul urmăririi penale cât și la instanța de fond au susținut sosirea unui singur autovehicul.

Contrar situației de fapt prezentate de instanța de fond, instanța de apel va reține că actele de violență au început să fie exercitate după sosirea la locul incidentului a inculpaților S. D. și Slovinski B. și a celei de-a treia persoane despre care inițial s-a stabilit că ar fi fost inculpatul P..

Evidențiem că, martorul G. C. și-a dat seama de intențiile agresive ale inculpatului S. M., fapt pentru care, anterior sosirii celorlalți agresori le-a solicitat prietenilor săi să plece însă, imediat, la locul incidentului a sosit autoturismul din care au coborât S. D. și Slovinski B. precum și o a treia persoană.

În acest moment, martorul G. C., având motocicleta pornită a plecat în direcția C., efectuând o întoarcere pe linia mediană a șoselei, astfel încât nu a mai asistat la derularea incidentului.

După plecarea martorului G. C. și imediat după sosirea celorlalți agresori, inculpatul S. M. l-a lovit pe martorul Aldeș I. C. cu un baston telescopic în zona capului, agresiune în urma căreia martorul a fugit.

Evidențiem că, martorul avea capul protejat de cască.

A susținut martorul, în declarația dată în cursul urmăririi penale că, urmare a loviturii primite în zona capului, casca de protecție s-ar fi deformat, aspect care nu a mai fost reluat și în declarația dată la instanța de fond.

Nu s-au realizat fotografii judiciare care să redea deformarea căștii astfel încât, date fiind și declarațiile incerte referitoare la acest aspect, Curtea nu va reține această împrejurare.

Mai mult, este greu de crezut că, o singură lovitură cu un baston telescopic ar fi putut deforma o cască care este realizată dintr-un material rezistent la impactul puternic cu asfaltul, în caz de accident rutier.

A mai susținut martorul în declarația dată în cursul urmăririi penale că i s-ar fi aplicat și o a doua lovitură pe spate, aspect care nu a mai fost reliefat în declarația dată la instanța de fond, astfel încât, luând în considerare și absența altor probe care să confirme și cea de-a doua lovitură, Curtea va reține că . asupra martorului Aldeș I. C. a constat în aplicarea unei singure lovituri.

Referitor la martorul Aldeș I. C. nu se poate reține intenția directă sau indirectă de a ucide, având în vedere, în primul rând, aplicarea de către inculpat a unei singure lovituri, într-o zonă protejată a corpului, protecție suficientă pentru căzături foarte puternice cu obiecte de contact dure și în al doilea rând, agentul vulnerant utilizat, un baston telescopic care prin caracteristicile lui și prin modul în care a fost folosit nu era apt să conducă la decesul unei persoane.

De altfel, prin actul de inculpare se evidențiază ca un argument în reținerea intenției de a ucide faptul că, martorul ar fi fost lovit, dezechilibrat și doborât de pe motocicletă în momentul în care ar fi încercat să fugă, aspecte ce nu sunt reale și care au fost înlăturate.

Reținem și faptul că, martorul nu a fost nici un moment în pericol de a fi călcată de vreo mașină întrucât, acesta nefiind doborât nu a existat riscul să nu fie observat de autoturismele care treceau prin zonă, martorul fugind singur de la locul incidentului.

În baza acestor considerente va fi înlăturată situația de fapt reținută de instanța de fond care, pe de o parte nu a reținut aplicarea de către inculpatul S. M. a loviturii cu bastonul telescopic în zona capului iar pe de altă parte a stabilit că s-ar fi aplicat o lovitură în zona spatelui.

Referitor la numita Aldeș C. Mery, Curtea reține următoarele:

. asupra martorei Aldeș C. Mery, potrivit materialului probator administrat în cauză a constat în aplicarea de către inculpatul S. M. a unei lovituri cu pumnul în zona frunții, lovitură care a dezechilibrat martora și a determinat căderea acesteia.

În mod greșit instanța de fond a reținut că inculpatul S. M. i-ar fi aplicat martorei o lovitură cu bastonul telescopic în zona capului, acest aspect nefiind susținut de martoră în nici una din declarații după cum nu a fost relatat de nici un martor prezent la locul incidentului.

De altfel, instanța de fond nu a evidențiat materialul probator în baza căruia a reținut acest aspect, fiind practic preluat din actul de inculpare fără nici o bază probatorie, ca de altfel și alte împrejurări.

Va fi înlăturată declarația martorului P. T. A., care referindu-se la actele de violență exercitate asupra martorei Aldeș C. Mery a susținut că, aceasta ar fi fost agresată concomitent de inculpații S. D. și Slovinski B., prin aceea că, după ce inculpatul S. D. i-ar fi scos casca de pe cap, celălalt inculpat i-ar fi aplicat o lovitură cu pumnul în zona capului.

Împrejurarea că martora a fost lovită de o singură persoană, contrar declarației martorului mai sus menționat, a fost reliefată de martora P. Ema C. care în declarația dată în cursul cercetării judecătorești a relatat că a văzut o singură persoană care lovea o femeie, aspect care se coroborează și cu declarația martorei Aldeș C. Mery din faza de judecată.

Referitor la acest incident, martora P. Ema C., în primele două declarații date în cursul urmăririi penale nu face nici o relatare.

. asupra martorei Aldeș C. Mery este menționată de martora P. Ema C. abia în a treia declarație când aceasta afirmă că doi agresori o loveau pe martoră peste față, după ce unul dintre ei i-a scos casca.

Faptul că unul dintre agresori i-ar fi scos casca de pe cap nu este susținut de martora Aldeș C. Mery în nici una din declarațiile date, dimpotrivă, aceasta afirmă că nu poate preciza momentul și împrejurările în care a rămas fără cască.

Reținem însă faptul că, până să se exercite acte de violență asupra sa, martora Aldeș C. Mery, potrivit propriilor declarații, a urmărit agresionarea prietenilor săi, mai mult, observând niște chei lângă autoturismul inculpatului S. M. s-a deplasat în acel loc și le-a luat, fiind greu de crezut că ar fi făcut toate acestea cu casca de motociclist pe cap.

De asemenea, . asupra sa s-a produs datorită refuzului său de a înapoia cheile de la autoturism inculpatului S. M., care i le-a cerut în mod expres, astfel încât apare ca fiind mult mai plauzibil ca în momentul în care i s-a refuzat cererea, inculpatul S. M. să fi lovit martora.

În consecință, și precizarea din declarațiile martorelor Aldeș C. Mery și P. Ema C. date la instanța de fond în sensul că prima martoră a fost lovită de inculpatul S. M. apare, în contextul menționat, ca fiind conformă cu realitatea.

Martorul M. N., în declarația dată în cursul urmăririi penale a arătat că, la un moment dat a văzut o femeie ce se îndrepta spre mașina sa, cu părul răvășit și roșie la față, agitată căreia i-a spus să urce în mașina sa pentru a nu fi bătută, aspect reluat și în declarația dată în faza de judecată.

În consecință, în baza acestor argumente, referitor la martora Aldeș C. Mery nu se poate reține intenția directă sau indirectă de a ucide, având în vedere, în primul rând, aplicarea de către inculpat a unei singure lovituri, cu pumnul în zona capului și în al doilea rând, agentul vulnerant utilizat, pumnul și care prin modul în care a fost folosit nu era apt să conducă la decesul unei persoane.

Deși a provocat dezechilibrul persoanei și căderea la sol, martora s-a ridicat imediat și a fost capabilă să se deplaseze spre mașina martorului M. N., fără să fie urmărită deci fără să se continue . asupra sa.

De altfel, prin actul de inculpare se evidențiază ca un argument în reținerea intenției de a ucide faptul că, martora ar fi fost lovită, dezechilibrată și doborâtă de pe motocicletă în momentul în care ar fi încercat să fugă, aspecte ce nu sunt reale și care au fost înlăturate.

