Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 222/2014. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ

Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ - Sentințe și decizii penale / 2014

Decizia nr. 222/2014 pronunțată de Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ la data de 23-06-2014 în dosarul nr. 1202/102/2014

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TÂRGU M.

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

Dosar nr._

DECIZIA PENALĂ Nr. 222/A

Ședința publică din 23 Iunie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE I. C. B.

Judecător M. R. C.

Grefier G. C.

Cu participarea Ministerului Public reprezentat prin doamna procuror V. O., din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu-M.

Pe rol soluționarea apelului declarat de inculpatul B. C. (fiul lui A. și I., născut la data de 29.04.1991 în Tg.M., jud. M., domiciliat în comuna Râciu, ., jud. M., cetățean român, fără antecedente penale, CNP_, în prezent deținut în Penitenciarul de Minori și Tineri Tg.M.,) împotriva sentinței penale nr. 137 din 29 mai 2014, pronunțată de Tribunalul M., în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul apelant, în stare de arest preventiv, asistat de avocat G. L. A., apărător desemnat din oficiu.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Se constată depusă la dosarul cauzei delegația pentru asistență judiciară obligatorie nr.2380, prin care doamna avocat G. L. A. a fost desemnată, din oficiu, să acorde asistență judiciară inculpatului apelant.

Instanța învederează că inculpatul a folosit cuvântul „contestație” împotriva sentinței penale, prin care a fost condamnat la o pedeapsă de 13 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de omor, dispunându-se, printre altele, menținerea arestării preventive a inculpatului. Solicită ca inculpatul să precizeze motivele căii de atac, respectiv, dacă înțelege să conteste pedeapsa de 13 ani închisoare, sau menținerea arestării preventive.

Inculpatul precizează că este nemulțumit de pedeapsa aplicată și solicită reducerea ei.

Instanța recalifică contestația formulată de inculpat, drept apel.

La întrebarea instanței, inculpatul arată că își menține apelul formulat, solicită reducerea pedepsei, pe care o apreciază ca fiind prea mare.

Întrebat fiind de instanță, despre motivele care pledează în favoarea reducerii pedepsei, inculpatul nu este în măsură să indice motive, ca atare, instanța constată că inculpatul nu-și motivează apelul, decât sumar, solicitând micșorarea pedepsei.

De asemenea, instanța constată că în primă instanță, numita N. Juliana nu a avut calitatea de parte vătămată, ea fiind o rudă a victimei, că prima instanță, la apelul părților, doar pe inculpat l-a avut în vedere și a constatat că ruda victimei nu s-a constituit parte civilă. Ca urmare, constată că, din eroare a fost introdus în citativ numita N. Iulianna ca parte vătămată, singura parte în prezenta cauză fiind inculpatul B. C..

Instanța constată că termenul de judecată, pentru judecarea apelului declarat de inculpat, a fost fixat, în mod aleatoriu, pentru data de 29 septembrie 2014. Pune în discuția părților preschimbarea termenului pentru judecarea apelului, pentru data de astăzi, respectiv 23 iunie 2014.

Inculpatul este de acord cu preschimbarea termenului de judecată și judecarea apelului, la acest termen de judecată.

Reprezentanții acuzei și apărării nu se opun preschimbării termenului de judecată, pentru data de astăzi.

Instanța preschimbă termenul pentru judecarea apelului declarat de inculpatul B. C., pentru data de astăzi, 23 iunie 2014. Pune în vedere părților să precizeze dacă formulează alte cereri care să tindă la amânarea cauzei sau invocă chestiuni prealabile.

Nemaifiind cereri de formulat sau probe noi de propus, instanța acordă cuvântul în dezbateri, în susținerea căii de atac exercitate.

Apărătorul inculpatului, avocat G. L., susține apelul declarat, solicită admiterea lui, desființarea parțială a sentinței penale atacate și în rejudecare, a se dispune reindividualizarea pedepsei aplicate, în sensul reducerii ei. Solicită aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege, având în vedere că inculpatul și-a recunoscut vinovăția și a regretat săvârșirea faptei, aspect adus și la cunoștința primei instanțe. În ceea ce privește măsura arestului preventiv, solicită revocarea acestei măsuri.

Instanța pune în discuția părților admisibilitatea unei asemenea cereri, întrucât în momentul admiterii sau respingerii apelului, cu excepția trimiterii spre rejudecare, hotărârea va fi definitivă și inculpatul nu va mai fi în arest preventiv.

Apărătorul inculpatului precizează că solicită ca instanța să se pronunțe pe revocarea măsurii arestului preventiv, în situația în care va trimite cauza, spre rejudecare.

Reprezentanta Ministerului Public formulează concluzii pentru respingerea, ca nefondat, a apelului formulat de inculpatul apelant B. C..

Inculpatul având ultimul cuvânt, regretă comiterea faptei și solicită reducerea pedepsei.

