Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 271/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 271/2014 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 10-04-2014 în dosarul nr. 6347/256/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ NR. 271/P
Ședința publică de la 10 Aprilie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. D. M.
Judecător C. C.
Grefier C. C.
Cu participarea Ministerului Public prin procuror R. G. C. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
S-a luat în examinare apelul penal formulat împotriva sentinței penale nr. 214 din data de 28.01.2014 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul penal nr._ de asiguratorul
- ..A. BUCUREȘTI – cu sediul în București .. 45, sector 1 și cu sediul procesual ales în C. . privind pe inculpatul C. D., fiul lui D. și I., născut la 26.04.1985 în localitatea Cernavodă, jud. C., CNP_, cu domiciliul în ., studii 10 clase, de profesie conducător auto, fără antecedente penale, trimis în judecată pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. 1 și 3 cod pen., pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă prev. de art. 178 alin. 1 și 2 Cod penal; vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. 1 și 3 cod pen.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 3 aprilie 2014 consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța a stabilit, în conformitate cu disp.art.391 alin.1 Cod pr.penală pronunțarea la data de 10 aprilie 2014.
CURTEA ,
Asupra apelului penal de față:
Prin sentința penală nr. 214/28.01.2014 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul penal nr._ s-au hotărât următoarele:
În baza art. 11 pct.2 lit. b Cod pr. penala, raportat la art. 10 lit. f Cod procedura penala,
Încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului C. D., fiul lui D. și I., născut la 26.04.1985 în localitatea Cernavodă, jud. C., CNP_, cu domiciliul în com. Rasova, ., studii 10 clase, de profesie conducător auto, fără antecedente penale, pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. 1 și 3 cod pen., față de partea vătămata A. E., ca urmare a tardivității introducerii plângerii prealabile a părții vătămate.
În baza art. 178 alin. 1 și 2 Cod penal ;
Condamnă pe inculpatul C. D., fiul lui D. și I., născut la 26.04.1985 în localitatea Cernavodă, jud. C., CNP_, cu domiciliul în com. Rasova, ., studii 10 clase, de profesie conducător auto, fără antecedente penale, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă.
În baza art. 71 cod pen. interzice inculpatului C. D. drepturile prev. de art. 64 lit. a teza II a și b cod pen. pe durata executării pedepsei.
În baza art. 81 cod pen. suspendă condiționat executarea pedepsei aplicate inculpatului C. D., pe durata termenului de încercare de 6 ani, calculat conform disp. art. 82 c.pen.
În baza art. 71 alin. 5 cod pen. suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.
În baza art. 359 c.pr.pen. atrage atenția inculpatului C. D. asupra disp. art. 83 și art. 84 cod pen., privind revocarea suspendării condiționate în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare.
În baza art. 7 din Legea nr.76/2008 și Decizia RIL nr. 18/2013 a ICCJ dispune prelevarea de la inculpatul C. D. a probelor biologice în vederea introducerii profilului genetic în S.N.D.G.J.
În baza art. 346 alin. 4 cod pr. pen. lasă nesoluționată acțiunea civilă formulată de partea civilă A. E. și de partea civilă S. mun. Medgidia, jud. C..
Admite excepția lipsei calității procesuale de asigurător a . SA București.Respinge acțiunea civilă formulată de părțile civile V. C., V. F., V. N. M. și V. C. R. împotriva . SA București, ca formulat împotriva unei persoane fără calitate de asigurător.
Admite, în parte, acțiunile civile formulate de:
- partea civilă V. C., domiciliat în com. Poiana Lacului, .;
- partea civilă V. F., domiciliat în com. Poiana Lacului, .;
- partea civilă V. N. M., domiciliat în com. Poiana Lacului, .;
- partea civilă V. C. Robertino, domiciliat în com. Poiana Lacului, ..
În baza art. 14-15 și 346 cod pr.pen. raportat la art. 998-999 cod civil, art. 1000 alin. 1 cod civ. și art. 1003 cod civ., art. 50 și urm. din Legea nr. 136/1995:
Obligă pe inculpatul C. D. în solidar cu asigurătorul de răspundere civilă . București, cu sediul în București, .. 45C, sect. 1, înmatriculată în Registrul Comerțului la nr. J_ , la plata despăgubirilor civile după cum urmează:
- către partea civilă V. C. suma de 60.000 lei, cu titlul de despăgubiri materiale și suma de 50.000 EURO în echivalent în lei la cursul BNR al zilei de la data plății efective, cu titlul de despăgubiri morale ;
- către partea civilă V. F. suma de 50.000 EURO în echivalent în lei la cursul BNR al zilei de la data plății efective, cu titlul de despăgubiri morale;
- către partea civilă V. N. M. suma de 10.000 EURO în echivalent în lei la cursul BNR al zilei de la data plății efective, cu titlul de despăgubiri morale;
- către partea civilă V. C. Robertino suma de 10.000 EURO în echivalent în lei la cursul BNR al zilei de la data plății efective, cu titlul de despăgubiri morale.
În baza art.193 C.pr.pen. ;
Obligă pe inculpatul C. D. la plata către părțile civile V. C. și V. F. a sumei de 6000 lei, respectiv câte 3000 lei de fiecare, cu titlul de cheltuieli judiciare.În baza art. 191 cod pr.pen. obligă pe inculpatul C. D. la plata cheltuielilor judiciare către stat de 1.500 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că la data de 14.04.2009, inculpatul C. D. a condus ansamblul auto compus din autotractor M., cu număr de înmatriculare_, și semiremorca cu numărul_, pe D.N. 22C relația Medgidia-Cernavodă. În cabina autotractorului, în calitate de pasager, se afla partea vătămată A. E..