Reținem și faptul că, martora nu a fost nici un moment în pericol de a fi călcată de vreo mașină întrucât, încă de la debutul incidentului, circulația s-a oprit în zonă.

Referitor la numitul A. M., Curtea reține următoarele:

O altă persoană implicată în incident și asupra căreia s-au exercitat acte de violență a fost martorul A. M..

Cu privire la martor, reliefăm că acesta, observând intențiile agresive ale inculpatului S. M., sosirea și a altor agresori care aveau asupra lor bâte și ascultând îndemnul martorului G. C., s-a urcat pe motocicletă, a pornit vehiculul și s-a deplasat câțiva metri spre banda II cu intenția de a întoarce și de a pleca spre C..

În momentul în care martorul se afla în dreptul liniei continue, o persoană îmbrăcată într-un tricou galben, despre care s-a stabilit inițial că ar fi fost inculpatul P. G. a aplicat o lovitură cu ranga în partea din față a motocicletei după care aceiași persoană i-a aplicat martorului, cu același obiect, o lovitură în spate, în zona ficatului, lovituri în urma cărora martorul s-a dezechilibrat și a căzut la sol, reușind să nu fie prins sub motocicletă.

După căderea martorului la sol, inculpații S. D., Slovinski B. precum și persoana îmbrăcată în tricou galben au aplicat martorului A. M. lovituri cu picioarele și obiectele care le aveau asupra lor.

În declarațiile date în cursul urmăririi penale, martorul A. M. a relatat că s-a aplicat o lovitură cu ranga în partea din față a motocicletei după care i s-a aplicat o lovitură în spate, în zona ficatului, tot cu o rangă, fără a putea preciza dacă loviturile au fost aplicate de aceiași persoană, lovituri în urma cărora martorul s-a dezechilibrat și a căzut la sol.

După cădere martorul și-a pierdut cunoștința astfel încât nu poate arăta dacă a mai fost lovit, însă i s-a comunicat de prietenii săi că s-au mai exercitat și alte acte de violență.

În declarația dată la instanța de fond martorul schimbă ordinea de aplicare a loviturilor, în sensul că, prima lovitură i s-ar fi aplicat în spate după care a fost lovită și motocicleta.

Referitor la . exercitată asupra numitului A. M., martorul P. T. A. a arătat, în declarațiile date în cursul urmăririi penale, că un bărbat cu tricou galben a aplicat o lovitură cu o bară de fier în botul motocicletei iar o altă lovitură a aplicat-o motociclistului care a căzut pe partea carosabilă, în mijlocul drumului.

În declarația dată în fața instanței de fond, martorul menționează că bărbatul în tricou galben a aplicat o lovitură cu o bâtă motocicletei pe care se afla numitul A. M. după care, cu același obiect l-a lovit și pe acesta, care a fost doborât la sol, în fața mașinii martorului M. N..

A susținut martorul că, și după cădere, A. M. a fost lovit de persoana îmbrăcată în tricou galben cât și de către inculpatul S. M., identificat după culoarea tricoului, respectiv albastru deschis.

Martora Aldeș C. Mery a relatat, în primele declarații din 30.09.2012, faptul că toate cele trei persoane care au coborât din autoturismul venit ulterior la locul incidentului au început să aplice lovituri cu răngile în motocicletă și în martorul A. M., inclusiv după ce acesta a căzut în mijlocul străzii.

În declarația din 05.10.2012, martora Aldeș C. Mery a susținut că numai una din persoanele care au coborât din autoturism l-a lovit cu un obiect metalic pe numitul A. M., neputând să precizeze dacă aceiași persoană a lovit și motocicleta.

A relatat martora că, în urma loviturii numitul A. M. a căzut în mijlocul drumului, moment în care, un autoturism care se deplasa spre C. a frânat la limită, reușind să evite accidentul.

În declarația din 10.10.2012, s-a susținut de martoră că persoana care l-a lovit pe numitul A. M. cu o rangă este inculpatul S. D., persoană recunoscută după culoarea albastră a tricoului.

În declarația dată în cursul cercetării judecătorești, martora a menționat că cele două lovituri au fost aplicate de o persoană cu privire la care nu a mai oferit elemente de identificare.

S-a susținut că, în momentul căderii numitului A. M., pe drum circulau autoturisme, unul oprind la o distanță foarte mică de locul unde se afla acesta.

A precizat martora că la momentul audierii sale de către instanță nu își mai aduce aminte amănunte însă, ceea ce a declarat imediat după producerea incidentului corespunde adevărului.

Martorul Aldeș I. C., în declarația dată în 05.10.2012 a susținut că din autoturismul venit ulterior la locul incidentului au coborât trei indivizi, unul cu tricou albastru, unul cu tricou galben iar referitor la cel de-al treilea nu poate preciza, persoane care s-au înarmat cu o bâtă și cu o țeavă metalică și care s-au îndreptat spre numitul A. M., care încerca să plece cu motocicleta și pe care l-au lovit de mai multe ori.

A menționat martorul că, numitul A. M. a căzut la sol, în mijlocul drumului și a rămas în acel loc inconștient.

În declarația dată la instanța de fond, martorul a susținut că nu a văzut momentul în care s-au exercitat acte de violență asupra numitului A. M. însă, de pe partea cealaltă a drumului, l-a văzut pe acesta întins pe mijlocul șoselei și totodată că, în zonă erau oprite un număr de 10 mașini.

Instanța de apel nu va primi această ultimă declarație având în vedere că declarația martorului din data de 05.10.2012 se coroborează cu prima declarație dată de martora Aldeș C. Mery, din data de 30.09.2012 cea despre care a afirmat, în fața instanței de fond, că este conformă cu realitatea.

Totodată, s-a ținut seama și de faptul că, martorul a fugit de la locul incidentului după sosirea inculpaților S. D. și Slovinski B. dar și a persoanei îmbrăcată în tricou galben, moment care a coincis cu încercarea de a fugi a numitului A. M., aspect pe care martorul a declarat că l-a observat, iar . asupra acestuia din urmă s-a produs imediat după venirea celorlalți agresori.

De asemenea, avem în vedere că martorul, în declarația dată în cursul urmăririi penale, a descris agresorii, a menționat numărul lor, a arătat obiectele pe care le aveau asupra lor, neexistând nici un argument în baza cărora instanța să înlăture prima declarație a martorului.

S-a luat în considerare și prima declarație dată de martora P. Ema C., din 30.09.2012, potrivit cu care a observat două persoane ce aveau asupra lor răngi, precum și o a treia persoană care loveau persoana aflată pe mijlocul șoselei, evident aceasta fiind numitul A. M..

Aceleași aspecte sunt relatate de martorul D. I. D. în declarația din 04.10.2012, potrivit cu care, aflându-se în autoturismul condus de martorul P. T., a observat în mijlocul drumului un motociclist căzut asupra căruia trei persoane exercitau acte de violență, acesta fiind lovit cu pumnii și picioarele precum și cu un obiect metalic.

În același sens sunt și declarațiile date în cursul urmăririi penale și la instanța de fond de către martorul M. G..

Se constată că aceiași situație este prezentată de martori în declarațiile olografe din 30.09.2012, pentru martorul Aldeș I. C. prima declarație fiind cea din 05.10.2012, astfel încât, Curtea și-a însușit situația de fapt ce rezultă din aceste depoziții, respectiv, persoana îmbrăcată în tricou galben a aplicat două lovituri cu un obiect metalic, una asupra motocicletei numitului A. M. iar cealaltă asupra martorului, lovituri ce au determinat căderea la sol a persoanei agresate, actele de violență continuând și după acest moment, fiind concretizate în lovituri aplicate și de inculpații S. D. și Slovinski B..