Instanța reține cauza în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Deliberând asupra prezentului apel:

La data de 29 mai 2014, Tribunalul M. pronunță sentința penală nr. 137 prin care: în baza art. 396 alin. 2 din Cod procedură penală, l-a condamnat pe inculpatul B. C.; în temeiul art. 188 alin. 1 Cod penal, raportat la art. 375alin. 1 și 2, art. 374 alin. 4 și art. 396 alin. 10 din Cod procedură penală și art. 5 alin. 1 Cod penal, la pedeapsa de:

- 13 (treisprezece) ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de omor.

În baza art. 55 lit. a Cod penal, coroborat cu art. 67 alin. 2 Cod penal, raportat la art. 188 alin. 1 teza finală Cod penal și art. 5 alin. 1 Cod penal, i-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 alin. 1 lit. a și b Cod penal, a interzicerii exercițiului dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, precum și a dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe o durată de 5 ani și potrivit art. 54 Cod penal, raportat la art. 65 alin. 1, 3 Cod penal, cu referire la art. 5 alin. 1 Cod penal și art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187 din 24 octombrie 2012 pentru punerea în aplicare a noului Cod penal, a interzis inculpatului, în condițiile și pe durata prevăzută de textele legale arătate, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b Cod penal, adică a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, precum și a dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.

În baza art. 72 alin. 1 Cod penal, raportat la art. 404 alin. 4 lit. a Cod procedură penală, a scăzut din pedeapsa aplicată, durata reținerii pe 24 h, din data de 12 ianuarie 2014, precum și durata arestării preventive, începând cu data de 13 ianuarie 2014 și până la zi și potrivit art. 399 alin. 1 Cod procedură penală, a menținut inculpatul în stare de detenție.

În baza art. 162 alin. 1 și 3 Cod procedură penală, bunurile, respectiv:

- ciorapii de lână găsiți în apropierea victimei, aflați în coletul plic nr. 1;

- bâta din lemn în lungime de 1,45 m aparținând inculpatului, aflat în coletul plic nr. 1A;

- briceagul folosit de inculpat la săvârșirea faptei, aflat în colet plic nr. 1B;

- căciula victimei găsită în apropierea cadavrului, aflată în coletul plic nr. 2;

- pantalonii purtați de inculpat la data săvârșirii faptei, aflați în coletul plic nr. 2A;

- depozit subunghial recoltat de la unghiile mâinilor victimei, aflat în coletul plic nr. 2B;

- probe biologice ridicate prin tamponare din petele de culoare brun-roșcat de pe frunzele de pe sol din locul unde se afla victima, aflate în coletul plic nr. 3;

- bluza inculpatului de culoare neagră cu dungi aflată, în coletul plic nr. 3A;

- îmbrăcămintea purtată de victimă (o cămașă și trei pulovere de lână), aflată în coletul plic nr. 3B;

- frunze de stufăriș ce conțin pete de culoare brun-roșcată ridicate de la locul faptei, aflate în coletul plic nr. 4;

- hanorac din bumbac de culoare roz purtat de inculpat, aflat în coletul plic nr. 4A;

- lenjerie de corp și o pereche de pantaloni ai victimei, aflați în coletul plic nr. 4B;

- o altă pereche de pantaloni purtați de victimă, aflat în coletul plic nr. 5B;

- haina victimei de culoare portocalie care prezintă pete de culoare brun roșcat cu aspect de sânge în zona gâtului, aflată în coletul plic nr. 6;

- cizmele pe care le purta victima, aflate în coletul plic nr. 6B;

- haină tip uniformă jandarm găsită în apropierea cadavrului, aflată în coletul plic nr. 7,

având regimul mijloacelor materiale de probă - păstrate în prezent la Camera de corpuri delicte a Tribunalului M., fiind înregistrate la poziția nr.3/2014, în Registrul de valori și corpuri delicte, în baza procesului verbal încheiat la data de 01.04.2014, s-a dispus a urma traseul dosarului de fond.

În temeiul art. 7 alin. 1, raportat la art. 4 alin. 1 lit. b din Legea nr. 76/2008 și la punctul 1 din Anexa la Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea, de la inculpat, a probelor biologice necesare în vederea introducerii profilului său genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri și potrivit art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008, a fost informat inculpatul cu privire la faptul că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare a profilului său genetic.

S-a luat act că pe parcursul desfășurării procesului penal în cauză, d-na N. Iulianna, în calitatea de succesoare a victimei F. A., nu a exercitat acțiunea civilă și conform art. 274 alin. 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul B. C. să plătească în favoarea statului suma de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Tribunalul, pentru a adopta menționata soluție în cauză, a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul M. întocmit în dosarul nr. 13/P/2014, s-a dispus trimiterea în judecată – în stare de arest preventiv - a inculpatului B. C., pentru comiterea infracțiunii de omor, prev. și ped. de art. 188 alin. 1 Cod penal.

În actul de sesizare, în esență, s-a reținut faptul că inculpatul, în noaptea de 11/12.01.2014, cu intenție, i-a aplicat victimei F. A. cu o bâtă, pe care o avea asupra sa, lovituri în zona capului, provocându-i leziuni și fracturi multiple în zona facială, apoi, cu un briceag i-a provocat acesteia o plagă tăiată-înțepată cervicală dreaptă superioară, cu secționarea completă a laringelui și arterei carotide comune drepte și secționarea parțială a faringelui, leziuni care au condus la decesul victimei.

În cursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut comiterea faptei, descriind, în mod amănunțit, modalitatea în care s-a angajat pe tărâmul ilicitului penal (filele 19, 20-21, 23-26, 27-28).

În fața instanței, în acord cu prevederile art. 374 alin. 4, raportat la art. 375 alin. 1 și 2 Cod procedură penală, inculpatul, la termenul de judecată din data de 14.05.2014, a arătat că, recunoaștea comiterea faptei reținute în actul de sesizare în sarcina lui, solicitând ca judecata să se facă în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, cerere care a fost admisă la același termen de judecată .

Analizând probele administrate în cauză în cursul urmăririi penale precum și în fața noastră s-au constat următoarele:

În data de 12.01.2014, în jurul orelor 07,30, organele de poliție au fost sesizate, prin Serviciul Național Apeluri de Urgență 112, de către martorul Ș. G. cu privire la faptul că, pe raza comunei Sânpaul, . locului unde acesta deținea o fermă agrozootehnică, se află cadavrul unei persoane, care prezenta urme de violență la nivelul capului.

Cadavrul a fost identificat în persoana numitului F. A., zis "S.", persoană care se afla, în probă, de lucru, la ferma administrată de Ș. G..

Din probatoriul administrat în etapa prealabilă judecății, a rezultat următoarea stare de fapt:

Inculpatul B. C. și victima F. A. au lucrat ca ciobani la ferma de oi a martorului Ș. G., din localitatea Chirileu, jud. M.. În această calitate asigurau paza oilor, iar, pe timpul nopții, dormeau afară lângă turmele de oi, în adăposturi improvizate din scândură.

În seara de 11.01.2014 inculpatul și victima au consumat vin, împreună cu martorul F. L., zis "L.", care lucra la aceeași fermă, în camera pe care acesta o ocupa într-o clădire, din incinta fermei.

În jurul orelor 21,00, martorul F. L. s-a culcat, fiind sub influența alcoolului, iar victima F. A. s-a dus și ea la culcare, în locul pe care îl avea amenajat în acest scop, pe câmp, lângă turma de oi. Inculpatul a ieșit și el afară din încăpere, în același timp cu victima, apoi s-a reîntors și a continuat să consume, singur, vin în încăperea în care martorul F. L. dormea.

În jurul orelor 03,00, inculpatul a ieșit afară și a strigat-o pe victimă să vină, să consume împreună o cafea. Modul obișnuit de comunicare dintre cele trei persoane, care lucrau la fermă, era acela de a se striga unii pe alții, întrucât distanța dintre locurile unde se aflau fiecare nu era mare, nedepășind 500 m.

Întrucât victima nu a venit, inculpatul s-a îndreptat spre locul unde aceasta dormea. A trezit-o și, apoi, amândoi s-au îndreptat spre imobilul în care dormea martorul F. L., pentru a consuma cafea.

După ce au parcurs aproximativ jumătate din drum, în timp ce se aflau pe un pod de trecere, peste un pârâu, inculpatul - care era în față - s-a întors și a lovit victima, în zona capului, cu o bâtă pe care o avea asupra sa. Victima F. A. a căzut la pământ, iar inculpatul a scos un briceag, pe care-l purta asupra sa în mod obișnuit, s-a aplecat deasupra victimei și a lovit-o cu briceagul în zona gâtului, provocându-i o plagă tăiată-înțepată în regiunea cervicală antero-laterală dreapta, cu secționarea completă a căilor aeriene superioare, a arterei carotide drepte și secționarea, parțială, a esofagului.

După ce a constatat că victima nu mai mișca, inculpatul a prins-o de umeri și a tras-o în trestia crescută în albia pârâului, la o distanță de aproximativ 2 m de pod. A aruncat în apropierea victimei și două articole de îmbrăcăminte pe care aceasta și le pusese pe umeri când a plecat cu inculpatul.

Înainte de a ajunge la imobilul în care se afla martorul F. L., inculpatul a aruncat și bâta cu care a lovit victima, aceasta fiind găsită în apropiere de saivanul oilor, în partea stângă a drumului de acces, spre clădirea fermei, pe aceasta evidențiindu-se pete, cu aspect brun-roșcat, probabil sânge. A intrat în camera în care martorul dormea, a aprins lumina și și-a schimbat hainele, cele purtate lăsându-le în cameră, apoi a plecat, deplasându-se la domiciliul său din satul Ulieș, . fost depistat de organele de poliție.

În prima cameră a clădirii de la fermă s-au găsit articolele de îmbrăcăminte, purtate de inculpat, în cursul nopții, respectiv o pereche de pantaloni, care, în zona buzunarului drept, prezentau pete de culoare brun-roșcată cu aspect de sânge, precum și un pulover și un hanorac. Briceagul, pe care inculpatul l-a folosit la săvârșirea faptei, i l-a încredințat după ce a ajuns la domiciliul părinților, fratelui său B. D., căruia i-a spus să-l arunce. Acesta nu l-a aruncat și, după identificarea inculpatului, l-a predat organelor de poliție.