Ajungând în dreptul localității M.-V., zona km. 16 a D.N. 22C, (în afara localității) inculpatul C. D. nu a adaptat viteza de deplasare condițiilor meteo existente respectiv cale de rulare umedă și astfel, a pătruns pe sensul opus de circulație unde a intrat în coliziune frontală cu ansamblul auto format din autotractorul cu numărul de înmatriculare_ care tracta semiremorca cu numărul de înmatriculare_, condus din sensul opus de circulație de către victima V. G.-M..
Imediat după acest prim impact, autoturismul marca Opel condus de martorul C. M. a intrat în coliziune cu partea din spate a semiremorcii tractate de autotractorul condus de victima V. G.-M..
Polițiștii rutieri sesizați s-au deplasat la locul producerii accidentului de circulație unde au efectuat cercetarea locului accidentului, măsurători și fotografii judiciare, au întocmit schița locului accidentului.
Din cuprinsul procesului verbal de cercetare la fața locului și din planșa fotografică reiese că în sectorul respectiv de drum circulația se desfășoară în ambele sensuri, cu două benzi dinspre Medgidia spre Cernavodă (direcția de mers a inculpatului) și o bandă din sens opus. Între cele două sensuri de mers există marcaj longitudinal discontinuu. Partea carosabilă era umedă, fapt care a determinat lipsa oricăror urme de frânare.
Ansamblul auto condus de inculpat a fost identificat în afara părții carosabile a sensului opus de mers, astfel cum s-a fixat prin fotografiile judiciare la fila 12.
Urmare producerii accidentului de circulație a rezultat decesul victimei V. G.-M. și vătămarea corporală a părții vătămate A. E., acesta fiind transportat cu ambulanța la spital pentru a i se acorda îngrijiri medicale de specialitate.
Polițiștii rutieri au testat cu aparatul etilotest Drager inculpatul C. D. și martorul C. M., rezultatul fiind 0,00 mg/l. alcool pur în aerul expirat pentru fiecare dintre aceștia.
A fost efectuată constatarea stării tehnice, de către un expert tehnic judiciar auto, pentru ansamblul auto implicat în producerea accidentului de circulație, condus de inculpatul C. D., stabilindu-se conform procesului-verbal de constatare a stării tehnice din 24.04.2009 că autovehiculul prezentat și analizat nu corespundea circulației pe drumurile publice din punct de vedere al anvelopelor punții spate a autotractorului și a datei de expirare a I.T.P. a semiremorcii.
A fost efectuată constatarea stării tehnice, de către un expert tehnic judiciar auto, pentru ansamblul auto implicat în producerea accidentului de circulație, condus de victima V. G.-M., stabilindu-se conform procesului-verbal de constatare a stării tehnice din 24.04.2009 că autovehiculul prezentat și analizat corespundea circulației pe drumurile publice.
Conform raportului de constatare medico-legală nr._ emis de S.M.L. C., moartea numitului V. G.-M. a fost violentă. A fost cauzată de exanghinarea și insuficiența respiratorie acută consecutiv unui traumatism toraco-abdominal cu fracturi costale multiple, rupturi de organe și hemoragie internă. Leziunile traumatice au fost produse cu puțin timp înainte de moarte prin strivire între corpuri dure și neregulate. În sângele recoltat de la cadavru nu s-a constatat alcool.
Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 127/A1 rutier/2011 emis de S.M.L. C., partea vătămată A. E. a suferit în 14.04.2009 leziuni traumatice care putut produce prin lovire de corpuri/planuri dure. A necesitat 50-55 zile de îngrijiri medicale de la data producerii leziunilor traumatice. Victima nu a rămas cu infirmitate fizică permanentă.
În cauză a fost dispusă efectuarea unei expertize judiciare tehnice auto.
Conform raportului de expertiză întocmit de către expertul tehnic M. S., dinamica accidentului a fost următoarea: în data de 14.04.2009 în jurul orei 07.30, ansamblul rutier format din autotractorul M. cu numărul de înmatriculare_ și semiremorca KOEGEL cu numărul de înmatriculare_ condus de C. D. rula pe D.N. 22C din jud. C. din direcția Medgidia către Cernavoda. În zona situată în dreptul km. 16 - zona accidentului - carosabilul este asfaltat, în curbă la stânga și rampă raportat la direcția de deplasare a ansamblului rutier menționat, fără declivități. Lățimea părții carosabile este de 11,00 m. circulația fiind organizată în ambele sensuri. Separarea sensurilor este materializată prin marcaj simplu continuu, iar benzile prin linie simplă întreruptă. Sensul de deplasare spre Cernavodă este amenajat pe două benzi, iar a contrasensului pe o bandă de circulație. Marcajele de delimitare a benzilor, a sensurilor și a suprafeței carosabile sunt vizibile. Calea de rulare era umedă, vizibilitatea fiind în concordanță cu data, ora și condițiile meteo. Valorile de trafic erau în concordanță cu locul, data și ora, respectiv normale.
În zonă nu sunt instituite alte restricții suplimentare prin indicatoare sau marcaje specifice.
Deplasarea autotractorului M. se efectua pe spațiul corespunzător sensului său de mișcare. În cabina autotractorului în calitate de pasager era A. E.. În acest timp, din contrasens se deplasa ansamblul rutier format din autotractorul IVECO cu numărul de înmatriculare_ și semiremorca KOEGEL cu numărul de înmatriculare_ condus de V. G.-M.. În spatele acestui ansamblu rutier se deplasa autoturismul OPEL cu numărul de înmatriculare_ condus de C. M..