Deși s-a susținut și participarea inculpatului S. M. la agresionarea numitului A. M. instanța de apel nu și-a însușit acest aspect, întrucât, în momentele exercitării actelor de violență asupra lui A. M., inculpatul S. M. agresiona pe martorul Aldeș I. C..

În acest sens facem trimitere la depoziția martorului M. N. potrivit cu care a observat un alt motociclist îmbrăcat cu geacă neagră care a trecut pe lângă el, fugind pe jos, persoană după care alerga un bărbat îmbrăcat cu un tricou bleu-albastru, fără mâneci și pe care martorul l-a recunoscut ca fiind inculpatul S. M..

Nu va fi primită susținerea potrivit cu care numitul A. M. a fost în pericol de a fi accidentat de autoturismele care circulau în zonă, având în vedere următoarele considerente:

Astfel, potrivit declarației martorului M. N., în timp ce rula dinspre M. spre C., pe banda a II-a, în dreptul aeroportului a observat pe partea stângă un grup de motocicliști, astfel încât, pentru a le putea vedea motocicletele a încetinit.

Totodată, martorul l-a observat și pe numitul A. M. care se afla pe motocicletă și care a încercat să întoarcă spre sensul de mers spre C., deci să pătrundă pe sensul de mers al martorului.

A relatat martorul că, în timp ce numitul A. M. efectua manevra de întoarcere, acesta s-a aplecat mai întâi spre dreapta apoi spre stânga și imediat după efectuarea virajului a căzut pe banda II de mers, spre C., la aproximativ 15-20 metri de autoturismul condus de martor, fapt ce l-a determinat să frâneze, să vireze puțin dreapta și să oprească pe un spațiu de degajare, în afara carosabilului.

Din relatarea martorului rezultă cu certitudine că acesta a observat de la o distanță suficient de mare evenimentul pentru a putea opri în siguranță și era deja în proces de frânare, urmare a intenției de a se uita la motocicletele aflate pe celălalt sens de mers.

În ceea ce privește gravitatea leziunilor, nu se poate aprecia asupra acesteia în lipsa unui certificat medico-legal.

Totodată, căderea motocicletei și a numitului A. M. s-a produs la o viteză de deplasare foarte mică având în vedere că acesta a parcurs doar 3-4 metri din momentul pornirii, efectua și un viraj, pentru pătrunderea pe celălalt sens de mers concomitent cu asigurarea martorului că poate intra în condiții de siguranță, viteza de deplasare fiind astfel adaptată acestor manevre dar și posibilității de a opri dacă celălalt sens de mers era ocupat.

Față de aspectele evidențiate, nu se poate reține intenția de a ucide, directă sau indirectă cu care ar fi acționat inculpații S. D. și Slovinski B., a numitului A. M..

Referitor la numitul Beghim Ozder, Curtea reține următoarele:

În declarația dată în cursul urmăririi penale, numitul Beghim Ozder a susținut că, în data de 30.09.2012 împreună cu prietenul său, numitul A. I. se deplasau, ambii cu motociclete, pe relația C. – M. și la ieșirea din localitatea T. a observat un grup de persoane și întrucât a crezut că este un accident rutier a oprit.

Totodată, a oprit și martorul A. I..

A relatat martorul că, la aproximativ jumătate de minut au sosit la locul menționat inculpatul S. D., pe care îl cunoștea, și care era însoțit de alte trei sau patru persoane și întrucât și-a dat seama că vor urma acte de agresiune a intenționat să plece.

Referitor la martorul A. I., s-a precizat de martor că acesta a reușit să plece.

Nu a putut menționa martorul dacă persoanele care au sosit erau înarmate întrucât starea de teamă l-a împiedicat să observe amănunte.

A mai susținut martorul că, la un moment s-a trezit că este căzut însă nu poate menționa nimic despre motivul care a determinat căderea sa și nici de mecanismul căderii întrucât și-a pierdut cunoștința.

A reliefat martorul că, la trei zile după incident, fiind în spital a fost vizitat de inculpatul S. D. care și-a cerut scuze că l-a lovit dar și pentru incident.

Declarația martorului Beghim Ozder a fost completată de acesta cu următoarele aspecte: una dintre persoanele prezente la incident și care era îmbrăcată într-un tricou galben și era înarmat cu o bâtă a fost identificată ca fiind numitul S. M. I., însă nu poate declara dacă a fost lovit de acesta ori de alte persoane întrucât fiind lovit în partea din spate a căzut și și-a pierdut cunoștința.

Referitor la inculpatul P. G., martorul Beghim Ozder a menționat că nu l-a văzut la locul incidentului.

Fiind audiat la instanța de fond, martorul a susținut că, fiind speriat de grupul de bărbați care se îndrepta spre grupul motocicliștilor s-a speriat și a încercat să fugă, însă urmare a faptului că era încălțat cu cizme de motociclist a căzut și și-a pierdut cunoștința, fără a putea menționa motivul care a condus la starea de inconștiență.

A mai susținut martorul că, la locul incidentului l-a observat pe inculpatul S. M. ce se afla într-un autoturism, pe scaunul din dreapta față dar și pe inculpatul S. D., martorul negând prezența inculpaților Slovinski B. și Poenașu G..

Instanța de apel va înlătura, parțial declarațiile martorului Beghim Ozder, în sensul că nu a avut cunoștință de actele de agresiune exercitate asupra sa, de numărul și persoana agresorilor, de obiectele cu care a fost lovit, și aceasta în baza declarațiilor martorului A. I., acesta relatând că, discutând telefonic cu Beghim Ozder, la câteva ore după incident, prietenul său i-a spus că a fost bătut de mai multe persoane cu niște ”pari”, persoane care au venit la locul incidentului cu un autoturism marca Audi.

Poziția subiectivă a martorului Beghim Ozder este explicabilă prin relațiile de amiciție cu numitul S. D. și evident cu familia acestuia.

Situația de fapt relatată de martorul A. I. este confirmată de martora Aldeș C. Mery, care în declarația din 30.09.2012 a arătat că, aceleași persoane care l-au agresat pe numitul A. M., au exercitat acte de violență și asupra unui motociclist pe care nu îl cunoaște, acesta fiind lovit cu răngile, agresiune în urma căreia i s-a rupt mâna și piciorul.

De asemenea, și ceilalți martori audiați în cauză, prezenți la locul incidentului au susținut că numitul Beghim Ozder a fost lovit, de mai multe ori cu bâte sau cu obiecte metalice dar și cu picioarele de către trei agresori.

Instanța de apel a stabilit că cele trei persoane care l-au agresat pe numitul Beghim Ozder sunt inculpații S. D. și Slovinski B., cea de-a treia persoană fiind persoana în tricou galben despre care, inițial s-a stabilit că ar fi fost inculpatul P. G., și aceasta în baza declarațiilor martorei Aldeș C. Mery, coroborate cu declarațiile celorlalți martori menționați, potrivit cu care aceleași persoane care l-au agresat pe numitul A. M., au exercitat acte de violență și asupra unui motociclist pe care nu îl cunoaște, aceste trei persoane fiind cele care au coborât din autoturismul care a venit la locul incidentului după ce inculpatul S. M. a cerut telefonic acest lucru.

De asemenea, s-a avut în vedere și faptul că, potrivit declarațiilor martorilor M. N. și D. I., în timpul cât numitul Beghim Ozder

Era agresat, inculpatul S. M. îl urmărea pe martorul Aldeș I. C. după care același inculpat a intrat în conflict verbal cu martorul D. I..

În raport de locul unde au fost produse leziunile numitului Beghim Ozder, mână și picior, de gravitatea acestora, de obiectele vulnerante cu care s-a acționat, apreciem că nu se poate reține că inculpații S. D. și Slovinski B. au acționat cu intenția, directă sau indirectă de a provoca decesul numitului Beghim Ozder.

În consecință, criticile formulate de P. de pe lângă Tribunalul C. referitoare la nereținerea infracțiunii de tentativă de omor, în oricare dintre încadrările solicitate, apar ca fiind neîntemeiate.