Briceagul a fost supus unei examinări bio-criminalistice în cadrul I.M.L. Tg.M..

Din raportul de expertiză bio-criminalistică nr. 208/A11/13.02.2014 a rezultat că pe briceagul ce a fost examinat s-au găsit urme de culoare brun-roșcată, sub formă de mânjituri groase pe ambele părți ale lamei, ce erau de sânge uman grupa 0(I), grupă ce corespundea cu grupa sanguină a victimei Fakas A..

Din declarațiile martorilor B. A. și M. I., părinții inculpatului, a rezultat că, în dimineața zilei de 12.01.2014, în jurul orelor 08,00 - 08,30, acesta a ajuns acasă și era foarte supărat. La un moment dat a început să plângă și i-a spus tatălui său că "a făcut-o lată", fără a-i da alte detalii (filele 54-57).

Mamei sale M. I. i-a spus că s-a bătut cu cineva, care lucra la aceeași fermă de oi.

Din declarația martorului B. D., fratele inculpatului, a rezultat că acesta era foarte supărat și plângea, iar în prezența sa și a mamei lor, M. I., a afirmat că a omorât pe cineva, relatând apoi, cu lux de amănunte, cum a săvârșit omorul, spunând că victima era o persoană care lucra în același loc cu el și care se numea „S.” (filele 60-61).

Atât mama, cât și fratele inculpatului au precizat că nu au crezut nimic, din ceea ce inculpatul le-a relatat, întrucât acesta se afla sub influența alcoolului, și de cele mai multe ori, când se afla în această stare, obișnuia să le spună că a săvârșit diferite fapte cu violență, în special că s-a bătut, cu intenția de a-i speria și de a-i face să fie îngrijorați.

Din procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșele foto realizate cu acest prilej, a rezultat că, cadavrul victimei se afla în stufărișul din albia unui canal de scurgere, la aproximativ 2 m de mal și de pod. Victima era îmbrăcată, în apropierea acesteia fiind găsite articole de îmbrăcăminte, care-i aparțineau, respectiv două haine groase de iarnă, din care una îmbibată cu sânge, la nivelul gulerului, o căciulă și o pereche de ciorapi de lână, precum și o bâtă din lemn, pe care aceasta o purta în mod obișnuit. În jurul victimei stufărișul era culcat, punându-se în evidență atât pe acesta, cât și pe sol, pete dinamice de diferite dimensiuni, cu aspect de sânge.

Din raportul de autopsie medico-legală nr. 175-28/05.02.2014 emis de I.M.L. Tg. M., a rezultat că victima prezenta multiple leziuni la nivelul feței, respectiv plăgi zdrobite la nivelul buzei inferioare drepte, plăgi tăiate - înțepate în regiunea facială dreaptă și periorală superioară dreaptă, fractură maxilară dreaptă și a boltei palatine drepte, precum și o fractură dublă a mandibulei stângi. De asemenea, prezenta o plagă tăiată - înțepată cervicală dreaptă superioară, cu secționarea completă a laringelui și arterei carotide drepte, precum și secționarea parțială a faringelui. S-a stabilit că moartea victimei a fost violentă și s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii acute, instalate pe fondul hemoragiei externe masive și al aspiratului sanguin bronho-pulmonar, care s-au produs ca urmare a leziunilor traumatice, constând în plagă tăiată-înțepată cervicală dreaptă, cu leziuni vasculare profunde și secționarea căilor aeriene, plăgi multiple faciale, fracturi cominutive ale oaselor hemifeței drepte și fractură dublă mandibulară stângă. A reieșit că leziunile traumatice s-au putut produce prin loviri directe, cu instrument tăietor – înțepător, de tipul cuțitului sau briceagului și cu corp dur, poziția verosimilă agresor - victimă fiind față în față. S-a concluzionat că, între leziunile traumatice și deces, exista legătură de cauzalitate directă, necondiționată. De asemenea, s-a stabilit că victima nu se afla sub influența alcoolului și că grupa sanguină a acesteia era 0(I).

Victima nu deținea acte de identitate, fiind identificată de numita Argyo I., din loc. Tirimia, jud. M., care a precizat că o cunoștea, întrucât în perioada 2003 - 2008, până când a survenit decesul mamei sale, au locuit în același imobil.

Din investigațiile efectuate în cauză, a rezultat că singura rudă a victimei era numita N. I., sora acesteia, care locuia în municipiul Cluj-N..

Inculpatul, în declarațiile date în cursul urmăririi penale, a recunoscut săvârșirea faptei și a afirmat că între el și victima F. A. au existat, în general, raporturi bune, fapt confirmat și de martorul F. L..