. de C. D. în virajul la stânga are loc cu o viteză neadaptată condițiilor meteo. Ansamblul rutier, sub efectul forței centrifuge devine instabil și capătă o mișcare de a ieși în afara părții carosabile spre dreapta. Surprins de mișcarea necontrolată a ansamblului rutier, C. D. încearcă corectarea acestei mișcări printr-un contraviraj la stânga.
În condițiile în care ansamblul rutier condus de C. D. schimbă direcția spre stânga iar ansamblul rutier condus de V. G.-M. și autoturismul OPEL condus de C. M. rulează regulamentar pe spațiul sensului de deplasare, are loc apariția stării de pericol.
Astfel cabina autotractorului condus de V. G.-M. intră în coliziune cu lateralul dreapta față al semiremorcii tractate de autotractorul condus de C. D.. Ca urmare a acestui impact are loc oprirea bruscă a ansamblului rutier condus de V. G.-M.. Imediat acestui prim impact și autoturismul OPEL condus de C. M. intră în coliziune cu partea din spate a semiremorcii tractate de autotractorul condus de V. G.-M..
Au fost determinate de către expert, în raportul de expertiză, vitezele de deplasare ale ansamblurilor auto implicate în accident, astfel: ansamblul auto a fost condus de inculpatul C. D. cu o viteză de 80,82 km/h, iar ansamblul auto a fost condus de victima V. G.-M. cu o viteză de deplasare în valoare de 65-70 km/h.
Reguli de circulație încălcate și de către cine:
C. D. a încălcat prevederile regulamentare prevăzute în art. 35 al. 1, art. 41 al. 1 și art. 48 din O.U.G. nr. 195/2002 rep. și art. 77 al. 2 din H.G. 1391/2006.
Cauza determinantă a producerii accidentului a constat într-un cumul de factori: neatenție în conducere, neadaptarea vitezei de deplasare la un carosabil umed, trecerea peste marcajul simplu continuu, pătrunderea pe contrasens.
Accidentul și urmările acestuia puteau și trebuiau să fie prevenite exclusiv de C. D..
Locul producerii accidentului a fost pe spațiul benzii de deplasare al ansamblului rutier condus de V. G.-M..
Poziția ansamblului rutier condus de C. D. era înclinată față de axul străzii, în timp ce poziția ansamblului rutier condus de V. G.-M. era paralelă cu axul drumului.
În cursul judecății s-a efectuat Raportul de expertiză criminalistică nr. 349/18.11.2013 întocmit de Laboratorul Interjudețean de expertize criminalistice București, conform căruia:
-dinamica accidentului a fost următoarea: la data de 14.04.2009, în jurul orelor 07,00, autotrenul (compus din autotractorul marca M. înmatriculat cu nr._ și semiremorca cu nr._ ) condus de inculpatul C. D. se deplasa pe DN 22 C în jud. C., având direcția Medgidia - Cernavodă. La Km 16, în zona unei curbe spre stânga (având în vedere sensul Medgidia - Cernavodă) s-a produs o coliziune între autotrenul menționat mai sus și autototrenul compus din autotractorul marca IVECO înmatriculat cu nr._ și semiremorca cu nr. 17 EEN) condus în direcție contrară de către numitul V. G. M.. În momentele respective, s-a mai produs un impact, între semiremorca autotrenului condus către numitul V. G. M. și autoturismul marca OPEL înmatriculat cu nr._ condus în direcția Cernavodă - Medgidia de către numitul C. M.. Caracteristicile drumului din acea zonă, pozițiile în care au fost găsite autovehiculele implicate în accident, precum și amplasarea mijloacelor materiale de probă relevate la fața locului sunt consemnate în procesul verbal de cercetare, poziționate pe schița locului faptei ilustrate de fotografiile judiciar-operative.
Partea carosabilă asfaltată, având lățimea totală de 11 m.
Circulația se desfășoară pe două sensuri, două benzi de mers pe direcția Medgidia - Cernavodă și o bandă pe sensul opus. Carosabilul, umed.
- vitezele de deplasare: întrucât organele de cercetare nu au reținut la fața locului urme de frânare imprimate de către pneurile autovehiculelor implicate în accident, iar avariile prezentate de acestea nu se pot cuantifica, nu se pot determina vitezele acestora prin intermediul unor relații matematice.
- impactul s-a produs pe sensul Cernavodă - Medgidia;
- se consideră că în condițiile analizate, producerea accidentului putea fi prevenită dacă s-ar fi menținut traiectoria autotrenului condus de către numitul C. D. pe sensul său inițial de deplasare astfel încât să nu pătrundă pe contrasens;
- în condițiile reținute, respectiv al pătrunderii intempestive pe sensul Cernavodă - Medgidia a autotrenului compus din autotractorul cu nr._ semiremorca cu nr._, numitul V. G. M. nu putea evita coliziunea respectivă.
- se apreciază de asemenea, că nici numitul C. M. nu putea evita coliziunea (cu semiremorca cu nr._ ) întrucât și acesta s-a confruntat un obstacol intempestiv, creat de oprirea bruscă în impact a autotrenului condus către numitul V. G. M..