În mod corect a stabilit instanța de fond că inculpatul P. G. nu a fost la locul incidentului și deci nu a exercitat acte de violență asupra nici uneia dintre victime, critica formulată fiind neîntemeiată.

Apreciem, din perspectiva dispozițiilor art.91 vechiul cod procedură penală că toate procesele verbale de recunoaștere din fotografii de către martorii P. T. A., P. Ema C., M. N. și D. I. D., sunt lovite de nulitate absolută, având în vedere următoarele considerente:

Astfel, procesul verbal de recunoaștere din fotografii de către martora P. Ema C. a fost încheiat și semnat de un lucrător de poliție din cadrul Secției 3 Poliție Rurală M., care a efectuat prezentarea pentru recunoaștere la sediul Secției 3 București.

Astfel cum rezultă din conținutul procesului verbal, la recunoaștere nu a participat nici un martor asistent și nici nu s-au realizat fotografii judiciare, acest fapt fiind justificat laconic prin mențiunea ”datorită împrejurărilor”, fără să se explice care sunt aceste împrejurări.

Nu se poate accepta justificarea potrivit cu care în sediul unui organ de poliție nu a fost găsită măcar o persoană care să participe la recunoaștere, după cum nu se poate concepe că în același sediu să nu poată fi adus un criminalist care să fixeze aspectele de la recunoaștere, mai mult, nu s-a făcut dovada că s-ar fi luat legătura cu vreunul care să realizeze fotografiile judiciare.

În lipsa martorilor asistenți, a fotografiilor judiciare, nu se poate stabili corectitudinea mențiunilor cuprinse în procesul verbal, cu atât mai mult cu cât există contestații cu argumente pertinente privind prezența unuia dintre inculpați la locul faptei.

Aceleași aspecte sunt reținute de instanța de apel și cu privire la procesele verbale de recunoaștere din fotografii de către martorii M. N., D. I. D. și P. T. A..

Nu înțelegem de ce nu a fost prezentat spre recunoaștere martorilor și numitul S. M. I., persoană despre care s-a afirmat că a fost la locul faptei și că era îmbrăcat cu un tricou galben, vestimentație atribuită inculpatului Poenașu G..

Evidențiem fizionomiile foarte asemănătoare ale inculpaților S. D. și Slovinski B., aspect care coroborat cu împrejurările în care au fost observații agresorii la locul faptei, în mișcare, alergare, este posibil să fi produs confuzie.

Mai arătăm și faptul că, agresorilor li s-au dat de către martorii menționați, în declarațiile din 30.09.2012, semnalmente foarte asemănătoare, aceștia fiind deosebiți, în activitatea infracțională desfășurată, după culoarea obiectelor de vestimentație, cu excepția inculpatului S. M. care a fost identificat după vârstă.

Deosebit de important este și faptul că, martorii P. Ema C. și P. T. au vizualizat fotografiile în baza cărora s-a realizat recunoașterea și ne referim în primul rând la inculpatul P. G., anterior, acestea fiind trimise, contrar dispozițiilor legale, prin e-mail, de către un lucrător de poliție care efectua cercetarea în cauză.

Relevant este că, cei doi martori răspund, tot prin e-mail, în sensul că nu au recunoscut nici una din persoanele prezentate, printre acestea fiind și inculpatul P. G..

Intrigant este faptul că, aceleași fotografii au fost trimise a doua oară prin e-mail martorului P. T. A., dar după realizarea recunoașterii din fotografii la data de 04.10.2012, respectiv la data de 19.10.2012, ocazie cu care martorul îl recunoaște pe inculpatul Poenașu G., ridicându-se întrebarea logică de ce a mai fost necesară o nouă recunoaștere dacă deja martorul, la data de 04.10.2012, îl recunoscu-se pe inculpat.

În consecință, există dubii serioase cu privire la condițiile în care s-a realizat recunoașterea de către martorii arătați, toate mențiunile din procesele verbale de recunoaștere referitoare la inculpatul P. G. urmând să fie înlăturate.

În ceea ce privește declarațiile date de martorul P. T. A. atât în cursul urmăririi penale cât și în fața instanței de fond, reliefăm că acestea sunt contradictorii, existând deosebiri referitoare la acțiunile inculpaților și la identitatea lor, de la o declarație la alta, aceste deosebiri fiind evidente raportat la depoziția martorului din faza judecății.

Remarcăm că acțiunile unora dintre inculpați sunt atribuite altora, declarațiile acestui martor fiind diferite, cu privire la aspectele menționate, și de cea a tuturor celorlalți martori audiați în cauză, astfel încât instanța de apel nici nu a mai făcut referire la depozițiile acestui martor.

Cu privire la recunoașterea făcută de martora Aldeș C. Mery, reținem că în declarația din data de 05.10.2012 îl identifică pe inculpatul Poenașu G. ca fiind persoana care i-a aplicat un pumn în frunte, cu toate că, în declarația din 30.09.2014 menționează că inculpatul S. M. a fost cel care i-a aplicat lovitura cu pumnul în frunte, persoană identificată inițial de martoră ca fiind conducătorul SUV-ului.

Ulterior, în declarația din cursul cercetării judecătorești martora menționează că i s-a aplicat o lovitură cu pumnul în frunte de către inculpatul S. M., susținând că singura persoană pe care a recunoscut-o la poliție este inculpatul S. M..

Este de menționat că martora nu l-a recunoscut pe inculpatul P. G. în sala de judecată.

Martorul M. C. nu l-a recunoscut pe inculpatul P. G. nici în cursul cercetării judecătorești și nici la urmărirea penală, sens în care facem trimitere la e-mail-ul trimis de acesta organelor de poliție, după cum nici martorul M. N., prezent în sala de judecată nu l-a recunoscut pe inculpatul Poenașu G..

Realitatea celor consemnate în procesul verbal de recunoaștere din fotografii de către martorul M. N. este serios pusă în discuție prin precizarea martorului din cursul cercetării judecătorești potrivit cu care, fiindu-i prezentat inculpatul P. G. de către procuror nu l-a recunoscut ca fiind unul dintre agresori.

Nu înțelegem de ce în cursul urmăririi penale nu s-a realizat recunoașterea din grup, ori una dintre explicații o poate constitui că în realitate martorii nu l-au recunoscut pe inculpatul Poenașu G..

Martorul Beghim Ozder, încă din cursul urmăririi penale a negat prezența inculpatului P. G. la locul incidentului, arătând că a fost prezent numitul S. M. I., acesta fiind îmbrăcat în tricou galben, aspect ce pare a fi mai plauzibil în condițiile în care, de la locul incidentului, inculpatul S. M. a apelat la membrii familiei sale să vină să îl susțină.

Facem trimitere și la argumentele prezentate de instanța de fond, ce au la bază un material probator consistent, privind imposibilitatea inculpatului de a ajunge în timp util, din Germania în România, la T., pentru a participa la incident.

Nu s-a dat nici un amănunt, nici o explicație referitor la modul în care procurorul a ajuns la concluzia că la locul incidentului ar fi fost și inculpatul P. G. în condițiile în care nici un martor nu îl cunoștea anterior incidentului, ceilalți inculpați nu au susținut implicarea sa în incident iar martorii nu au vizualizat nici un album de fotografii din care să îl recunoască.

Considerăm că prezența inculpatului P. G. a fost doar o presupunere a procurorului??? după care acesta a încercat să administreze probe în sensul susținerii presupunerii sale, prezentând martorilor, direct fotografia inculpatului, vezi în acest sens e-mail-urile adresate acestora, cu ignorarea tuturor regulior de procedură penală, această fotografie fiind singulară ca și persoană participantă la incident cu privire la care s-au solicitat relații în această modalitate.

