Cerere de liberare condiţionată. Art.450 C.p.p., art.55 ind.1 şi urm. C.p.. Hotărâre din 08-01-2014, Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 08-01-2014 în dosarul nr. 3393/235/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ Nr. 17/R/2014
Ședința publică din 08 Ianuarie 2014
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE: M. L.
Judecător: S. T.
Judecător: A. Ț.
Grefier: D.-P. Oneș
S-a luat spre examinare recursul formulat în cauză de petentul condamnat M. I. împotriva sentinței penale nr. 1749/18.11.2013 a Judecătoriei G., cauza având ca obiect cerere de liberare condiționată (art. 450 C.p.p., art. 55 ind.1 și următoarele C.p.)
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă petentul, aflat în stare de deținere, asistat de către apărătorul desemnat din oficiu, av. U. C. I. cu delegație la dosar.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj este reprezentat prin procuror: M. Sfîriac.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, la întrebarea instanței, petentul arată că își menține recursul formulat în cauză.
La întrebarea instanței, părțile declară că nu au cereri de formulat ori excepții de invocat.
Față de împrejurarea că nu sunt cereri de formulat, ori excepții de ridicat, Tribunalul acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a cauzei.
Apărătorul petentului solicită admiterea recursului formulat, casarea sentinței penale atacate și rejudecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună admiterea cererii de liberare condiționată. Instanța de fond a constatat că sunt îndeplinite primele două condiții prevăzute de lege pentru a se dispune liberarea condiționată a petentului, apreciind însă că petentul nu a dat dovezi temeinice de îndreptare. Consideră însă că și această condiție este îndeplinită întrucât acesta a participat la mai multe cursuri de calificare, astfel că nu se impune respingerea cererii formulate. Faptul că petentul are antecedente penale nu reprezintă decât un criteriu abstract de respingere a cererii de liberare condiționată, respectiv unul subiectiv. Solicită admiterea recursului formulat și a cererii de liberare condiționată.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului formulat și menținerea sentinței penale atacate. Arată că petentul este recidivist și a avut un comportament necorespunzător la locul de deținere.
Petentul având ultimul cuvânt, arată că greșit deoarece era tânăr, astfel că nu a realizat cele întâmplate. Arată că are un copil minor în întreținere și o concubină, astfel că solicită admiterea cererii de liberare condiționată pentru a putea fi alături de aceștia. Mai arată faptul că a făcut un curs de calificare.
TRIBUNALUL
Prin sentința penală nr. 1749/18.11.2013 a Judecătoriei G., în baza art. 450 alin. 2 C.p.p. a fost respinsă cererea petentului condamnat M. I., fiul lui A. și C.-L., născut la data de 08.04.1984, în prezent deținut în Penitenciarul G. privind liberarea condiționată de sub efectul pedepsei de 12 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 316/2007 a Tribunalului Cluj.
În baza art. 450 alin. 2 C. pen. a fost fixat termen la 31.10.2014, dată după care cererea poate fi reexaminată.
În baza art. 189 C.p.p. s-a dispus virarea din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului de Avocați Cluj a sumei de 100 lei, reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat M. I..
În baza art. 192 alin. 2 C.p.p. a fost obligat petentul la plata sumei de 150 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
În data de 06.11.2013 condamnatul M. I. a sesizat instanța de judecată, respectiv Judecătoria G., cu o cerere prin care a solicitat liberarea sa condiționată din executarea pedepsei de 12 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 316/2007 a Tribunalul Cluj, arătând în motivarea cererii sale, că solicită să se țină cont ca a executat fracția prevăzută de lege.
Din procesul-verbal aflat la fila 4 rezultă că deținutul M. I. se află în Penitenciarul G., în executarea unei pedepse de 12 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.316/2007 a Tribunalului Cluj.
Conform articolului 59, aliniatul 1 din Codul penal, pentru a fi liberat condiționat, un condamnat trebuie să îndeplinească cumulativ trei condiții: în primul rând, să-și execute fracția de pedeapsă prevăzută de lege, în al doilea rând, să fie stăruitor în muncă și în al treilea rând, să fie disciplinat și să dea dovezi temeinice de îndreptare.
În speță, pentru a putea beneficia de liberare condiționată, condamnatul trebuie să execute 3/4 din pedeapsă, corespunzând unui număr de 3287 zile. Până la data de 31.10.2013, a executat 3291 zile închisoare din care efectiv 3212 iar ca urmare a muncii prestate 78 de zile. Prin urmare, instanța constată că prima condiție pentru a putea beneficia de liberare condiționată este îndeplinită, condamnatul având executată fracția de pedeapsă prevăzută de lege.