Material probator :
- procesul verbal din 14.04.2009 de constatare a accidentului și de cercetare la fața locului, cu planșa fotografică aferentă;
- procesul verbal de constatare a stării tehnice a autotractorului cu nr._ și a semiremorcii cu nr._, condus de inculpatul C. D.;
- procesul verbal de constatare a stării tehnice a autotractorului cu nr._ condus de victima V. G. M.;
- rezultatele testării șoferilor implicați în accident cu aparatul Drager;
- raportului de constatare medico-legală de necropsie nr._ emis de S.M.L. C.;
- raportului de expertiză medico-legală nr. 127/A1 rutier/2011 emis de S.M.L;
- raportului de expertiză întocmit de către expertul tehnic M. S.;
- raportul de expertiză criminalistică nr. 349/18.11.2013 întocmit de Laboratorul Interjudețean de expertize criminalistice București;
- declarațiile martorilor C. M., P. V., P. G..
Inculpatul C. D., audiat în instanță, a arătat că a plecat din Medgidia spre București și, în .-o curbă care nu era deosebit de periculoasă s-a încadrat pe banda a 2 a din stânga și a văzut că din sens opus venea un camion pe banda sa de mers astfel că s-a speriat și nu a mai știut ce să facă și a făcut stânga și s-a înfipt în mal, acel camion intrând în el. șoseaua era umedă. La locul accidentului au ieșit doi bătrâni care l-au întrebat cum îl cheamă. Inculpatul a mai arătat că pe banda I de mers nu era alt vehicul iar camionul în care se afla victima a pătruns în totalitate pe banda sa de mers și mai avea puțin și intra pe banda I.
Partea civilă A. E. a arătat că la momentul accidentului era administratorul societății la care lucra inculpatul. A fost angajat temporar. L-a luat o dată în cursă dar l-a văzut că este cam ezitant și l-a mai luat o dată când s-a întâmplat accidentul. Astfel, au plecat la ora 7-7,30 ca să facă o cursă, și în dreptul localității M. V. el a „pișcat” frâna și a pierdut controlul volanului. Mașina a derapat, din față venea victima care părea că și ea conduce nesigur. Accidentul s-a întâmplat pe banda victimei, după care nu mai știe nimic și s-a trezit la spital.
Acesta a mai arătat că este o persoană cu handicap și i-a sărit proteza de la mână. Era o curbă și, când a intrat în curbă a pișcat frâna și erau pe banda de lângă axul drumului. Victima venea pe banda lui dar a simțit că vine către ei. Nu poate preciza dacă s-a încălcat linia continuă. Inculpatul avea aproximativ 70 km/oră. Acesta a mai arătat că la momentul în care s-a făcut expertiza a aflat cine este persoana vinovată și atunci a formulat plângerea.
Totodată a mai arătat că și-a dat seama și la spital, la momentul accidentului, că inculpatul este vinovat, dar a știut 100% când poliția i-a prezentat raportul.
Martorul C. M. a arătat că se deplasa pe direcția Cernavodă - Medgidia și în . fața sa se afla tirul de Argeș, în urcare și dorea să îl depășească dar nu putea întrucât veneau mașini din sensul opus astfel că a mers în spatele lui. La coborâre a vrut să îlk depășească dar a s-a retras pentru că afară ploua și din față veneau tiruri astfel că s-a retras în spatele tirului. După care s-a petrecut accidentul și el a intrat cu turismul în spatele remorcii de Argeș pentru că nu a văzut stopurile tirului pentru a călca frâna. Ulterior accidentului a dat mașina în spate cca 200 metri și a mers la locul accidentului sunând la 112. la fața locului era A. E. căzut lângă roata mașinii stânga, conștient pentru că a vorbit cu el și o altă persoană fugea pe izlaz. După cca 5-10 min. acea persoană s-a reîntors și era șoferul tirului de București. Persoana căzută repeta că „i-am spus să meargă încet, i-am spus să meargă încet”. Același martor a mai arătat că în premomentul accidentului rula pe o singură bandă de mers, cât avea drumul, iar pe cealaltă parte, pe urcare, erau două benzi de mers. Nu a observat, înainte de accident, pe care din cele două benzi mergea autocamionul de București din sens invers. Tirul din fața sa, de Argeș, mergea pe banda lui de mers către Medgidia. Acesta a mai arătat că a încercat să depășească pe linie continuă dar văzând că vine ceva din față s-a retras în spatele tirului. Era trafic intens, ploua și nu se putea merge cu mai mult de 60-70 km/oră.
Martorul P. G. a arătat că a ieșit la poartă după accident și a văzut două mașini una peste alta. Se afla în curte la momentul accidentului dar nu a văzut nimic.
Martora P. V. a arătat că atunci când a ieșit la poartă accidentul se consumase. Acesta s-a produs în fața porții sale unde s-au ciocnit două mașini mari dintre care una încărcată cu lemne.
Instanța, coroborând probele administrate în prezenta cauză, analizate mai sus, probe care nu se contrazic, a reținut situația de fapt de mai sus și vinovăția inculpatului la săvârșirea faptei.
Deși inculpatul a arătat că victima a pătruns cu autovehiculul pe sensul său de mers, această apărare nu poate fi reținută fiind contrazisă de rapoartele de expertiză efectuate în cauză care au concluzionat că locul producerii accidentului a fost pe spațiul benzii de deplasare al ansamblului rutier condus de V. G.-M..
Totodată instanța a reținut că, chiar, partea civilă A. E. a declarat că „în dreptul localității M. V. el (inculpatul) a „pișcat” frâna și a pierdut controlul volanului. Mașina a derapat, din față venea victima care părea că și ea conduce nesigur. Accidentul s-a întâmplat pe banda victimei, după care nu mai știe nimic și s-a trezit la spital”.
Astfel instanța a reținut situația de fapt expusă mai sus.
Încadrarea juridică :
În drept, în raport de tardivitatea introducerii plângerii prealabile a părții vătămate instanța reține următoarele:
La data de 14.04.2009 a avut loc accidentul rutier în urma căruia A. E. a suferit vătămări corporale fiind internat în perioada 14.04-02.05.2009.
Partea civilă A. E. a formulat plângere penală la data de 01.04.2011.
Totodată instanța a reținut că raportul de expertiză tehnică judiciară a fost întocmit la data de 22.03.2012, după formularea plângerii penale de către partea civilă.
În speță, nu se poate aprecia că partea vătămată nu a cunoscut cine este făptuitorul întrucât în accident au fost implicați numai doi șoferi, dintre care unul a decedat.
Partea civilă a arătat că a știut că inculpatul este cel vinovat, dar numai după expertiză a fost convins de acest fapt.
Potrivit disp. art. 284 alin. 1 cod pr. pen., în cazul infracțiunilor pentru care legea prevede că este necesară o plângere prealabilă, aceasta trebuie să fie introdusă în termen de 2 luni din ziua în care persoana vătămată a știut cine este făptuitorul.
Ca urmare, numai în cazul în care persoana vătămată nu cunoaște identitatea făptuitorului în momentul săvârșirii faptei, pentru a nu se ajunge la decăderea acesteia din dreptul de a face plângere, legiuitorul a prevăzut un termen care curge din momentul aflării identității acestuia.
Ori, în speță, partea vătămată a cunoscut identitatea făptuitorului chiar de la momentul producerii accidentului. Susținerea părții vătămate în sensul că numai după efectuarea expertizei a fost convins că inculpatul este cel vinovat nu poate fi reținută de instanță întrucât prezumția de nevinovăție subzistă până la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
Important este momentul când partea vătămată a luat la cunoștință de identitatea persoanei care a produs accidentul, în speță chiar șoferul angajat de firma sa.
Altă soluție nu poate fii acceptată deoarece s-ar crea, pe cale judiciară, un alt termen, mai lung decât cel prescris de legiuitor, dacă persoana vătămată ar formula plângere prealabilă în termen de 2 luni de la momentul efectuării expertizei tehnice auto, iar nu în termen de 2 luni din momentul în care a cunoscut identitatea făptuitorului.
În consecință instanța a dispus în baza art. 11 pct.2 lit. b Cod pr. penala, raportat la art. 10 lit. f Cod procedura penala, încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului C. D., pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. 1 și 3 cod pen., față de partea vătămata A. E., ca urmare a tardivității introducerii plângerii prealabile a părții vătămate.
În drept, fapta inculpatului C. D. care, la data de 14 aprilie 2009, circulând pe de DN 22C, pe raza localității M. V., la volanul ansamblului auto format din autotractor M. și semiremorcă înmatriculate sub nr._ și respectiv_, prin manevrarea greșită a vehiculului, a pătruns pe contrasens și a intrat în coliziune cu un alt ansamblu auto, provocând decesul numitului V. G. M., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de de ucidere din culpă prev. de art. 178 alin. 1 și 2 Cod penal.
La stabilirea pedepsei aplicate inculpatului, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prev. de art. 72 cod pen., respectiv, limitele de pedeapsa prevăzute de lege, modul și împrejurările de săvârșire a faptelor, gradul de pericol social ridicat al faptei, datele personale ale inculpatului respectiv vârsta de 27 ani, studii 10 clase, căsătorit, conducător auto, fără antecedente penale precum și atitudinea parțial sinceră a acesteia încercând să culpabilizeze persoana decedată, de producerea accidentului.
Instanța, în raport cu criteriile de mai sus și văzând ca sunt întrunite cerințele art. 81 cod pen., a apreciat ca scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicate inculpatului poate fi realizat și fără executarea acesteia în regim de detenție, urmând astfel să suspende condiționat executarea pedepselor pe durata termenului de încercare compuse din durata pedepsei la care se va adăuga termenul fix de 2 ani, conform disp. art. 82 cod pen.
LATURA CIVILĂ:
În baza art. 346 alin. 4 cod pr. pen. instanța va lasa nesoluționată acțiunea civilă formulată de partea civilă A. E. și de partea civilă S. mun. Medgidia, jud. C..
Partea vătămată V. C., tatăl victimei, s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 500.000 euro cu titlul de daune morale și 60.000 lei cu titlul de daune materiale.
Partea vătămată V. F., mama victimei, s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 500.000 euro cu titlul de daune morale.
Partea vătămată V. N. M., fratele victimei, s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 100.000 euro cu titlul de daune morale.
Partea vătămată V. C. Robertino, fratele victimei, s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 100.000 euro cu titlul de daune morale.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale de asigurător a . SA București instanța a reținut că autotractorul condus de către inculpat era asigurat la . București, iar remorca autotrenului cu nr._ era asigurată la . SA.
Potrivit disp. din Legea 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România, "Art. 8. - Avizarea și constatarea producerii riscurilor asigurate, evaluarea pagubelor, stabilirea si plata despăgubirilor ori a sumelor asigurate efectuează în condițiile legii si ale normelor adoptate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, pentru asigurările obligatoriisau ale contractului de asigurare, în cazul asigurărilor facultative."
Potrivit disp. din Normele aprobate prin Ordinul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 20/2008, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 762 din_ „Art. 51. - (1) Asigurarea obligatorie de răspundere civilă net prejudicii produse prin accidente a remorcilor/semiremorcilor are acoperire doar dacă acestea nu sunt atașate unui vehicul tractor .(2) În cazul în care evenimentul se produce în timp
remorca/semiremorca este atașată vehiculului tractor, răspunderea
aparține vehiculului tractor”.
Cum, în speță, accidentul s-a produs în timp ce semiremorca cu nr._ era atașată autotractorului cu nr._, condus de inculpat, și asigurat de răspundere civilă pentru pagube provocate terților prin accidente de autovehicule la Goupama A. (fostă Asiban S.A.) cu polița ./04/W12/ZP, nr._ / 09.07.2008 rezultă că în cauză singurul asigurător în măsură a repara prejudiciile materia morale ale părților civile este G. A. S.A. în calitatea sa de asigurător al autovehiculului tractor.
Astfel, instanța a respins acțiunea civilă formulată de părțile civile V. C., V. F., V. N. M. și V. C. R. împotriva . SA București, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate de asigurător.
În considerarea celor reținute mai sus, în baza art.50 din Legea nr.136/1995 și a art.1003 Cod civil, acest asigurător de răspundere civilă delictuală Goupama A. (fostă Asiban S.A.) va fi ținut să răspundă în solidar cu asiguratul lor, pentru sumele la care acesta va fi obligat, în raport de plafonul stabilit prin dispozițiile legale în materie.
Conform art. 998 cod civ. orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui vina s-a ocazionat a-l repara.
Principiul fundamental al răspunderii civile delictuale este acela că fiecare este răspunzător pentru propriile sale fapte și trebuie să repare prejudiciul pe care l-a adus altcuiva prin săvârșirea acestora.
Pentru ca prejudiciul astfel rezultat să fie susceptibil de reparare, trebuie să întrunească următoarele condiții: să fie cert și să nu fi fost încă reparat. Caracterul cert al prejudiciului presupune că acesta este sigur, atât în privința existenței, cât și cu privire la posibilitățile de evaluare. Este întotdeauna cert prejudiciul actual, deci cel deja produs la data când se pretinde repararea lui, de asemenea cel viitor, care, deși nu s-a produs încă, este sigur că se va produce în viitor, el fiind astfel susceptibil de evaluare. Prejudiciul viitor - care este cert - nu se confundă cu prejudiciul eventual, care este lipsit de certitudine și, deci, nu poate justifica acordarea de despăgubiri.
Pentru ca prejudiciul astfel rezultat să fie susceptibil de reparare, trebuie să întrunească următoarele condiții:
- existenta unei fapte ilicite;
- existenta unui prejudiciu;
- raportul de cauzalitate între fapta ilicita și prejudiciu;
- culpa, greșeala sau vinovăția autorului.
Astfel, instanța a reținut că sunt aplicabile dispozițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie.
În dovedirea acțiunii sale civile, părțile civile au solicitat proba cu înscrisuri și proba cu martorii D. C. M. și R. M..
Martora D. C. M. a arătat că a participat la toate parastasele și înmormântarea victimei. Acestea s-au făcut potrivit religiei. Au participat cca 100-200 persoane. S-au dat de pomană încălțăminte, mobilă, s-a ridicat crucea de an, la 6 luni s-au dat patul și haine. Din câte a auzit cheltuielile s-au ridicat la suma de 50.000 lei.
Martorul R. M. a arătat că a participat atât la înmormântare cât și la pomeni. La pomeni au participat 200 persoane. Din câte a înțeles cheltuielile s-au ridicat la suma de 60.000 lei.
Partea civilă V. C. a depus la dosar înscrisuri constând în bonuri fiscale, chitanțe și facturi pentru o parte din bunurile cumpărate pentru înmormântare și pomeni, în sumă totală de 10.249,9 lei.
Astfel, în considerarea celor expuse mai sus, în ceea ce privește despăgubirile materiale solicitate de partea vătămată V. C., instanța apreciază că cererea este întemeiată pentru suma de 60.000 lei, așa cum au fost dovedite.
În privința reparării prejudiciului moral, principiul reparării integrale nu poate avea decât un caracter relativ tocmai datorită dificultății cuantificării unui asemenea prejudiciu.
Trebuie totuși respectat principiul proporționalității prejudiciului cu despăgubirea acordată și principiul echității.
Și în termenii Convenției Europene a Drepturilor Omului criteriul echității în materia despăgubirilor morale are în vedere necesitatea ca persoana vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit, cu efecte compensatorii.
Astfel, instanța a reținut că, în raport de relațiile dintre părțile civile și victimă, respectiv V. C. și V. F., părinții victimei, și V. N. M. și V. C. Robertino frații victimei, vârsta victimei de numai 31 ani, împrejurările în care victima a decedat, se justifica acordarea de despăgubiri morale dar cuantumul solicitat este mult prea mare în raport de împrejurările concrete de săvârșirea a faptelor.
Instanța a apreciat că doar prin îmbinarea răspunderii penale cu răspunderea patrimonială se poate asigura o ocrotire deplină a drepturilor subiective în general și a celor care definesc personalitatea umană – în special.
Împotriva sentinței penale nr. 214/28.01.2014 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul penal nr._ a declarat apel asigurătorul S.C. G. A. S.A., care a criticat cuantumul daunelor morale acordate de prima instanță, pe care l-a apreciat ca exagerat; s-a solicitat reducerea daunelor morale acordate părților civile, raportat la situația de fapt din cauză și practica judiciară în materie.
Examinând sentința penală apelată prin prisma criticilor formulate de apelant, precum și din oficiu, conform art. 420 C. Pr. P.., curtea constată ca fondat apelul declarat de asigurătorul S.C. G. A. S.A., din perspectiva cuantificării daunelor morale acordate părților civile V. C. și V. F..
Prima instanță a dispus condamnarea inculpatului C. D. pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art. 178 alin. 1,2 Cod penal din 1968, constând în aceea că în la data de 14 aprilie 2009, circulând pe de DN 22C, pe raza localității M. V., la volanul ansamblului auto format din autotractor M. și semiremorcă înmatriculate sub nr._ și respectiv_, prin manevrarea greșită a vehiculului, a pătruns pe contrasens și a intrat în coliziune cu un alt ansamblu auto, provocând decesul numitului V. G. M..
Prezentul apel nu vizează modalitatea de soluționare a laturii penale, care a intrat în puterea lucrului judecat, astfel încât curtea va ține seama de concluzia primei instanțe că inculpatul C. D. este singurul responsabil de producerea accidentului rutier în urma căruia a survenit decesul numitului V. G. M..
Ținând seama de modalitatea de soluționare a laturii penale, curtea constată că în mod corect prima instanță a constatat îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, prevăzute de art.998-999 din Codul civil din 1864, în vigoare la data producerii evenimentului, în cauză făcându-se dovada faptei ilicite, a vinovăției inculpatului, sub forma culpei fără prevedere, a prejudiciului produs și legăturii lui de cauzalitate cu fapta, aspect ce justifică angajarea răspunderii inculpatului și asigurătorului de răspundere civilă, în contextul existenței contractului de asigurare civilă obligatorie, potrivit dispozițiilor art.49 alin.1 și art.50 din Legea nr.136/1995 privind asigurările și reasigurările în România.
Asigurătorul S.C. G. A. S.A. nu a criticat decât cuantumul daunelor morale acordate părților civile V. C., V. F., V. N. M. și V. C. Robertino, astfel că, în raport de limitele devoluțiunii apelului și dispozițiile art. 417 alin. 1 Cod procedură penală, nu pot fi examinate aspecte ce țin de modalitatea de stabilire a daunelor materiale.
În analiza daunelor morale acordate părților civile V. C., V. F., V. N. M. și V. C. Robertino, ce fac obiect de critică în apelului asigurătorului, curtea constată că legiuitorul nu a stabilit criterii legale pentru determinarea prejudiciului patrimonial, revenind instanței dreptul și obligația de a identifica în concret criteriile de individualizare a prejudiciului nepatrimonial, plecând de la conținutul textului de lege care permite acoperirea durerii încercate prin moartea victimei, iar nu o compensare a vieții pierdute.
Curtea, în baza propriului examen, consideră că stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doză de aproximare, ceea ce este de esența unui proces de apreciere, nefiind expresia unei realități materiale, susceptibilă de o constatare obiectivă, însă pot fi avute în vedere o . criterii, și anume consecințele negative suferite de cel în cauză în plan fizic și psihic, importanța valorilor sociale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori și intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situația familială, profesională și socială, iar celui care le pretinde îi revine sarcina să producă un minimum de argumente și indicii din care să rezulte în ce măsură i-a fost produs un prejudiciu nepatrimonial.
Procesul de cuantificare a daunelor morale este guvernat de criteriul echității care exprimă cerința ca indemnizația să reprezinte o justă și integrală dezdăunare a părții vătămate și nu o îmbogățire a acesteia, dar nici o amendă excesivă pentru persoana responsabilă de repararea prejudiciului nepatrimonial. În termenii Convenției Europene a Drepturilor Omului acest criteriu se traduce prin necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudicial moral suferit.
În aceste condiții, în aprecierea rezonabilității sumei acordate cu titlu de daune morale trebuie să aibă în vedere contextul social-economic, nivelul general de trai al comunității, întrucât doar prin raportare la percepția generală privind importanța unor venituri se poate aprecia în ce măsura o anumită sumă poate constitui o reparație echitabilă.
Curtea mai are în vedere că daunele morale nu au rolul de a înlocui pierderea unei vieți, care este imposibil de estimat în bani, ci doar de a aduce o compensare pentru suferința pricinuită prin pierderea unei persoane apropiate.
Este evident că în calitatea lor de rude apropiate cu victima, părțile civile V. F., V. N. M. și V. C. Robertino au fost expuse unui puternic șoc emoțional, datorită legăturilor de afecțiune și atașament reciproc, pierderea unui copil, respectiv frate, aflată la o vârstă tânără, resimțindu-se pentru întreg restul vieții, punându-și amprenta în mod definitiv asupra relațiilor de familie grav afectate, de aceea trebuie recunoscut un prejudiciu nepatrimonial.
Curtea are în vedere că părțile civile locuiau împreună cu victima, gospodăreau împreună, iar decesul victimei a cauzat suferințe psihice părților civile, astfel cum au declarat martorii D. C. M. și R. M., însă din aceleași declarații nu rezultă că suferința părților civile ar fi depășit intensitatea firească pentru cazul pierderii subite și violente a unui copil, respectiv frate.
Din această perspectivă, curtea constatată că în mod corect s-a stabilit în cauză existența unui prejudiciu nepatrimonial cauzat părților civile prin fapta de ucidere din culpă săvârșită de inculpatul C. D., fiindu-le produse traume psihice, dar în proporții diferite, respectiv o traumă mai severă pentru părțile civile V. C., V. F., în calitate de părinți, comparativ cu trauma mai redusă resimțită de părțile civile V. N. M. și V. C. Robertino, frații victimei, cum de altfel a apreciat și prima instanță.
Însă în ceea ce privește cuantumul daunelor morale stabilit de prima instanță, curtea îl apreciază ca excesiv, în cazul daunelor morale acordate părinților, în timp ce sumele acordate fraților victimei se impun a fi menținute.
Pentru părțile civile V. N. M. și V. C. Robertino, frații victimei, prima instanță a apreciat că se impune acordarea cu titlu de daune morale a sumei de 10.000 euro, în echivalent lei. Ținând seama de situația concretă din cauză, legăturile de rudenie dintre victimă și părțile civile V. N. M. și V. C. Robertino, criteriile mai sus expuse de curte ce trebuie avute în vedere la aprecierea prejudiciului nepatrimonial, suma stabilită de prima instanță nu este nicidecum excesivă, regăsindu-și corespondent și în practica acestei instanțe, așa încât este justificată acordarea acestor daune morale către frații victimei, în considerarea suferințelor psihice produce acestora prin decesul fratelui, cu care se aflau în legătură apropiată, trăiau și gospodăreau împreună.
Relativ la părțile civile părțile civile V. C., V. F., părinții victimei V. G. M., prima instanță a considerat oportună acordarea unor daune morale în cuantum de câte 50.000 euro pentru fiecare părinte.
Deși suferința cauzată părinților de pierderea vieții unui copil este, probabil, cea mai intensă, în procesul de stabilire a daunelor morale trebuie să se urmărească acordarea unor sume care să aibă un caracter rezonabil și care în nici un caz nu pot fi considerate ca o compensare a pierderii vieții unei rude apropiate, ci doar o recunoaștere și o compensare a traumei psihice cauzate prin fapta ilicită. Importanța unei sume în bani nu poate fi scoasă din contextul social și economic actual, dar și din analiza semnificației sumei pentru partea căreia i se acordă. Curtea are în vedere că în luna februarie 2014 salariul mediu net a fost de 1.626 lei ( aproximativ 363 euro ). Comparând salariul mediu net lunar din România cu suma stabilită de prima instanță, rezultă că aceasta din urmă ar putea fi obținută, de o persoană care câștigă un venit echivalent salariului mediu net lunar, în peste 10 ani. Această comparație a fost realizată de curte pentru a exprima în concret semnificația și importanța economică a unei sume în bani, iar nu pentru a realiza o paralelă cu echivalentul unui vieți pierdute, care nu ar putea face obiectul unei astfel de comparații.
Având în vedere criteriile ce trebuie examinate la stabilirea daunelor morale, scopul daunelor morale, importanța sumelor stabilite de prima instanță pentru părinții victimei, curtea apreciază că sumele stabilite de prima instanță nu au un caracter rezonabil, proporțional și adecvat scopului reparator al răspunderii civile delictuale, în această modalitate specifică, impunându-se reducerea daunelor morale la suma de 25.000 euro pentru fiecare dintre părțile civile V. C., V. F., apreciind că aceste din urmă sume constituie o reparație echitabilă a prejudiciului nepatrimonial.
În consecință, apelul declarat de asigurator va fi admis numai din perspectiva reducerii daunelor morale acordate părților civile V. C., V. F..
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală curtea va admite apelul declarat de asigurătorul S.C. G. A. S.A. împotriva sentinței penale nr. 214/28.01.2014 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul penal nr._ .
În baza art. 423 alin. 2 Cod procedură penală se va desființa în parte sentința penală apelată, numai sub aspectul laturii civile și, rejudecând, se va reduce cuantumul daunelor morale la plata cărora a fost obligat inculpatul C. D. alături de asigurătorul S.C. G. A. S.A. către partea civilă V. C. de la suma de 50.000 euro în echivalent lei la cursul BNR din ziua plății la suma de 25.000 euro în echivalent lei la cursul BNR din ziua plății.
Se va reduce cuantumul daunelor morale la plata cărora a fost obligat inculpatul C. D. alături de asigurătorul S.C. G. A. S.A. către partea civilă V. F. de la suma de 50.000 euro în echivalent lei la cursul BNR din ziua plății la suma de 25.000 euro în echivalent lei la cursul BNR din ziua plății.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.
În baza art. 275 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia.
În baza art. 272 Cod procedură penală suma de 200 lei, reprezentând onorariu apărător desemnat din oficiu - avocat C. D. C., se va avansa din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului C..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
În temeiul art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală admite apelul declarat de asigurătorul S.C. G. A. S.A. împotriva sentinței penale nr. 214/28.01.2014 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul penal nr._ .
În baza art. 423 alin. 2 Cod procedură penală desființează în parte sentința penală apelată, numai sub aspectul laturii civile și, rejudecând:
Reduce cuantumul daunelor morale la plata cărora a fost obligat inculpatul C. D. alături de asigurătorul S.C. G. A. S.A. către partea civilă V. C. de la suma de 50.000 euro în echivalent lei la cursul BNR din ziua plății la suma de 25.000 euro în echivalent lei la cursul BNR din ziua plății.
Reduce cuantumul daunelor morale la plata cărora a fost obligat inculpatul C. D. alături de asigurătorul S.C. G. A. S.A. către partea civilă V. F. de la suma de 50.000 euro în echivalent lei la cursul BNR din ziua plății la suma de 25.000 euro în echivalent lei la cursul BNR din ziua plății.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.
În baza art. 275 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.
În baza art. 272 Cod procedură penală suma de 200 lei, reprezentând onorariu apărător desemnat din oficiu - avocat C. D. C., se avansează din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului C..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 10.04.2014.
Președinte,Judecător,
M. D. M. C. C.
Grefier,
C. C.
Jud.fond - A.I.S.
Tehnored.dec.jud. – M.D.M.
14 ex./17.04.2014
| ← Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Decizia nr.... | Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013.... → |
|---|