Este de neacceptat să se administreze probe în mod ilegal prin justificări puerile de genul nu au fost identificate persoane care să asiste la efectuarea actului procedural sau nu s-a putut asigura prezența unui criminalist care să efectueze fotografiile judiciare ori, în unele cazuri încălcările s-au efectuat fără nici o justificare.

Nu se conștientizează, încă, la acest nivel căîn baza primelor acte de cercetare, care au o anumită valoare probatorie, se iau și primele măsuri de restrângere a unor drepturi, întrucât creează o anumită aparență la nivel de presupunere rezonabilă.

Totodată, referitor la audierile ulterioare în care se prezintă o altă situație de fapt sau apar modificări cu privire la aspecte esențiale, apreciem că este inacceptabil dezinteresul organului de urmărire penală în ceea ce privește motivele care au determinat aceste modificări.

Reținm că nu s-au administrat probe esențiale cum ar fi recunoașterea din grup, confruntările, nu au fost solicitate relații de la autoritățile străine, probe care în cursul cercetării judecătorești sunt greu de administrat sau chiar imposibil, celeritatea neputând justifica în nici un mod trimiterea în judecată a unei persoane nevinovate și suportarea unor consecințe grave chiar și pe perioadă determinată.

Este inacceptabil să nu verifici participarea unei alte persoane despre care ai informații cu atât mai mult cu cât acele informații au fost furnizate de o persoană care cunoștea persoana respectivă, mai mult să și inserezi în actul de inculpare că prezența sa este sigură dat fiind localizarea de la operatorul de telefonie mobilă, probă care ar fi putut fi administrată și pentru inculpatul P. G..

Un alt aspect negativ pe care îl reținem este prezentarea inculpatului spre recunoaștere din fotografii numai anumitor persoane și neprezentarea lui fizică tuturor participanților la incident, cu respectarea regulilor de procedură penală.

Mai mult a rezultat din declarațiile unor martori că inculpatul P. G. a fost prezentat de procuror acestora fără a se asigura un grup din care să fie recunoscut și în lipsa martorilor asistenți, fiind cert că această modalitate de lucru a denaturat atât percepția cât și susținerile martorilor.

Apreciem că este inacceptabil un asemenea mod de a instrumenta o cauză penală, Curtea reținând că inculpatului P. G. i-au fost afectate grav drepturile, prin reținerea, arestarea și ulterior prin impunerea unor obligații, ca măsuri preventive.

Mai reliefăm și o contradicție flagrantă între considerentele rechizitoriului, ca situație de fapt și aspectele menționate, tot ca situație de fapt la încadrarea juridică, pentru a se putea reține o răspundere penală mai gravă, și facem trimitere la martorii Aldeș C. Mery, Aldeș I. C. și I. Francesco L., despre care s-a afirmat că au fost loviți, doborâți de pe motociclete și puși în pericol de a-și pierde viața prin accidentarea lor de către autoturismele care circulau în zonă.

În mod asemănător, referitor la persoana vătămată Aldeș C. Mery, deși aceasta a fost agresată o singură data și nu cu un baston telescopic, astfel cum rezultă din toate declarațiile din cursul urmăririi penale, se reține lovirea acesteia de către inculpatul S. M., în două etape, atât cu pumnii cât și cu un baston telescopic, exagerându-se consecințele, respectiv pierderea cunoștinței, cu toate că, persoana vătămată nu a susținut niciodată această împrejurare, rechizitoriul dobândind uneori caracterul unei povești

Vom reliefa și câteva aspecte legate de modul în care instanța de fond, raportat la materialul probator administrat în cauză și la situația de fapt reținută a stabilit sau mai exact nu a stabilit, în considerentele sentinței dar nici în dispozitiv, pentru fiecare inculpat, fapta comisă și încadrarea juridică a acesteia.

Inculpatul S. M. a fost trimis în judecată întrucât ar fi exercitat acte de violență asupra martorilor I. Francesco L., Aldeș I. C. și Aldeș C. Mery.

Aceiași situație de fapt este reținută și de instanța de judecată.

Instanța de fond nu a stabilit încadrarea juridică pentru fiecare dintre inculpați și în raport de fiecare persoană vătămată.

Observăm că în considerente se motivează încetarea procesului penal numai pentru două dintre persoanele vătămate respectiv pentru Aldeș C. Mery și I. Francesco L. iar în dispozitiv se dispune încetarea procesului penal pentru trei personae vătămate, fiind identificată numai una dintre ele respectiv Aldeș C. Mery.

S-a lăsat la latitudinea instanței de apel să stabilească care sunt persoanele vătămate și soluția care s-ar impune pentru fiecare în parte, lipsa de rigurozitate a instanței de fond fiind evidentă și imputabilă.

Reținem că inculpații S. D. și S. B. au fost trimiși în judecată pentru exercitarea de acte de violență asupra numiților Beghim Ozder și A. M..

Deși în expunerea privind situația de fapt se stabilește de instanța de fond că inculpații menționați au exercitat acte de violență asupra numiților Beghim Ozder și A. M., la expunerea privind încadrarea juridică a faptelor comise de cei trei inculpați se menționează, în mod eronat, ca persoană vătămată și numitul Aldeș I. C., reieșind că răspunderea penală a acestora ar fi trebuit să fie stabilită în raport de trei infracțiuni și nu de două infracțiuni de vătămare corporală.

Mai mult, s-a stabilit o încadrare juridică pentru o infracțiune pentru care inculpații nici nu au fost trimiși în judecată.

Cu toate acestea, instanța de fond dispune încetarea procesului penal pentru fiecare dintre cei trei inculpați numai pentru două infracțiuni, fără a se menționa în raport de care persoană vătămată s-a dispus soluția de încetare, confuzia instanței de fond fiind evidentă.

Evidențiem că nu s-a dezbătut materialul probator, aspect necesar în condițiile în care declarațiile martorilor sunt contradictorii, nereieșind care și cu ce argumente s-au avut în vedere anumite declarații sau anumite aspecte din unele declarații.

Reținem că instanța de fond, a preluat situația de fapt reținută prin rechizitoriu, lacunar și neargumentat, ajungându-se la situația de a stabili o împrejurare pe care nici persoana vătămată și nici ceilalți martori nu au susținut-o, ne referim la lovirea numitei Aldeș C. Mery cu bastonul telescopic în zona capului.

În apelul promovat de inculpații S. M., S. D. și S. B. s-a criticat reținerea alin.2 al art.321 din vechiul cod penal și greșita individualizare a pedepselor applicate acestora.

Ca un prim argument s-a invocat faptul că, nu se poate reține consecința la care face referire textul incriminator și anume tulburarea gravă a liniștii și ordinii publice ca rezultat al manifestărilor celor trei inculpați.

Un al doilea argument se referă la incidența dispozițiilor art.5 noul cod penal, care impune aplicarea legii penale mai favorabile în sensul schimbării încadrării juridice în infracțiunea prev. de art.371 alin.1 cod penal.

Se relevă că în noua reglementare nu se mai reține ca circumstanță agravantă care intră în conținutul constitutiv al infracțiuniii, ca urmare imediată, tulburarea gravă a ordinii și liniștii publice.

Încadrarea juridică a faptelor comise de inculpați va fi dezbătută din perspectiva dispozițiilor art.5 cod penal, urmând ca instanța de apel să analizeze producerea unei tulburări grave a liniștii și ordinii publice ca circumstanță reală în individualizarea judiciară a pedepselor ce se vor aplica inculpaților, sub aspectele naturii, cuantumului și modalității de executare.

Conform art.5 cod penal, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii și până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale se aplică legea cea mai favorabilă.

Condițiile de aplicare a legii penale mai favorabile, astfel cum rezultă din dispoziția legală enunțată sunt: succesiunea de legi penale să intervină între momentul comiterii faptei și momentul judecării definitive a infractorului; legea penală să fie în vigoare la data când urmează să se aprecieze cu privire la legea penală mai favorabilă; toate legile să incrimineze fapta comisă; legile succesive incriminează sau sancționează diferit fapta comisă.