În ceea ce privește cea de-a doua condiție, respectiv stăruința în muncă, condamnatului i se consideră executate ca urmare a muncii prestate 78 de zile.
În mod indiscutabil însă, condamnatul nu îndeplinește cea de-a treia condiție necesară pentru liberarea sa condiționată, respectiv disciplina și dovezile temeinice de îndreptare. Starea de recidivă în care a săvârșit fapta pentru care i-a fost aplicată pedeapsa în executarea căreia se află, multiplele condamnări anterioare ale condamnatului exclud orice dovadă temeinică de îndreptare. Nu pot fi reținute astfel de dovezi în favoarea condamnatului atâta vreme cât după ce a fost definitiv condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni a săvârșit o nouă infracțiune, persistând astfel într-un comportament infracțional.
Prin urmare, condamnatul nu îndeplinește toate condițiile prevăzute de lege pentru a fi liberat condiționat, motiv pentru care, în temeiul articolului 450, aliniatul 2 din Codul de procedură penală, instanța a respins cererea de liberare condiționată și a fixat termenul de 31.10.2014 după care cererea poate fi reînnoită și până la care condamnatul poate face dovada reeducării sale prin comportamentul corespunzător pe care-l va adopta, pentru a putea beneficia de liberare condiționată.
În temeiul articolului 192, aliniatul 2 din Codul de procedură penală a obligat condamnatul la plata sumei de 150 RON cheltuieli judiciare în favoarea statului din care suma de 100 RON reprezintă onorariul apărătorului din oficiu și s-a avansat din FMJ în favoarea Baroului Cluj pentru avocat M. I..
Împotriva acestei sentințe penale a formulat recurs în termen legal recurentul condamnat M. I. care solicită punerea sa în stare de liberare condiționată deoarece îndeplinește toate condițiile prevăzute de lege, iar familia sa are nevoie urgentă de sprijinul lui.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate, a actelor și lucrărilor dosarului și a dispozițiilor legale în materie, tribunalul constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Din procesul verbal nr. 460/31.10.2013 întocmit de Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, în ceea ce privește acordarea liberării condiționate din cadrul Penitenciarului G. rezultă că petentul condamnat M. I. este la prima analiză, a executat fracția legală obligatorie și a muncit, fiindu-i considerate ca executate pe baza muncii prestate un număr de 78 de zile. Din același proces verbal rezultă că petentul este recidivist și că a fost condamnat anterior la o pedeapsă rezultantă de 2 ani închisoare a cărei executare a fost suspendată condiționat. Din caracterizarea anexă la respectivul proces verbal rezultă că petentul a fost sancționat disciplinar de 16 ori dintre care 4 sancțiuni au fost anulate, rămânând 12 din care doar una a fost ridicată prin recompensare. Mai mult, din procesul verbal rezultă și că petentul a evadat din executarea actualei pedepse de 12 ani închisoare, ceea ce denotă un comportament incompatibil cu liberarea condiționată la acest moment.
Întrucât din cele anterior menționate rezultă că petentul nu îndeplinește cerința dării de dovezi temeinice de îndreptare, efectuarea cursurilor socio-educative, deși importantă, neputând contrabalansa numeroasele abateri disciplinare, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b C.pr.pen. se va respinge ca nefondat recursul declarat de petent împotriva sentinței penale nr. 1749/18.11.2013 a Judecătoriei G..
În temeiul art. 192 alin. 2 C.pr.pen. petentul va fi obligat să plătească în favoarea statului suma de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, sumă ce include și onorariul apărătorului din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 38515 pct. 1 lit. b C.pr.pen. respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul condamnat M. I., fiul lui A. și Crîșmărița, născut la 08.04.1984, deținut în Penitenciarul G., împotriva sentinței penale nr. 1749/18.11.2013 a Judecătoriei G..
În baza art. 189 din Codul de procedură penală stabilește în favoarea Baroului Cluj suma de 100 lei reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu (av. U. C. I.) ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
În baza art. 192 alin. 2 din Codul de procedură penală obligă inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, sumă ce include și onorariul apărătorului din oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 08.01.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
M. L. S. T. A. Ț.
GREFIER
D.-P. ONEȘ
Red.S.T./C.B.
2 ex./22.0.1.2014
Jud. fond: H. O. T.
| ← Alte modificări ale pedepsei. Art.585 NCPP. Decizia nr.... | Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 377/2014.... → |
|---|