Inculpatul a declarat că victima a venit să lucreze la acea fermă de oi, în toamna anului 2013, la o săptămână după ce s-a angajat el și, încă de la început, nu a prea suportat-o pe aceasta, deoarece îl enerva, victima fiind, în concepția inculpatului, un individ "rău de gură" și "sfătos". De asemenea, acesta a afirmat că s-a certat, odată, cu victima în timp ce se aflau cu oile pe câmp, dar nu i-a auzit nimeni.

Din declarațiile inculpatului, a mai rezultat că s-a enervat pe victimă și în cursul serii datei de 11.01.2014, când s-au întors cu oile la fermă și împreună cu numitul F. L., căruia îi spuneau L., au chemat-o pe aceasta să mute strunga de oi, de la oile pe care le îngrijea. Victima a refuzat, inițial, să-i ajute, apoi, la insistențele numitului L., a venit și au mutat, toți trei, strunga oilor, apoi s-au dus în încăperea unde L. locuia și au consumat toți trei vin.

Inculpatul a susținut că, și în timp ce consumau vin, s-a enervat, oarecum, pe victimă, căreia i se adresa cu apelativul de "bătrâne", și aceasta l-a atenționat să nu-i mai spună așa. Mai mult, a susținut că, atunci când a plecat să se culce, aceasta fiind în jurul orelor 21,00, a ieșit și el afară și victima l-a înjurat de mamă.

Inculpatul a menționat că s-a enervat doar pe moment, însă când a strigat-o pe victimă și apoi s-a dus după ea, nu a avut nici o clipă intenția de a o ucide.

Gândul, de a-i aplica victimei o corecție, i-a venit spontan în momentul în care i-a și aplicat acesteia lovitura cu bâta, apoi intenția de a o ucide i-a venit, tot spontan, când victima se afla căzută la pământ, în urma loviturii pe care i-a aplicat-o, cu bâta. De fapt, inculpatul a recunoscut, că, deși nu a avut nici un conflict cu victima, nu a agreat-o pe aceasta din momentul în care a apărut la fermă, dar susținea că niciodată nu i-a trecut, prin cap, gândul de a se răzbuna pe aceasta, deoarece nu avea motiv de răzbunare.

De asemenea, inculpatul a precizat că, până în momentul în care a lovit victima cu bâta, nu s-a gândit să exercite asupra acesteia acte de violență, pur și simplu a fost o pornire spontană (filele 19, 20-21, 23-26, 27-28).

Inculpatul a afirmat că a săvârșit fapta sub imperiul unei porniri spontane, pe care nu și-a putut-o stăpâni, deoarece când se află sub influența băuturilor alcoolice, își pierde stăpânirea de sine și are porniri violente, porniri pe care, anterior, le exterioriza prin acte de autoagresiune.

În legătură cu această împrejurare s-a observat că, pe fața și membrele superioare, ale inculpatului, se văd urmele unor tăieturi mai vechi, pe care acesta și le-a provocat, singur, în mai multe rânduri, când s-a tăiat pe mâini, față și piept, cu cuțitul sau alte obiecte tăioase. Tulburările de conduită ale inculpatului de genul celor descrise mai sus, au fost confirmate și de părinții acestuia, respectiv tatăl său ,B. A., mama lui, M. I., precum și de fratele său B. D., aceștia menționând că, de la vârsta de 16-17 ani, de când a început să consume, ocazional, băuturi alcoolice, sub influența acestora inculpatul manifesta porniri violente, asupra propriei persoane, provocându-și răni cu obiecte tăioase pe corp, motiv pentru care a fost transportat, de mai multe ori, la spital, fapt confirmat prin actele medicale depuse la dosar, de către părinții săi.

Prin ordonanța din data de 27.01.2014, emisă de P. de pe lângă Tribunalul M. s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice a inculpatului, pentru a înlătura o eventuală îndoială cu privire la starea psihică a acestuia, în condițiile în care a săvârșit o faptă de o violență extremă și fără a avea nici un motiv aparent pentru aceasta. Raportat la mijloacele și modalitățile de săvârșire a faptei, la faptul că inculpatul nu a avut nici un mobil, pentru săvârșirea acesteia și având în vedere că, din declarațiile părinților și ale fratelui inculpatului, a rezultat că acesta avea uneori tulburări de conduită, procurorul a considerat că în cauză era necesară efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice, pentru a se clarifica starea psihică, în care se afla acesta la momentul săvârșirii faptei.

Din raportul de primă expertiză medico-legală psihiatrică nr. A_ efectuată în cadrul INML M. Minovici București, a rezultat că inculpatul prezenta diagnosticul de: "Tulburare personalitate de tip impulsiv. Intelect liminar. Abuzuri etilice". S-a stabilit că acesta își păstrase capacitatea psihică de apreciere critică a conținutului și consecințelor faptelor sale, și avea discernământul păstrat în raport cu fapta pentru care era cercetat.

Așa cum s-a mai arătat, în fața instanței, inculpatul B. C., la termenul de judecată din 14.05.2014, a arătat că recunoștea comiterea faptei descrise și reținută în sarcina lui în actul de sesizare, solicitând ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate, în cursul urmăririi penale, pe care le cunoștea și și le-a însușit, respectiv pe baza procedurii aplicabile în cazul recunoașterii vinovăției reglementată de prevederile art. 375 alin. 1 și 2 Cod procedură penală (filele 51-54).

Ținând cont de dispozițiile înserate în economia art. 375alin. 1 și 2, coroborate cu art. 374 alin. 4 Cod procedură penală, raportat la poziția procesuală subiectivă exprimată de acuzat, precum și la învinuirea care i s-a adus, s-a considerat că, în speța de față, erau îndeplinite toate condițiile expres prevăzute în textul legal mai sus amintit, judecata aplicabilă în cazul recunoașterii vinovăției fiind admisibilă, motiv pentru care, la același termen de judecată, cererea formulată de inculpat - în acest sens - a fost admisă.

În atare context, în ceea ce privea starea de fapt, interpretând conținutul materialului probator administrat, în cursul urmării penale, s-a apreciat că rezulta, în mod indubitabil, faptul că inculpatul B. C., în noaptea de 11/12.01.2014, cu intenție, i-a aplicat victimei F. A., cu o bâtă, pe care o avea asupra sa, lovituri în zona capului, provocându-i leziuni și fracturi multiple în zona facială, apoi, cu un briceag, i-a provocat acesteia o plagă tăiată-înțepată cervicală dreaptă, superioară, cu secționarea completă a laringelui și arterei carotide comune drepte, și secționarea parțială a faringelui, leziuni care erau incompatibile cu viața și care, în final, au condus la decesul victimei.

Starea de fapt mai sus descrisă a fost probată cu următoarele mijloace de probă: procesul - verbal de cercetare la fața locului și planșele fotografice (filele 2-4, 95-119, 120-129), declarațiile inculpatului (filele 19, 20-21, 23-26, 27-28; 51-52), declarațiile martorilor (filele 43-44, 45-47, 48-50, 51-52, 53, 54-55, 56-57, 58-59, 60-61, 62-63, 64-65, 66), raportul de autopsie medico-legală, concluzii provizorii și planșa foto criminalistică (filele 9, 11-13, 130-153), procesele-verbale de identificare (filele 8, 70), adrese (filele 14-15), acte medicale referitoare la inculpat (filele 31-34), expertiza medico-legală psihiatrică (filele 38-39), procesul-verbal de depistare (fila 67), procesul-verbal de control corporal ( fila 68), dovada restituire bunuri (fila 69), procesul-verbal de conducere în teren (filele 71), proces-verbal de ridicare bunuri (filele 72), dovadă ridicare corp delict (fila 73) și raportul de expertiză biocriminalistică (fila 75).

În drept, s-a reținut că din conținutul materialului probator, administrat pe parcursul desfășurării procesului penal, a reieșit vinovăția inculpatului, în privința săvârșirii infracțiunii de omor, sub aspectul comiterii căreia a fost deferit justiției, ea fiind pe deplin dovedită, de altfel acuzatul a recunoscut, fără rezerve, comiterea faptei.

Prin urmare, în drept fapta inculpatului B. C., care, în noaptea de 11/12.01.2014, cu intenție, i-a aplicat victimei F. A., cu o bâtă, pe care o avea asupra sa, lovituri în zona capului, provocându-i leziuni și fracturi multiple, în zona facială, apoi, cu un briceag, i-a provocat acesteia o plagă tăiată-înțepată cervicală dreaptă superioară, cu secționarea completă a laringelui și arterei carotide comune drepte și secționarea parțială a faringelui, leziuni care erau incompatibile cu viața și care, în final, au condus la decesul victimei, s-a constatat că întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor, prev. și ped. de art. 188 alin. 1 Cod penal, cu raportare la art. 5 alin. 1 Cod penal.

La încadrarea juridică a faptei s-au reținut prevederile art. 5 alin. 1 Cod penal, referitoare la instituția legii penale mai favorabile având în vedere următoarele considerente:

Inculpatul B. C. a comis infracțiunea, pentru care a fost deferit justiției în noaptea de 11/12.01.2014, iar pe parcursul desfășurării procesului penal, la data de 01 februarie 2014 a intrat în vigoare Legea nr. 187 din 24.10.2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, ori prin acest act normativ au fost aduse modificări multiple, prevederilor Codului penal din 1969, aflat în vigoare la momentul comiterii ilicitului penal, care forma obiectul cauzei pendinte.

La momentul angajării inculpatului pe tărâmul ilicitului penal, fapta era încadrabilă în sfera infracțiunii de omor calificat, prevăzută de dispozițiile art. 174, art. 175 alin. 1 lit. i din Codul penal din 1969, limitele pedepsei aplicabile fiind situate între 15 ani și 25 ani închisoare, iar în prezent fapta era încadrabilă în economia art. 188 alin. 1 Cod penal, care reglementează infracțiunea de omor simplu, iar limitele pedepsei aplicabile erau cuprinse între 10 ani și 20 de ani închisoare.

În aceeași ordine de idei s-a mai menționat că omorul calificat presupunea realizarea conținutului omorului simplu, în oricare dintre împrejurările alternative, enumerate de prevederile legale, respectiv de dispozițiile art. 175 din Codul penal din 1969 până la data de 01.02.2014 și de prevederile art. 189 Cod penal, după acest moment.

Circumstanța menționată în economia art. 175 alin. 1 lit. i din Codul penal din 1969 și care conferea infracțiunii analizate caracterul de „omor calificat” și anume săvârșirea acesteia „în public”, nu s-a mai regăsit printre circumstanțele expres și limitativ enumerate de prevederile art. 189 Cod penal și prin urmare fapta inculpatului s-a circumscris sferei infracțiunii de omor simplu, prevăzută de dispozițiile art. 188 alin. 1 Cod penal.

Potrivit dispozițiilor art. 5 alin. 1 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal:

„În cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă”.

Așadar, regula generală în materia conflictelor de legi penale succesive era că se vor aplica întotdeauna normele penale, mai blânde.

În speța analizată, fiind incidentă situația juridică anterior arătată, s-a impus a se determina care era legea penală mai favorabilă, prin compararea celor două legi penale succesive, respectiv cea din momentul comiterii faptei și cea din momentul judecării faptei, pentru a afla care era legea care oferă soluția cea mai favorabilă pentru inculpat.

În condițiile în care textele legale invocate prevedeau pedepse de aceeași natură (închisoarea), dar cu limitele speciale diferite, în vederea determinării legii penale mai favorabile instanța s-a raportat la limitele speciale ale pedepselor principale, prevăzute în Codul penal din 1969 și în actualul Cod penal.

Folosindu-se de acest criteriu și observând că limitele speciale minime și maxime ale pedepselor cuprinse în noul Cod penal erau mai reduse decât limitele minime (10 ani față de 15 ani) și maxime (20 ani față de 25 ani) menționate în Codul penal din 1969, s-a concluzionat că legea penală mai favorabilă aplicabilă în cauza de față era reprezentată de prevederile noului Cod penal.

La individualizarea pedepsei aplicate, pentru fapta penală reținută, s-au urmărit criteriile prevăzute de normele procedural penale și anume:

- gradul de pericol social concret al infracțiunii, concretizat în împrejurările care compuneau conținutul constitutiv, dar și extrinseci acestora, cum erau, în esență: acțiunea inculpatului în realizarea rezultatului, modul de acțiune și urmările cauzate care au produs consecințe ireversibile, concretizate în decesul victimei F. A., toate acestea imprimând activității infracționale a inculpatului un grad ridicat de pericol social;

- atitudinea inculpatului față de valorile umane fundamentale subiective, care nu a ezitat să adopte o conduită violentă față de victimă,

- dispozițiile părții generale a Codului penal,

- concluziile referatului de evaluare întocmit de Serviciul de probațiune M.,

- dispozițiile părții generale a Codului penal, raportat și la prevederile art. 375 alin. 1 și 2, art. 374 alin. 4 și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, care stipulau, în mod expres, faptul că, în situația aplicării judecății în cazul recunoașterii vinovăției, inculpatul beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă, prevăzute de lege. Aplicând acest raționament de calcul matematic, în speța de față, în condițiile în care potrivit normelor prevăzute în Codul penal, infracțiunea de omor simplu se pedepsește cu închisoarea de la 10 ani la 20 de ani, limita minimă specială a pedepsei pentru această infracțiune reținută a fost de 6 ani și 8 luni închisoare, iar cea maximă de 13 ani și 4 luni închisoare.

Sintetizând aceste elemente de individualizare, s-a considerat că, o pedeapsă în cuantum de 13 ani închisoare, aplicată inculpatului B. C., pentru comiterea infracțiunii de omor simplu, prev. și ped. de art. 188 alin. 1 Cod penal, cu raportare la art. 5 alin. 1 Cod penal, reprezenta un tratament penal just, în contextul dat, realizându-se totodată și scopul sancțiunii penale, fiind respectat și principiul proporționalității directe a sancțiunii oglindit în cuantumul pedepsei stabilite.

Observăm că potrivit prevederilor art. 12 alin. 1 din Legea nr.187 din 24 octombrie 2012 pentru punere în aplicare a noului Cod penal:

„În cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă”.

Așa cum s-a mai menționat, în cauza pendinte, s-a identificat ca lege penală mai favorabilă prevederile noului Cod penal.

Așadar, în baza art. 55 lit. a Cod penal, coroborat cu art. 67 alin. 2 Cod penal, raportat la art. 188 alin. 1 teza finală Cod penal și art. 5 alin. 1 Cod penal, i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 alin. 1 lit. a și b Cod penal, a interzicerii exercițiului dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, precum și a dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe o durată de 5 ani.

Totodată, în temeiul art. 54 Cod penal, raportat la art. 65 alin. 1, 3 Cod penal, cu referire la art. 5 alin. 1 Cod penal și art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187 din 24 octombrie 2012 pentru punerea în aplicare a noului Cod penal, i s-a interzis inculpatului, în condițiile și pe durata prevăzută de textele legale arătate, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute, de art. 66 alin. 1 lit. a și b Cod penal, adică a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, precum și a dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.

La momentul stabilirii pedepsei complementare s-a avut în vedere faptul că aplicarea acesteia era obligatorie, prin prisma prevederilor art. 67 alin. 2 Cod penal, raportat la art. 188 alin. 1 teza finală Cod penal și în momentul stabilirii drepturilor care urmau a fi interzise, s-a oprit asupra celor înserate în economia art. 66 lit. a și b Cod penal, care au corespondent și în prevederile Codului penal din 1969, motiv pentru care s-au reținut și prevederile art. 5 alin. 1 Cod penal (referitoare la instituția aplicării legii penale mai favorabile), atât în momentul aplicării acestei pedepse, cât și în momentul stabilirii pedepsei accesorii.

Pornind de la natura și gravitatea infracțiunii pentru care inculpatul a fost trimis în judecată și tras la răspundere penală, întrucât infracțiunea de omor era menționată în cazul infracțiunilor pentru care se puteau preleva probe biologice, în vederea introducerii profilului genetic al acuzatului în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare, în temeiul art. 7 alin. 1, raportat la art. 4 alin. 1 lit. b din Legea nr. 76/2008 și la punctul 1 din Anexa la Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea, de la inculpat, a probelor biologice necesare în vederea introducerii profilului lui genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

În baza art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008, s-a hotărât informarea inculpatului cu privire la faptul că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea, în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare, a profilului lui genetic.

S-a mai constatat, în această cauză, că, prin ordonanța procurorului de la P. de pe lângă Tribunalul M. din data de 12 ianuarie 2014, ora 18,10, s-a dispus reținerea inculpatului, pe o perioadă de 24 de ore (fila 76).

Prin încheierea penală nr. 4/C din 13.01.2014, emisă de judecătorul delegat de la Tribunalul M., rămasă definitivă prin încheierea penală nr. 39/R din 17.01.2014 a Curții de Apel Tg.M., s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 13.01.2014 până la data de 10.02.2014, iar, ulterior, măsura privativă de libertate a fost prelungită prin încheierile penale nr. 19/DL din 05.02.2014 și nr. 34/DL din 07.03.2014, pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului M. și menținută, succesiv, de instanță, în prezent inculpatul fiind judecat în stare de arest preventiv.

Având în vedere dispozițiile art. 72 alin. 1 Cod penal, raportat la art. 404 alin. 4 lit. a Cod procedură penală, vom deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii pe 24 de h din data de 12.01.2014, precum și durata arestării preventive, începând cu data de 13.01.2014 și până la zi.

În temeiul art. 399 alin. 1 Cod procedură penală, a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului, deoarece temeiurile de drept și de fapt, care au stat la baza luării acestei măsuri preventive, subzistau și în prezent, dar și pentru a asigura executarea pedepsei aplicate.

Parchetul de pe lângă Tribunalul M., împreună cu dosarul cauzei, a înaintat următoarele bunuri: ciorapii de lână găsiți în apropierea victimei, aflați în coletul plic nr. 1; bâta din lemn în lungime de 1,45 m aparținând inculpatului, aflat în coletul plic nr. 1A; briceagul folosit de inculpat la săvârșirea faptei, aflat în colet plic nr. 1B; căciula victimei găsită în apropierea cadavrului, aflată în coletul plic nr. 2; pantalonii purtați de inculpat la data săvârșirii faptei, aflați în coletul plic nr. 2A; depozit subunghial recoltat de la unghiile mâinilor victimei, aflat în coletul plic nr. 2B; probe biologice ridicate prin tamponare din petele de culoare brun-roșcat de pe frunzele de pe sol din locul unde se afla victima, aflate în coletul plic nr. 3; bluza inculpatului de culoare neagră cu dungi aflată, în coletul plic nr. 3A; îmbrăcămintea purtată de victimă (o cămașă și trei pulovere de lână), aflată în coletul plic nr. 3B; frunze de stufăriș ce conțin pete de culoare brun-roșcată ridicate de la locul faptei, aflate în coletul plic nr. 4; hanorac din bumbac de culoare roz purtat de inculpat, aflat în coletul plic nr. 4A; lenjerie de corp și o pereche de pantaloni ai victimei, aflați în coletul plic nr. 4B; o altă pereche de pantaloni purtați de victimă, aflat în coletul plic nr. 5B; haina victimei de culoare portocalie care prezintă pete de culoare brun roșcat cu aspect de sânge în zona gâtului, aflată în coletul plic nr. 6; cizmele pe care le purta victima, aflate în coletul plic nr. 6B; haină tip uniformă jandarm găsită în apropierea cadavrului, aflată în coletul plic nr. 7, obiecte care au fost menționate în procesul verbal, întocmit la data de 01.04.2014 (fila 1 verso), fiind înregistrate la poziția nr. 3/2014 din Registrul de valori și corpuri delicte din cadrul Tribunalului M..