Având în vedere că la data de 01.02.2014 a intrat în vigoare noul cod penal, moment la care, cauza privindu-i pe apelanți se afla în cursul judecății, nefiind pronunțată o hotărâre judecătorească definitivă, împrejurarea că atât codul penal din 1969 cât și noul cod penal incriminează infracțiunile pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților apelanți iar acesta din urmă incriminează și sancționează diferit aceste infracțiuni apreciem că, în cauză sunt îndeplinite condițiile impuse de art.5 cod penal.

În ceea ce privește criteriile de determinare a legii penale mai favorabile, instanța va avea în vedere:

Deosebiri sub aspectul condițiilor de incriminare.

În raport de acest criteriu legile succesive se compară sub aspectul conținutului infracțiunii forma de bază sau calificată, urmând să fie considerată mai favorabilă legea care prevede unele condiții pentru existența faptei ca infracțiune deoarece în lipsa acestor condiții fapta nu există ca infracțiune ori nu este realizată forma calificată.

Deosebiri sub aspectul condițiilor de urmărire și judecată, de tragere la răspundere penală.

Deosebiri sub aspectul sancțiunilor.

În raport de acest criteriu compararea legilor se va face prin observarea limitelor de pedeapsă, urmând a se avea în vedere atât pedeapsa principală cât și pedepsele accesorii și complementare, natura pedepsei principale, conținutul pedepselor accesorii și complementare, condiții de aplicare a acestora, examinarea tuturor reglementărilor privitoare la pedeapsă și la mijloacele legale de individualizare.

Comparând cele două legi penale din punctul de vedere al condițiilor de incriminare, se constată că fapta incriminată în codul penal din 1968 ca infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice și în raport de care s-a dispus condamnarea inculpaților, are corespondent în infracțiunea prev. de art.371 cod penal sub denumirea de tulburarea ordinii și liniștii publice, text care nu mai incriminează și forma calificată.

Din perspectiva acestui criteriu, legea penală mai favorabilă este noul cod penal.

Între cele două reglementări succesive există deosebiri și sub aspect sancționator, limitele de pedeapsă prevăzute de legiuitor în noul cod penal, sub aspectul pedepsei principale fiind mai reduse.

Totodată noul cod penal înlătură aplicarea obligatorie a pedepsei accesorii în cazul condamnării la pedeapsa cu închisoarea, astfel cum rezultă din dispozițiile art.65 cod penal, care impune aplicarea pedepsei accesorii numai dacă se aplică și o pedeapsă complementară.

În același sens sunt și dispozițiile art.12 din Legea nr.187/2012 care reglementează punerea în aplicare a noului cod penal.

Față de inculpați s-a reținut, raportat la infracțiunea de tulburare a ordinii și liniștii publice circumstanța agravantă prev. de art.75 lit.a cod penal, săvârșirea faptei de trei sau mai multe personae împreună, circumstanță ce este reglementatî ți în noul cod penal prin dispozițiile art.77 lit.a, potrivit cu care constituie circumstanță agravantă săvârșirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună.

Efectele circumstanțelor agravante este reglementat în vechiul cod penal prin dispozițiile art.78 care dau posibilitatea aplicării unei pedepse până la maximul special și adăugarea unui spor de până la 5 ani iar în noul cod penal prin art.78, care dă posibilitatea aplicării unei pedepse până la maximul special și adăugarea unui spor de până la 2 ani, dispozițiile din noul cod penal fiind evident mai favorabile.

Raportat la acest criteriu legea penală mai favorabilă este noul cod penal.

Referitor la infracțiunile prev. de art.180 alin.1 cod penal anterior și art.181 cod penal din 1968, acestea au correspondent în infracțiunile prev. de art.193 alin.1 și art.193 alin.2 noul cod penal.

Din punctul de vedere al regimului sancționator, în cazul infracțiunii prev. de art.180 alin.1 cod penal anterior, legea penală mai favorabilă ar fi vechea reglementare iar referitor la art.181 cod penal, legea penală mai favorabilă este din perspectiva aceluiași criteriu noul cod penal.

Se va avea în vedere, la stabilirea legii penale mai favorabile, Decizia Curții Constituționale nr.265/16.05.2014 publicată în Monitorul Oficial la data 20.05.2014 potrivit cu care, dispozițiile art.5 cod penal sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează în sensul posibilității combinării dispozițiilor legale din cele două legi penale.

Având în vedere criteriile mai sus enunțate, instanța de apel stabilește ca lege penală mai favorabilă noul cod penal.

În consecință, Curtea, în baza art.421 alin.1 pct.2 lit. a cod procedură penală, va admite apelurile formulate de P. de pe lângă Tribunalul C. și de apelanții inculpați S. M., S. D. și S. B. împotriva sentinței penale nr.434/20.11.2013 pronunțată de Tribunalul C. în dosar nr._, în baza art.423 alin.2 cod procedură penală, va desființa în parte sentința penală nr.434/20.11.2013 pronunțată de Tribunalul C. în dosar nr._ și rejudecând, în baza art.386 cod procedură penală, va dispune schimbarea încadrării juridice pentru inculpatul S. M. din infracțiunile prev. de art.180 alin.1 cod penal (parte vătămată I. Francesco L. ), de art.180 alin.1 cod penal (parte vătămată Aldeș I. C.), de art.180 alin.1 cod penal (parte vătămată Aldeș C. Mery) și de art.321alin.1 și 2 cod penal cu aplic. art.75 lit.a cod penal în infracțiunile prev. de art.193 alin.1 cod penal, de art.193 alin.1 cod penal, de art.193 alin.1 cod penal și de art.371 alin.1 cod penal cu aplic.art.77 lit.a cod penal, pentru inculpatul S. D. din infracțiunile prev. de art.180 alin.1 cod penal cu aplic. art.75 lit.a cod penal (parte vătămată A. M. ), de art.181 alin.1 cod penal cu aplic. art.75 lit.a cod penal (parte vătămată Beghim Ozder) și de art.321alin.1 și 2 cod penal cu aplic. art.75 lit.a cod penal în infracțiunile prev. de art.193 alin.1 cod penal, de art.193 alin.2 cod penal și de art.371 alin.1 cod penal cu aplic.art.77 lit.a cod penal iar pentru inculpatul S. B. din infracțiunile prev. de art.180 alin.1 cod penal cu aplic. art.75 lit.a cod penal (parte vătămată A. M. ), de art.181 alin.1 cod penal cu aplic. art.75 lit.a cod penal (parte vătămată Beghim Ozder) și de art.321alin.1 și 2 cod penal cu aplic. art.75 lit.a cod penal în infracțiunile prev. de art.193 alin.1 cod penal, de art.193 alin.2 cod penal și de art.371 alin.1 cod penal cu aplic.art.77 lit.a cod penal.

Pentru inculpatul S. M., referitor la cele trei infracțiuni prev. de art.193 alin.1 cod penal, având în vedere lipsa plângerii prealabile raportat la părțile vătămate I. Francesco L. și Aldeș I. C. și retragerea plângerii prealabile de către partea vătămată, Curtea, în baza art.396 alin.6 cod procedură penală rap. la art.17 alin.2 cod procedură penală în ref. la art.16 lit.e cod procedură penală și art.157 cod penal, va înceta procesul penal pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 193 alin.1 cod penal - (parte vătămată I. Francesco L. ) și de art.193 alin.1 cod penal - (parte vătămată Aldeș I. C.) iar în baza art.396 alin.6 cod procedură penală rap. la art.17 alin.2 cod procedură penală în ref. la art.16 lit.e cod procedură penală și art.158 cod penal, va înceta procesul penal pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.193 alin.1 cod penal - (parte vătămată Aldeș C. Mery).

Pentru inculpatul S. D. referitor la cele două infracțiuni prev. de art.193 alin.1 cod penal și respective art.193 alin.2 cod penal, având în vedere lipsa plângerii prealabile raportat la părțile vătămate A. M. și Beghim Ozder, în baza art.396 alin.6 cod procedură penală rap. la art.17 alin.2 cod procedură penală în ref. la art.16 lit.e cod procedură penală și art.157 cod penal, va înceta procesul penal pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 193 alin.1 cod penal - (parte vătămată A. M. ) și de art.193 alin.2 cod penal - (parte vătămată Beghim Ozder ).

Întrucât s-a dispus schimbarea încadrării juridice pentru infracțiunea de tulburare a ordinii și liniștii publice prev. de art.371 alin.1 cod penal, se va proceda la o nouă individualizare a pedepsei.

La individualizarea pedepsei se vor avea în vedere criteriile de individualizare prev. de art.74 cod penal, respectiv gravitatea infracțiunii săvârșite, periculozitatea infractorului, determinate de împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Din perspectiva circumstanțelor reale în care s-a săvârșit fapta de tulburare a ordinii și liniștii publice, aceasta prezintă un grad ridicat de pericol social determinat de împrejurările și modalitatea de comitere, pe un drum public, intens circulat, numărul persoanelor implicate, în primă fază patru agresori și cinci personae agresate, număr care s-a majorat prin oprirea la locul incidentului a mai multor autoturisme din care au coborât personae care au încercat să oprească actele de violență dar și a altor doi motocicliști, și care au fost la rândul lor agresate, multitudinea actelor de violență exercitate sub diferite forme, atât împotriva persoanelor cît și asupra vehiculelor, starea de teamă creată și care a determinat unele personae să fugă, să se refugieze în locuri sigure sau să reclame protecție, oprirea circulației în zonă pe ambele sensuri de deplasare, obiectele folosite de inculpați, bate și obiecte metalice și amenințările proferate de aceștia, manifestări care au determinat intervenția organelor de ordine și care au determinat un puternic sentiment de indignare atât din partea persoanelor prezente cât și a celor care au luat imediat cunoștință.

Toate aceste elemente îndreptățesc instanța de apel să aprecieze că liniștea și ordinea publică a fost grav tulburată.

Reținem și comportamentul ulterior al inculpaților S. D. și Slovinski B. care, după sosirea organelor de poliție, în prezența acestora au agresat fizic și verbal pe martorul R. Ș. în momentul în care relata derularea incidentului, agresiune care a încetat numai după intervenția lucrătorilor de poliție.

Nu în ultimul rând avem în vedere și comiterea faptei de către patru persoane împreună.

Reținem, cu privire la inculpatul S. M. că, urmare a unei stări de iritare și enervare determinată de modul în care motocicliștii circulau pe drumul public și în special a martorului I. Francesco L., a luat hotărârea de a-i aplica o corecție fizică, implicându-și propria familie și pe cei apropiați în conflict, solicitându-le să vină înarmați, cerere determinată și de faptul că, în acel loc s-au oprit mai mulți motocicliști, contribuind, în mod esential la escaladarea conflictului și la agravarea consecințelor.

Gravitatea faptei astfel cum a fost stabilită impune aplicarea unor pedepse orientate spre maximul special prevăzut de textul incriminator.

Este real că pentru toți inculpații se pot reține circumstanțe personale favorabile legate de vârstă, integrare familială și profesională, lipsa antecedentelor penale, aspect care însă reprezintă un comportament normal, dar care nu pot conduce, raportat la gravitatea deosebită a faptei la reținerea lor ca circumstanțe atenuante și stabilirea unor pedepse sub minimul special.

S-a avut în vedere întrega atitudine procesuală al inculpaților, lipsa regretului pentru incidental provocat și care, deși recunosc implicarea în eveniment au minimalizat atât propriul comportament neadecvat cât și consecințele acestuia.

Circumstanțelor personale ale inculpaților li se va da o eficiență mai mare raportat la modalitatea de executare a pedesei, instanța de apel apreciind, contrar celor stabilite de instanța de fond că există posibilitatea ca scopul și funcțiile pedepsei să fie realizate fără executare efectivă, în condițiile art.91 cod penal.

În consecință, Curtea, în baza art.371 alin.1 cod penal cu aplicarea art.77 lit.a cod penal în ref. la art.78 alin.1 cod penal, va condamna inculpații la pedeapsa de câte 1 an și 6 luni închisoare.

În baza art.91 cod penal, se va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art.92 cod penal, se va stabili termen de supraveghere de 2 ani și 6 luni

În baza art.93 alin.1 lit.a, b, c, d și e cod penal, pe durata termenului de supraveghere, inculpații se vor supune următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la serviciul de probațiune din cadrul Tribunalului C., la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art.93 alin.3 și 4 cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpații vor presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 zile la instituțiile publice ce vor fi stabilite de serviciul de probațiune din cadrul Tribunalului C. în funcție de posibilitățile concrete de executare existente la nivelul serviciului și la nivelul instituțiilor din comunitate, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.

Se va atrage atenția inculpaților asupra dispozițiilor art.96 cod penal referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul în care, inculpatul, cu rea credință nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligațiile impuse ori stabilite de lege.

În baza art.399 alin.1 cod procedură penală în ref. la art.241 alin.1 lit.b cod procedură penală, se va constata ca fiind încetată de drept măsura preventivă a controlului judiciar luată față de inculpați prin încheierea din 20.02.2014 pronunțată de Curtea de Apel C..

Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței primei instanțe care nu sunt contrare prezentei decizii.

În baza art.275 alin.3 cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

În baza art.272 alin.1 cod procedură penală, onorariile parțiale avocați oficiu, în sumă de câte 150 lei se vor avansa din fondurile MJ, în favoarea avocați Fripis Elisabet, R. T. E. și B. E..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art.421 alin.1 pct.2 lit. a cod procedură penală,

Admite apelurile formulate de P. de pe lângă Tribunalul C. și de apelanții inculpați S. M., S. D. și S. B. împotriva sentinței penale nr.434/20.11.2013 pronunțată de Tribunalul C. în dosar nr._,

În baza art.423 alin.2 cod procedură penală,

Desființează în parte sentința penală nr.434/20.11.2013 pronunțată de Tribunalul C. în dosar nr._ și rejudecând dispune:

În baza art.386 cod procedură penală,

Respinge ca nefondată cererea Parchetului de pe lângă Tribunalul C. de schimbare a încadrării juridice pentru inculpații S. M., S. D., S. B. și P. G. în infracțiunea prev. de art.32 cod penal rap. la art.188 cod penal – art.189 alin.1 lit.f cod penal.

În baza art.386 cod procedură penală,

Dispune schimbarea încadrării juridice pentru inculpatul S. M. din infracțiunile prev. de art.180 alin.1 cod penal (parte vătămată I. Francesco L. ), de art.180 alin.1 cod penal (parte vătămată Aldeș I. C.), de art.180 alin.1 cod penal (parte vătămată Aldeș C. Mery) și de art.321alin.1 și 2 cod penal cu aplic. art.75 lit.a cod penal în infracțiunile prev. de art.193 alin.1 cod penal, de art.193 alin.1 cod penal, de art.193 alin.1 cod penal și de art.371 alin.1 cod penal cu aplic.art.77 lit.a cod penal.

În baza art.396 alin.6 cod procedură penală rap. la art.17 alin.2 cod procedură penală în ref. la art.16 lit.e cod procedură penală și art.157 cod penal,

Încetează procesul penal privind pe inculpatul S. M. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 193 alin.1 cod penal - (parte vătămată I. Francesco L. ) și de art.193 alin.1 cod penal - (parte vătămată Aldeș I. C.), ca urmare a lipsei plângerii prealabile.

În baza art.396 alin.6 cod procedură penală rap. la art.17 alin.2 cod procedură penală în ref. la art.16 lit.e cod procedură penală și art.158 cod penal,

Încetează procesul penal privind pe inculpatul S. M. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 193 alin.1 cod penal - (parte vătămată Aldeș C. Mery), ca urmare a retragerii plângerii prealabile.

În baza art.371 alin.1 cod penal cu aplicarea art.77 lit.a cod penal în ref. la art.78 alin.1 cod penal,

Condamnă pe inculpatul Săracilă M. - la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.

În baza art.91 cod penal,

Dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art.92 cod penal,

Stabilește termen de supraveghere de 2 ani și 6 luni

În baza art.93 alin.1 lit.a, b, c, d și e cod penal,

Pe durata termenului de supraveghere, inculpatul S. M. se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probațiune din cadrul Tribunalului C., la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art.93 alin.3 și 4 cod penal,

Pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul S. M. va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 zile la instituțiile publice ce vor fi stabilite de serviciul de probațiune din cadrul Tribunalului C. în funcție de posibilitățile concrete de executare existente la nivelul serviciului și la nivelul instituțiilor din comunitate, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.

Numărul zilnic de ore se va stabili prin legea de executare a pedepselor.

În baza art.94 cod penal,

Datele prevăzute în art. 93 alin. (1) lit. c) - e) și de art.93 alin.3 cod penal se comunică serviciului de probațiune.

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.96 cod penal referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul în care, inculpatul, cu rea credință nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligațiile impuse ori stabilite de lege.

În baza art.399 alin.1 cod procedură penală în ref. la art.241 alin.1 lit.b cod procedură penală,

Constată ca fiind încetată de drept măsura preventivă a controlului judiciar luată față de inculpatul S. M. prin încheierea din 20.02.2014 pronunțată de Curtea de Apel C..

În baza art.386 cod procedură penală,

Dispune schimbarea încadrării juridice pentru inculpatul S. D. din infracțiunile prev. de art.180 alin.1 cod penal cu aplic. art.75 lit.a cod penal (parte vătămată A. M. ), de art.181 alin.1 cod penal cu aplic. art.75 lit.a cod penal (parte vătămată Beghim Ozder) și de art.321alin.1 și 2 cod penal cu aplic. art.75 lit.a cod penal în infracțiunile prev. de art.193 alin.1 cod penal, de art.193 alin.2 cod penal și de art.371 alin.1 cod penal cu aplic.art.77 lit.a cod penal.

În baza art.396 alin.6 cod procedură penală rap. la art.17 alin.2 cod procedură penală în ref. la art.16 lit.e cod procedură penală și art.157 cod penal,

Încetează procesul penal privind pe inculpatul S. D. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 193 alin.1 cod penal - (parte vătămată A. M. ) și de art.193 alin.2 cod penal - (parte vătămată Beghim Ozder ), ca urmare a lipsei plângerii prealabile.

În baza art.371 alin.1 cod penal cu aplicarea art.77 lit.a cod penal în ref. la art.78 alin.1 cod penal,

Condamnă pe inculpatul Săracilă D. - la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.

În baza art.91 cod penal,

Dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art.92 cod penal,

Stabilește termen de supraveghere de 2 ani și 6 luni.

În baza art.93 alin.1 lit.a, b, c, d și e cod penal,

Pe durata termenului de supraveghere, inculpatul S. D. se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probațiune din cadrul Tribunalului C., la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art.93 alin.3 și 4 cod penal,

Pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul S. D. va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 zile la instituțiile publice ce vor fi stabilite de serviciul de probațiune din cadrul Tribunalului C. în funcție de posibilitățile concrete de executare existente la nivelul serviciului și la nivelul instituțiilor din comunitate, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.

Numărul zilnic de ore se va stabili conform legii de executare a pedepselor.

În baza art.94 cod penal,

Datele prevăzute în art. 93 alin. (1) lit. c) - e) și de art.93 alin.3 cod penal se comunică serviciului de probațiune.

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.96 cod penal referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul în care, inculpatul, cu rea credință nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligațiile impuse ori stabilite de lege.

În baza art.399 alin.1 cod procedură penală în ref. la art.241 alin.1 lit.b cod procedură penală,

Constată ca fiind încetată de drept măsura preventivă a controlului judiciar luată față de inculpatul S. D. prin încheierea din 20.02.2014 pronunțată de Curtea de Apel C..

În baza art.386 cod procedură penală,

Dispune schimbarea încadrării juridice pentru inculpatul S. B. din infracțiunile prev. de art.180 alin.1 cod penal cu aplic. art.75 lit.a cod penal (parte vătămată A. M. ), de art.181 alin.1 cod penal cu aplic. art.75 lit.a cod penal (parte vătămată Beghim Ozder) și de art.321alin.1 și 2 cod penal cu aplic. art.75 lit.a cod penal în infracțiunile prev. de art.193 alin.1 cod penal, de art.193 alin.2 cod penal și de art.371 alin.1 cod penal cu aplic.art.77 lit.a cod penal.

În baza art.396 alin.6 cod procedură penală rap. la art.17 alin.2 cod procedură penală în ref. la art.16 lit.e cod procedură penală și art.157 cod penal,

Încetează procesul penal privind pe inculpatul S. B. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 193 alin.1 cod penal - (parte vătămată A. M. ) și de art.193 alin.2 cod penal - (parte vătămată Beghim Ozder ), ca urmare a lipsei plângerii prealabile.

În baza art.371 alin.1 cod penal cu aplicarea art.77 lit.a cod penal în ref. la art.78 alin.1 cod penal,

Condamnă pe inculpatul S. B. - la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.

În baza art.91 cod penal,

Dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art.92 cod penal,

Stabilește termen de supraveghere de 2 ani și 6 luni.

În baza art.93 alin.1 lit.a, b, c, d și e cod penal,

Pe durata termenului de supraveghere, inculpatul S. B. se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probațiune din cadrul Tribunalului C., la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art.93 alin.3 și 4 cod penal,

Pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul S. B. va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 zile la instituțiile publice ce vor fi stabilite de serviciul de probațiune din cadrul Tribunalului C. în funcție de posibilitățile concrete de executare existente la nivelul serviciului și la nivelul instituțiilor din comunitate, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.

Numărul zilnic de ore se va stabili conform legii de executare a pedepselor.

În baza art.94 cod penal,

Datele prevăzute în art. 93 alin. (1) lit. c) - e) și de art.93 alin.3 cod penal se comunică serviciului de probațiune.

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.96 cod penal referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul în care, inculpatul, cu rea credință nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligațiile impuse ori stabilite de lege.

În baza art.399 alin.1 cod procedură penală în ref. la art.241 alin.1 lit.b cod procedură penală,

Constată ca fiind încetată de drept măsura preventivă a controlului judiciar luată față de inculpatul S. B. prin încheierea din 20.02.2014 pronunțată de Curtea de Apel C..

Menține celelalte dispoziții ale sentinței primei instanțe care nu sunt contrare prezentei decizii.

În baza art.275 alin.3 cod procedură penală,

Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

În baza art.272 alin.1 cod procedură penală,

Onorariile parțiale avocați oficiu, în sumă de câte 150 lei se vor avansa din fondurile MJ, în favoarea avocați Fripis Elisabet, R. T. E. și B. E..

Definitivă,

Pronunțată în ședință publică, azi 05.06.2014.

PREȘEDINTE, ptr. JUDECĂTOR,

E. C. M. M. U.

Aflată în C.O., semnează

PREȘEDINTE DE COMPLET,

E. C. M.

GREFIER,

I. C.

Jud. Fond.I.L.B.

Tehnored.jud. E.C.M.

8 ex./13.10.2014

← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 566/2014....		Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 58/2014. Curtea de... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 176/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 566/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 58/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 340/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Decizia nr. 278/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA Contestaţie la executare. Art.461 C.p.p.. Decizia nr. 373/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA