Traficul de persoane. Legea 678/2001 art. 12. Sentința nr. 419/2014. Tribunalul CLUJ

Comentarii

0

Sentința nr. 419/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 07-05-2014 în dosarul nr. 11104/117/2013

ROMÂNIA

TRIBUNALUL CLUJ

SECȚIA PENALĂ

Dosar nr._

Cod operator de date cu caracter personal:3184

SENTINȚA PENALĂ Nr. 419/2014

Ședința publică de la 07 Mai 2014

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE I. N. B.

Grefier L. B.

Pe rol fiind soluționarea cauzei privind pe inculpata C. P. M., trimisă în judecată prin rechizitoriul emis în dosarul de urmărire penală nr. 231 D//P/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T.- S. Teritorial Cluj, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen. din 1969 și prostituție, prev. de art.328 C.p. din 1969, totul cu aplic. art.33 lit.a C.p. din 1969.

La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsa părților.

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - S. Teritorial Cluj - este reprezentat de procuror L. C..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că, mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 28 aprilie 2014, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

TRIBUNALUL

Prin rechizitoriul înregistrat în dosar nr. 231 D/P/2012 din data de 22.11.2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - S. Teritorial Cluj - s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei C. P. M., pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane, prev. de art. 12 al.1 și 2 lit.a din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art.41 al.2 C.p. din 1969 și prostituție, prev. de art.328 C.p. din 1969, totul cu aplic art. 33 lit.a C.p. din 1969.

În actul de sesizare al instanței s-a reținut în esență că, inculpata C. P. M., în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada iunie 2009 - începutul anului 2011, fără a se putea stabili cu exactitate data, a racolat-o, prin inducere în eroare, pe partea vătămată P. A. C., în vârstă de 19 ani, căreia i-a promis un loc de muncă în Italia ca și menajeră, i-a asigurat transportul pe ruta România - Italia, după care a găzduit-o, la locuințele sale din provincia Parma împreună cu învinuitul Ibra D., cetățean albanez, unde în înțelegere cu acesta, prin amenințare a determinat-o să se prostitueze în beneficiul lor; iar în anul 2010, prin intermediul părții vătămate P., pe care a constrâns-o moral, a recrutat-o, prin inducere în eroare și pe partea vătămată M. V. M., în vârstă de 21 de ani, căreia i-a asigurat transportul pe ruta România - Italia, tot cu scopul exploatării sexuale; totodată, în perioada 2009-2013, fără a se putea stabili cu exactitate data, și-a procurat mijloacele de existență practicând în acest scop raporturi sexuale cu diferite persoane, în diferite zone din provincia Parma - Italia, printre care și localitatea Salsomagioore T..

Audiată în cauză (f.84), inculpata a avut o atitudine sinceră, a recunoscut în întregime faptele reținute în sarcina sa prin actul de inculpare, pe care le regretă, solicitând ca judecata să se facă doar în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, dorind să uzeze de prevederile art.375 al.1,2 C.p.p. privind judecata în cazul recunoașterii vinovăției.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

La data de 21.09.2012 la D.I.I.C.OT - S. Teritorial Cluj - a fost înregistrat dosarul nr. 231 D/P/2012, privind pe inculpata C. P. M. și alte persoane, ca urmare a faptului că, în data de 05:09.2012, numita B. (fostă Eke) I. a depus un denunț la Brigada de Combatere a Criminalității Organizate Cluj-N., înregistrat sub nr. P/_/2012, prin care a sesizat organele judiciare penale despre faptul că, inculpata, în cursul anului 2009, ar fi indus-o în eroare pe fiica sa, partea vătămată P. A. C., căreia i-ar fi promis că îi găsește un loc de muncă în Italia ca și menaj eră, dar în realitate ar fi obligat-o să practice prostituția în beneficiul ei.

În cuprinsul denunțului numita B. I. a arătat, că în cursul anului 2009, fiica sa - partea vătămată P. A. C. -, născută la data de 04.11.1990, a plecat în Italia împreună cu inculpata C. P. M., iar din acel moment și până în anul 2011, a discutat doar de câteva ori la telefon cu aceasta, având reprezentarea că lucrează împreună cu inculpata ca și menajeră la un hotel. Ulterior, cu prilejul unor discuții pe care le-a avut cu fiica sa și apoi cu numita M. V. M., zisă „D.”, a aflat împrejurarea că, fiica sa este exploatată sexual de către inculpată și, întrucât, nu a mai fost contactată telefonic de către fiica sa timp de aproape un an de zile, s-a adresat organelor judiciare penale.

Ca urmare a denunțului formulat, au fost efectuate verificări, astfel că, la data de 29.04.2013, s-a dispus prin rezoluția nr. 231/D/P/2012 începerea urmăririi penale „în rem”, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane, prev. și ped. de art.12 al.l și 2 lit.a din Legea nr.678/2001, cu aplic. art.41 al.2 C.p.

Din mijloacele de probă administrate ulterior, s-a reușit stabilirea tuturor datelor de identificare ale inculpatei, motiv pentru care, prin rezoluția nr. 231/D/P/2012 din data de 17.09.2013, a D.LLC.O.T - S. Teritorial Cluj -, s-a dispus începerea urmăririi penale față de aceasta, pentru infracțiunea de mai sus.

Pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, s-a stabilit următoarea stare de fapt:

Inculpata C. P. M., în vârstă de 34 de ani, are domiciliul în comuna Bonțida, ., însă de mai mulți ani de zile locuiește în Italia, în zona localității Parma. Înainte de a pleca din țară a avut o relație de concubinaj cu martorul P. S., împreună cu care are 3 copii minori, aflați în prezent în îngrijirea mamei inculpatei, martora H. V..

De câțiva ani de zile, inculpata C. P. M. trăiește în concubinaj cu învinuitul Ibra D., cetățean albanez, pe care 1-a cunoscut în Italia. Cu toate că, în țară, inculpata nu a practicat prostituția, o dată ajunsă în străinătate, aceasta a fost modalitatea de obținere a mijloacelor de trai, fiind cunoscută ca și prostituată de autoritățile italiene, care au depistat-o de mai multe ori practicând prostituția în zona localității Salsomagioore T. - Provincia Parma. La scurt timp după ce 1-a cunoscut pe învinuitul Ibra D., cetățean albanez, inculpata a frecventat un anturaj format din mai multe românce care, la fel ca și ea practicau prostituția în beneficiul unor cetățeni albanezi. În acest context, inculpata a avut asigurată protecția în zonele unde practica prostituția, până la data la care a revenit în țară, când a fost arestată de organele judiciare penale.

În cursul anului 2009, cu ocazia unei vizite făcute în România, inculpata s-a hotărât să caute fete, pe care sub pretextul găsirii unui loc de muncă în Italia să le recruteze și apoi să le transporte în zona localității Parma, unde acestea urmau să fie cazate la locuința sa și să practice prostituția în beneficiul ei și al cetățeanului albanez. Inițial, inculpata a abordat-o pe nepoata fostului concubin, martora S. A. B., pe care a întrebat-o dacă nu este interesată să meargă în străinătate să lucreze împreună cu ea la un bar. Întrucât, aceasta a refuzat, spunându-i că intenționează să-și termine cursurile școlare, inculpata, prin intermediul martorei, a luat legătura cu partea vătămată P. A. C., în vârstă de 19 ani la data respectivă, căreia i-a propus „să-i găsească de lucru în Italia”, respectiv să îngrijească bătrâni.

De precizat este faptul că, inculpata o cunoștea pe partea vătămată, încă de când era mică, deoarece inculpata a fost vecină cu familia părții vătămate în localitatea J. Herghelie, într-un .. În acest context, inculpata a avut inițial o discuție cu partea vătămată, cu ocazia căreia, i-a propus acesteia să meargă împreună în Italia și să îngrijească bătrâni. Inculpata cunoștea faptul că, partea vătămată și martora B. I. lucraseră ca și femei de serviciu la Hotelul „Km 17” din ., astfel că, pentru a o convinge pe partea vătămată că totul va fi în regulă în Italia, i-a sugerat că activitatea pe care urma să o desfășoare acolo este de natura celei cu care era obișnuită. Partea vătămată i-a relatat mamei sale - martorei B. I. - discuția pe care a avut-o cu inculpata și i-a spus că intenționează să accepte propunerea acesteia. Martora B. I. nu a fost de acord ca fiica sa să meargă în Italia, aspect pe care i 1-a și comunicat acesteia, însă, fără să țină cont de părerea mamei sale, partea vătămată a ținut legătura telefonic cu inculpata și i-a comunicat că este de acord cu propunerea ei.

Partea vătămată P. A. C. nu avea o relație foarte apropiată cu mama sa, astfel că, decizia martorei de a nu accepta propunerea făcută de inculpată nu a influențat-o și a văzut în aceasta posibilitatea de a avea o existență independentă și o modalitate de a-și asigura cele necesare traiului. Este important de precizat faptul că, partea vătămată provine dintr-o familie dezorganizată, părinții fiind divorțați, iar mama fiind recăsătorită cu un bărbat mult mai tânăr. De asemenea, situația materială a familiei era una precară, în sensul că, locuiau toți într-o casă mică, de două camere, împreună cu bunicul și fratele mai mare. În acest context, atunci când inculpata - prietena de familie - pe care o cunoștea din copilărie i-a propus un loc de muncă în străinătate, a acceptat propunerea acesteia și a plecat fără să spună nimic, nimănui.

La data de 05.06.2009, partea vătămată s-a întâlnit cu inculpata la locuința acesteia din România și, deși plecarea nu era planificată, inculpata i-a sugerat că nu trebuie să aibă nici un fel de bagaj, ci doar să aibă buletinul la ea pentru că se vor duce împreună până în mun. Cluj-N.. Ajunse aici, cele două s-au deplasat la locuința cumnatei inculpatei, martora H. Ala, situată în Cartierul Mărăști și cu această ocazie, inculpata i-a spus părții vătămate că vor pleca în scurt timp în Italia și că nu va lucra ca și îngrijitoare, ci va lucra într-un bar, unde trebuie să facă curățenie.

După ce au ajuns în municipiul Cluj-N., inculpata a luat legătura cu reprezentanții S.C. Teo Trans SRL Cluj, societate care avea ca și obiect de activitate transport internațional de persoane, pe ruta România - Italia și la care inculpata apela în mod frecvent pentru deplasarea în străinătate. Cu această ocazie, inculpata a făcut rezervare pe numele ei, pentru două persoane. pentru a putea pleca în cel mai scurt timp posibil în Italia în zona localității Parma. După ce a făcut rezervarea, inculpata s-a deplasat împreună cu partea vătămată în zona magazinului Billa din Cartierul Mănăștur din Cluj-N., de unde, la data respectivă plecau microbuzele firmei de transport pe ruta Italia. Inculpata s-a înțeles cu reprezentanții firmei de transport să plătească contravaloarea biletelor de călătorie, abia ulterior.

Înainte de a ieși din țară, partea vătămată a fost contactată telefonic de către martora Șimon A. B., care a avertizat-o să nu mai plece în Italia împreună cu inculpata pentru că va avea probleme, fără a preciza natura acestora. Cu toate acestea, partea vătămată s-a hotărât să-și continue deplasarea cu inculpata, întrucât, așa cum am arătat mai înainte, avea încredere în ea, deoarece o cunoștea de mai mulți ani de zile.

O dată ajunse în Italia, cele două s-au deplasat la locuința inculpatei din orașul Parma, Via La Spezia, unde partea vătămată 1-a cunoscut pe învinuitul Ibra D., cetățean albanez. Cu acea ocazie, partea vătămată a aflat că învinuitul este concubinul inculpatei. Pentru ca familia părții vătămate să nu realizeze că sunt probleme, inculpata a lăsat-o pe partea vătămată să-și sune familia de pe telefonul ei și să-i asigure că totul este în regulă.

A doua zi după ce a ajuns în Italia, inculpata i-a explicat părții vătămate că scopul pentru care a adus-o în Italia este acela de a practica prostituția în folosul ei și nu acela de a lucra într-un bar. Auzind acest lucru, partea vătămată a început să plângă, i-a reproșat că a mințit-o și a refuzat să întrețină relații sexuale contra cost. Ca urmare, inculpata a amenințat-o cu bătaia, i-a spus că dacă nu face ceea ce-i cere ea, o să o de-a la un „pește mai mare care o să-și bată joc de ea”. Pe fondul amenințărilor, a faptului că, partea vătămată nu cunoștea limba italiană, nu cunoștea orașul și nici o altă persoană, a acceptat propunerea inculpatei. Mai mult, inculpata i-a luat telefonul mobil pe care aceasta îl folosea în România și i-a dat un alt telefon cu o cartelă de Italia, pe care nu exista credit și putea fi doar sunată. De asemenea, inculpata i-a luat părții vătămate și actul de identitate, imediat după ce a ajuns în Italia, spunându-i că îl va ține la ea pentru ca partea vătămată să nu-1 piardă.

Încă de la început, inculpata i-a explicat părții vătămate cum anume trebuie să procedeze pentru a acosta cât mai mulți clienți cu care să întrețină relații sexuale contra cost, precum și care sunt tarifele practicate în zonă. Astfel, inculpata i-a explicat să ceară 30 de euro pentru 10 minute de raport sexual, 50 de euro pentru 15 minute și 100 de euro pentru o jumătate de oră, urmând ca relațiile sexuale cu clienții să aibă loc în mașinile acestora. Din acel moment, inculpata a obligat-o pe partea vătămată să practice prostituția în fiecare zi, între orele 20,30 - 02,30, indiferent dacă se simțea sau nu bine ori dacă era în perioada de menstruație. În această modalitate și practicând tarifele impuse de către inculpată, partea vătămată obținea în medie aproximativ 400 - 500 de euro/noapte, în urma întreținerii de relații sexuale contra cost.

La început, partea vătămată a fost transportată de către inculpată și învinuitul Ibra D., cetățean albanez, cu autoturismul acestuia, într-o zonă situată lângă o benzinărie Shell, unde se practica prostituția și după ce aceasta întreținea relații sexuale cu clienții, îi lua toți banii. Inculpata îi cumpăra în fiecare zi prezervativele de care avea nevoie, o însoțea uneori în zona respectivă, practica și ea prostituția și, totodată, se asigura că în zonă nu sunt alte fete care i-ar putea lua părții vătămate clienții. Întrucât, avea o relație cu învinuitul Ibra D., cetățean albanez, inculpata era protejată în zonele în care practica prostituția, astfel că, i-a fost ușor să-i asigure părții vătămate condițiile în care aceasta urma să întrețină relații sexuale contra cost.

În tot intervalul de timp cât partea vătămată a fost obligată de inculpată să practice prostituția, aceasta o suna după 10 minute petrecute cu un client pentru a o determina să se grăbească și să acosteze alte persoane, pentru a încasa cât mai mulți bani. De asemenea, în perioada respectivă, inculpata a obligat-o pe partea vătămată să întrețină relații sexuale contra cost și în apartamentul unde locuia împreună cu învinuitul Ibra D., cetățean albanez.

De precizat este faptul că, partea vătămată locuia în același apartament cu inculpata și învinuitul. Acesta din urmă nu avea nici un loc de muncă și trăia din banii obținuți de inculpată și partea vătămată.

După o lună de zile de când a ajuns în Italia și a început să practice prostituția, partea vătămată a slăbit foarte mult, a rămas însărcinată și cu ajutorul inculpatei s-a deplasat la o clinică medicală din Italia unde i s-a făcut întrerupere de sarcină. Și în acest context, inculpata i-a cerut ca în scurt timp să practice în continuare prostituția pentru a nu pierde bani. Ulterior, inculpata a început să o preseze pe partea vătămată reproșându-i permanent că nu câștigă suficienți bani, că nu se străduiește suficient și i-a cerut să stea toată noaptea în zona benzinăriei pentru a acosta cât mai mulți clienți. La toate aceste discuții dintre inculpată și partea vătămată a asistat și învinuitul, despre care inculpata îi spunea permanent părții vătămate că îl va trimite în România să-i omoare familia.

După câteva luni de zile, inculpata și învinuitul s-au hotărât să se mute din localitatea Parma în localitatea Fidenza, situată în apropiere, unde într-o zonă periferică au obligat-o în continuare pe partea vătămată să practice prostituția în beneficiul lor. Și aici, partea vătămată a practicat aceleași tarife ca și în zona benzinăriei unde s-a prostituat inițial, dar, întrucât, câștiga aproximativ 1.400 de euro în 4 zile, inculpata nu era mulțumită de banii obținuți, motiv pentru care i-a spus că ar avea nevoie de mai multe fete care să se prostitueze pentru ea. În acest context, i-a cerut părții vătămate să-și sune ceva prietene din țară și să le propună să vină în Italia la muncă.

În cursul lunii iunie 2010, fiind presată de inculpată, partea vătămată P. A. C. 1-a contactat telefonic pe martorul C. M. C., fratele părții vătămate M. V. M., zisă „D.”. Cu această ocazie, partea vătămată 1-a întrebat pe martor dacă ar fi de acord ca sora sa să meargă să lucreze în Italia ca și menajeră. Întrucât, partea vătămată M. avea o situație materială precară și avea în îngrijire un copil minor, martorul i-a dat părții vătămate P. A. C. numărul de telefon al surorii sale, pentru ca cele două să vorbească direct. Astfel, în timp ce inculpata o supraveghea, partea vătămată P. i-a propus părții vătămate M. V. M. să meargă în Italia să lucreze la un hotel ca și barman sau menajeră. La indicațiile inculpatei, pentru a o convinge, partea vătămată P. i-a spus părții vătămate M. că și ea lucrează ca și menajeră la același hotel, că locuiește într-o cameră a hotelului și că este mulțumită de locul de muncă, fără însă a-i da detalii despre salariul obținut. În aceste condiții, partea vătămată M. a fost de acord să plece în Italia cu scopul de a lucra ca și menajeră.

Întrucât, avea un copil minor în vârstă de un an și cinci luni, partea vătămată M. V. M. s-a deplasat la Primăria comunei J., jud. Cluj, unde la data de 16.06.2010, a dat o declarație pe proprie răspundere că urmează să plece în străinătate la muncă, fără contract, pe o perioadă de 3 luni de zile, sens în care își lasă copilul minor în grija mamei sale, martora M. F..

Între timp, inculpata a făcut o rezervare pe numele său, la firma de transport S.C. Teo Trans SRL, cu scopul de a-i asigura transportul părții vătămate M. V. M. în Italia. Partea vătămată a fost însoțită de martorul C. M. C. până în parcarea din fața magazinului Billa din municipiul Cluj-N., de unde aceasta a plecat cu un microbuz al firmei respective, spre Italia.

În orașul Parma a fost așteptată de inculpată și partea vătămată P. și împreună s-au deplasat la un hotel din apropiere unde le aștepta învinuitul Ibra. Cu acea ocazie, inculpata a întrebat-o dacă știe pentru ce a venit în Italia, iar când partea vătămată i-a spus că a venit ca să lucreze ca și menajeră, inculpata i-a precizat că „trebuie să facă prostituție pentru ea”. Auzind acest lucru, partea vătămată M. a refuzat, însă inculpata a început să o amenințe și i-a spus că dacă nu este de acord, „se va întoarce într-un sicriu acasă”. La toată această discuție a asistat și învinuitul Ibra D., care auzind că partea vătămată refuză cu insistență să practice prostituția, a amenințat-o cu un pistol.

Cele două părți vătămate nu au fost lăsate singure nici un moment, pentru a nu discuta între ele, însă, inculpata a lăsat-o partea vătămată M. să vorbească la telefon cu fratele său, martorul Cemica M. C. pentru a-1 asigura că a ajuns cu bine în Italia. Profitând de acest context, partea vătămată i-a spus fratelui său că o dată ajunsă în Italia a aflat că trebuie să practice prostituția și nu să lucreze ca și menajeră. Martorul i-a cerut să refuze în continuare acest lucru și să i-o dea pe partea vătămată P. la telefon. Partea vătămată P. A. C. i-a dat de înțeles martorului că, singura opțiune pe care o are sora sa este să practice prostituția. Martorul a insistat să vorbească cu sora sa, motiv pentru care inculpata a intervenit în discuție, s-a prezentat ca fiind „M. din J., vecină cu A.”. Martorul a amenințat că va anunța poliția dacă sora sa nu se va întoarce a doua zi în țară, astfel că, inculpata i-a spus că o va trimite în România, „chiar dacă pierde 50 de euro” și oricum are fete cu care să lucreze.

În urma acestor discuții, partea vătămată P. A. C. i-a spus inculpatei că și ea dorește să se întoarcă în țară, însă, inculpata nu i-a permis acest lucru. Totodată, inculpata i-a propus părții vătămate M. V. M. să-i dea 50 de euro pentru a nu-i povesti mamei părții vătămate P. ce se întâmplă în Italia, lucru cu care aceasta nu a fost de acord.

A doua zi, inculpata a însoțit-o pe partea vătămată M. V. M. la locul de unde pleca autoturism al firmei S.C. Teo Trans SRL, care era condus de martorul N. Teofîl, căruia. partea vătămată i-a povestit că. deși i s-a promis „ceva de lucru în Italia”, abia după ce a ajuns acolo a aflat că trebuia să practice prostituția.

Partea vătămată P. A. C. a rămas să practice prostituția în beneficiul inculpatei și a învinuitului până la începutul anului 2011, fără a se putea stabili cu exactitate data, când prin intermediul unei prostituate, pe nume „A.”, a cunoscut un alt cetățean albanez Uka Severgean, cu ajutorul căruia a reușit să fugă de la inculpată și învinuit. Împreună cu cetățeanul albanez Uka, partea vătămată a plecat din Italia în Germania, unde deși a crezut că are o relație de concubinaj cu acesta, a fost din nou obligată să practice prostituția în cluburi unde această activitate este legală. Ulterior, partea vătămată a fost „vândută” de cetățeanul albanez altor traficanți, respectiv numitului M. A. - cetățean român, care a exploatat-o sexual în aceeași modalitate.

La data de 20.05.2013, a fost audiată în fața procurorului și a psihologului partea vătămată P. A. C., care a susținut în esență următoarele:

„ ….Pe inculpata C. P. M., căreia îi spun M., o cunosc din copilărie. Aceasta și fostul ei concubin - „P.”, cu care are trei copii minori, au locuit mai mult timp în satul meu natal J.-Herghelie și au fost prieteni de familie cu părinții mei. Astfel, aceștia veneau cu copii la noi iar noi mergeam la ei în vizită. De multe ori, s-a întâmplat ca eu să am grijă de copiii lor, între mine și M. existând o relație de prietenie și de încredere, încât nu m-am gândit nici un moment că ar fi în stare să-mi facă rău.

La un moment dat, spre sfârșitul anului 2004, M. a început să plece în străinătate. Ea susținea că muncește acolo, respectiv îngrijește persoane în vârstă. Concubinul ei nu știa că ea, de fapt se ocupa acolo cu prostituția.

În anul 2005, M. și familia ei s-au mutat din J. Herghelie în Sînicoară, pentru a lucra la o fermă de animale. La scurt timp, M. și P. s-au despărțit, deoarece acestuia nu-i convenea că M. pleacă în Italia și stă mult timp acolo. Cei trei copii ai lor au rămas la mama ei, care locuiește în Răscruci.

Părinții mei au păstrat legătura cu M. și familia ei și după ce aceștia s-au mutat din J. Herghelie. P. 1-a chemat pe tatăl meu să lucreze și el la fermă, după ce s-a despărțit de M.. Astfel, a plecat tatăl meu, după care am plecat și eu și mama mea. Toți trei am lucrat la această fermă vreo trei ani, după care am revenit în satul J. Herghelie. P. lucrează în prezent în Franța, în construcții.

M. venea foarte rar în țară, o dată sau de două ori pe an. Toate aceste date le știm de la P., care este prieten bun cu tatăl meu. P. a aflat aceste lucruri de la copiii lui, deoarece M. stătea la mama ei când venea în țară.

În primăvara anului 2009, Șimon B. A., o nepoată a M., mi-a spus că aceasta căuta o fată pe care să o ducă în Italia pentru a o ajuta să îngrijească de bătrâni și m-a întrebat dacă sunt și eu interesată. I-am zis că sunt interesată, deoarece aveam nevoie de bani, în condițiile în care mama mea nu lucra atunci iar tatăl meu muncea cu ziua, B. îmi era prietenă și aveam încredere în ea, la fel cum aveam încredere și în M.. Nu mi-am pus nici un moment problema că, de fapt, ar fi vorba despre altceva, nu m-am gândit că ar putea să mă ducă la prostituție sau la ceva rău. B. mi-a spus că i-a dat Măriei numărul meu de telefon mobil.

În aceeași seară, i-am povestit mamei mele de propunerea M.. Mama mea nu a fost de acord spunând că pot să-mi găsesc de lucru și în țară. Mama mea nu bănuia cu ce se ocupă M. în străinătate. M-am certat cu mama mea atunci și i-am spus că eu sunt hotărâtă să plec.

În aceeași zi, m-a sunat M. să merg până la ea ca să vorbim despre plecarea la muncă. Mi-a spus la telefon că nu trebuie să-mi iau haine și nici alte lucruri, deoarece o să-mi dea ea tot ce o să am nevoie în Italia. I-am spus M. că sunt de acord să plec cu ea în Italia. Nu am stabilit o dată a plecării, în dimineața zilei următoare, M. m-a sunat din nou. Eram doar eu acasă. M-a chemat să merg la ea la o cafea. Atunci aveam telefon mobil, dar nu-mi amintesc numărul. Nu mai am acea cartelă telefonică, deoarece M. mi-a rupt-o după ce am ajuns în Italia.

M-am dus acasă la M., fără a avea nici un bagaj, deoarece nu știam că plecarea era deja planificată. Aveam doar buletinul la mine, deoarece M. mi-a zis să-1 iau, având nevoie de buletine pentru a ne înscrie la un parc de distracții din Cluj-N., unde voia să îi ducă pe copiii ei.

Am ajuns la ea acasă cu o ocazie. Aici mi-a spus că s-a ocupat locul de muncă unde ar fi trebuit să îngrijesc de niște bătrâni și că o să mă ducă să lucrez la un restaurant din Italia, unde ea era barman iar eu ar fi trebuit să fac curățenie și aș fi câștigat 1.000 de euro pe lună. Nu mi-a spus denumirea restaurantului și nici localitatea în care acesta s-ar fi aflat, ci doar că o să mă ajute ea în prima lună cu chiria și mâncarea, după care o să-i restitui banii pe care o să-i cheltuiască ea pentru mine din salariile pe care le-aș fi primit. Am fost de acord cu toate aceste lucruri, deoarece eram prietene vechi și aveam încredere în ea. La aceste discuții nu au fost de față alte persoane.

Ulterior, M. mi-a spus că nu mai poate duce copiii în Cluj-N. la parcul de distracții, deoarece avea niște probleme de rezolvat în același oraș. Mi-a cerut să o însoțesc și am fost de acord. Nu și-a luat nici un bagaj, ci doar poșeta. Știa că eu am la mine buletinul. Am ajuns cu o ocazie în Cluj-N.. Ea m-a dus la locuința unei cumnate a ei, despre care știu de la M. că practică prostituția la apartament, adică în locuința ei și a soțului. Cred că aceștia locuiesc în cartierul Mărăști. Am observat că în spatele blocului lor erau multe mașini, probabil fiind vorba de un service auto. Lângă . magazin Orange. Este posibil ca acest . pe .. Pe fratele M. căsătorit cu această femeie îl cheamă A.

Am rămas în această locuință vreo 2 ore. În acest interval de timp, M. a plecat la un moment dat, spunând că trebuie să se întâlnească cu cineva. După ce a plecat M., m-a sunat Șimon A. B., care mi-a spus să nu mai plec cu M., deoarece aceasta o să-și bată joc de mine, dar nu mi-a dat alte detalii deși am întrebat-o ce vrea să zică cu asta. I-am reproșat că nu mi-a spus acest lucru înainte. B. nu mi-a dat de înțeles că ar fi vorba de prostituție. Eu nu m-am gândit nici un moment că ar putea fi vorba de așa ceva, ci doar că o să mă pună să lucrez mult mai mult decât mi-a zis. D. ce a revenit mi-a cerut să o însoțesc până la magazinul Billa din Mănăștur pentru a face cumpărături. Ne-a dus cu mașina până acolo cumnatul ei, pe care nu-mi amintesc cum o cheamă. Cred că era o mașină neagră, cu numere de România, dar nu-mi amintesc marca. Acesta este căsătorit cu sora Măriei.

Am ajuns în fața magazinului Billa, unde era parcat deja un autocar al firmei Teo Trans. D. atunci mi-a zis că o să plecăm în Italia la muncă cu acel autocar. I-am reproșat că nu m-a anunțat din timp și că m-a mințit că are treburi prin Cluj-N., dar ea nu m-a băgat în seamă. M-am speriat oarecum, dar nu aveam nici un ban la mine ca să mă pot întoarce acasă, nu cunoșteam orașul Cluj-N. și nici drumul de la Cluj-N. până la J. Herghelie. Nu aveam credit pe telefon. Am plecat totuși cu M., deoarece nu mi-am pus problema că o să-mi facă vreun rău prin străinătate, deși am constatat că mă mințise în legătură cu plecarea. înainte de a pleca, M. s-a întâlnit cu patroana de la firma Teo Trans. Cele două nu au discutat în prezența mea, ci s-au retras. Ulterior, M. mi-a spus că această patroană a acceptat să ne transporte fără bani, urmând să plătim mai târziu prețul biletelor, respectiv 110 euro pentru amândouă. Am observat că cele două erau în relații de prietenie. M. i-a spus acesteia că eu sunt o verișoară a ei, deși nu era adevărat. Nu am întrebat-o pe M. de ce a mințit, deoarece erau mai mulți oameni lângă noi. Pe patroană cred că o cheamă M. sau M.. Nu am mai văzut-o de atunci.

Am stat în fața magazinului Billa vreo 20 de minute, după care ne-am urcat în autocar și am plecat spre Italia. Înainte de a ieși din țară, aș fi vrut să-mi anunț familia că plec, dar eu nu aveam credit pe telefon, iar M. mi-a spus că nici ea nu are. În vamă, am fost sunată de prieten al meu, A., care locuiește la vreo 6 sate de J. Herghelie (cred că în C.) și este în vârstă de vreo 22 de an. Nu mai știu nimic de A., dar acesta are un verișor pe care-1 cheamă B. L. și care locuiește tot în J. Herghelie, fiind vecin cu mine. Pot să pun la dispoziție numărul de telefon mobil al lui B. L..

I-am spus lui A. că sunt în vamă și că plec în Italia, respectiv pentru a munci la un restaurant. A. mi-a zis că o să mă sune. Până când M. mi-a luat cartela cu numărul de România, A. nu m-a sunat și nu știu dacă m-a contactat telefonic ulterior. După ce am ajuns în Italia, M. m-a întrebat dacă am prieten. I-am povestit de A. și mi-a cerut numărul de telefon al acestuia. M. mi-a spus că 1-a sunat pe A. și 1-a întrebat dacă știe fete majore care ar dori să muncească în străinătate, deoarece patronul de la restaurant ar mai avea nevoie de 2 - 3 fete. A. i-a spus că știe mai multe fete, dar că nu le lasă părinții să plece.

Plecarea din țară a avut loc în data de 5 iunie 2009, în jurul orei 16,00 și am ajuns în Italia în data de 06.06.2009, după masa. Pe drum, constatând că, sunt stresată, deoarece, era prima dată când plecam de acasă, M. mi-a spus să stau liniștită, respectiv că nu sunt prima fată care pleacă în străinătate la muncă. De la locul în care a oprit autocarul, M. m-a dus cu trenul două stații, după care ne-am dat jos, am luat un autobuz, cu care ne-am dus trei stații până la locuința ei. Aceasta locuia împreună cu albanezul Ibra D., într-un apartament cu o cameră, situat pe . apropierea unui restaurant, situat la parterul unui . denumirea restaurantului, dar era ceva în limba italiană. Ne aflam în orașul Parma.

În locuință nu se afla nimeni. M. mi-a povestit că acolo locuia cu albanezul Ibra D., care era concubinul ei și era plecat la muncă. Acesta muncea din când în când în construcții. Ulterior am constatat că acest albanez îi lua Măriei banii. M. m-a lăsat să dorm și doar în următoarea zi mi-a povestit despre muncă. Nu am povestit cu albanezul deoarece acesta vorbea limba italiană și eu nu cunoșteam atunci această limbă,

În următoarea zi, M. mi-a spus că o să mă ducă la patron pentru ca să vedem dacă acestuia o să-i placă de mine să vadă cum lucrez, adică cum fac curățenie. Seara m-a dus într-o benzinărie, din afara orașului, deplasându-ne cu un taxi timp de o jumătate de oră. Pe drum mi-a dat o fustă scurtă, cu care mi-a cerut să mă îmbrac. Nu știu denumirea localității, dar e posibil ca benzinăria să se numească Shell. După ce ne-am dat jos, am întrebat-o unde este restaurantul, vărând că suntem într-un loc retras, unde nu erau locuințe, ci doar fabrici care erau închise noaptea. M. mi-a spus că de fapt mă duce să mă f...t cu bărbați pentru bani. Aflând acest lucru am început să plâng. I-am reproșat că m-a mințit, i-am spus că, dacă știam despre ce este vorba în realitate, nu aș fi plecat de acasă și i-am spus că eu nu pot să mă culc cu bărbați pentru bani. M-a amenințat cu bătaia și cu faptul că o să-mi omoare familia. Mi-a spus că, dacă nu fac ce-mi cere ea, o să mă dea la un „pește” mai mare decât ea, care o să-și bată joc de mine. M-am speriat foarte tare de toate aceste lucruri. Dacă aș fi avut unde să fug, aș fi plecat, dar nu aveam unde. Nu cunoșteam orașul Parma și nici localitatea în care se afla benzinăria.

Nu știam nici o limbă străină.

M. mi-a luat telefonul meu imediat ce am ajuns în Italia și mi-a dat alt telefon cu cartelă cu număr de Italia. Nu cunoșteam nici un număr de telefon pe de rost, nici măcar numărul părinților mei. încât nu am avut posibilitatea să contactez fără ca M. să fie de față, pentru a le spune adevărul în legătură cu munca din Italia.

Lângă benzinăria unde am fost obligată să mă prostituez, nu era nici un post de poliție. Cam o dată pe săptămână, prin benzinărie treceau carabinieri. Eu nu am vorbit niciodată cu ei, deoarece nu cunoșteam italiana. Totuși, la început, M. m-a avertizat să am grijă ce vorbesc cu persoanele străine, mai ales cu carabinierii, cărora ar fi trebuit să le spun, dacă aș fi fost întrebată, că practicam prostituția pentru mine, adică nu dădeam nimănui banii. Carabinierii vorbeau des cu M.. M. mi-a spus că aceștia o întrebau despre alte fete și că ar fi făcut închisoare vreo 6 luni în Italia deoarece a fost prinsă că a dus o româncă la prostituție. M. mi-a mai spus că fata respectivă se afla în România și că o va bate când o va întâlni.

Am acceptat să practic prostituția deoarece îmi era frică de M. și eram singură acolo. M. mi-a arătat cum să racolez clienții. Ea m-a învățat unele cuvinte în italiană și să le spun tarifele. Astfel, 10 minute costau 30 de euro, 15 minute - 50 de euro și o jumătate de oră - 100 de euro. Relațiile sexuale se întrețineau în mașinile clienților.

Am practicat prostituția în această benzinărie aproximativ două luni, în fiecare zi. M. nu m-a lăsat să stau acasă nici măcar o zi, nici măcar în perioada de ciclu menstrual. Programul zilnic era în intervalul orar aproximativ 20,30 - 02,30. Ne deplasam cu un taxi, dus - întors.

În primele zile, am avut 2-3 clienți pe noapte. După ce am învățat ce trebuia să fac și cum să atrag clienții, făceam de obicei 400 - 500 de euro pe noapte. M. îmi lua, de fiecare dată, toți banii, înainte de a intra în locuință, după ce mă întorceam din benzinărie. Nu mă lăsa să intru în locuință dacă nu-i dădeam banii. M. nu mi-a lăsat niciodată nici măcar un euro. De la magazinul aferent benzinăriei în care am practicat prostituția, nu mi-am cumpărat niciodată nimic, nici măcar un sandwich, o cafea sau o sticlă de apă. Dacă aveam nevoie la toaletă, mergeam în câmp, deoarece nu aveam bani să achit ..

Eu mâneam doar de două ori pe zi și doar acasă. Când am plecat din România, aveam 56 de kilograme și am ajuns să am 42 de kilograme, înainte de a fugi de la M.. M. îmi cumpăra prezervativele de care aveam nevoie și mi-a pus în vedere să nu ascund bani din ceea ce câștigam de la clienți, altfel mă bate. Din cauza fricii, nu am ascuns nici un ban.

În benzinăria de mai sus, am lucrat doar eu și M.. Ea le alunga pe celelalte fete care ar fi vrut să-și racoleze clienții în același loc. M. mi-a povestit că s-a întâmplat să bată mai multe fete care voiau să practice prostituția în același loc; într-una chiar a băgat o foarfecă. Știam că M. este bătăușă, deoarece s-a bătut cu mai multe persoane din J. Herghelie.

În prima lună am fost însoțită în benzinărie de către M.. Când plecam cu un client, aceasta mă suna după 10 minute pentru a veni să racolez un alt client. Mă stresa de fiecare dată în acest mod. Eu nu fumam, dar M. fuma și își cumpăra țigări din benzinărie.

După o lună din momentul în care am început să practic prostituția, M. nu m-a mai însoțit, deoarece a observat că mă descurcam și câștigam suficienți bani. M. nu mi-a cumpărat decât niște haine pe care le puteam folosi doar la muncă, adică fuste și rochițe foarte scurte, maieuri decoltate, lenjerie intimă și încălțăminte cu toc foarte înalt.

În afara programului de lucru, M. mă lua cu ea în oraș doar pentru a o ajuta la cumpărături. Mă îmbrăcam cu haine de-ale ei. Eu nu aveam decât hainele cu care am plecat de acasă. M. nu m-a scos niciodată la un suc, la o cafea, la o prăjitură, etc. Acasă nu aveam voie să mănânc decât o farfurie la o masă și doar de două ori pe zi, așa cum am arătat anterior. Eram cam înfometată și mă certa dacă credea că mănânc prea mult, spunându-mi că mă îngraș și nu o să le mai plac clienților.

Am rămas însărcinată în perioada în care am lucrat la benzinărie. I-am spus M., lucrul acesta. M. mi-a cerut să lucrez mai departe. Am pierdut sarcina și mult sânge. M. m-a dus la un medic care mi-a făcut chiuretaj. În aceeași zi, m-am întors. Deși mă simțeam rău, M. m-a obligat să merg din nou la benzinărie, începând chiar cu următoarea seară.

În fiecare zi, M. aducea câte 3 - 4 clienți și în apartament, cu care mă punea să întrețin relații sexuale pe bani. Și ea făcea acest lucru, dar mai rar.

M. a racolat și ea clienți în benzinărie, în perioada în care m-a însoțit.

În perioada de două luni cât am locuit în acest apartament cu o cameră, albanezul stătea mai mult pe acasă. S-a comportat bine cu mine; nu m-a amenințat și nu mi-a vorbit urât.

După prima lună de când am început munca, M. mă însoțea mai rar. Își racola și ea clienți pentru relații sexuale contra-cost. La vreo 2 luni după ce am început munca, M. mi-a reproșat că nu câștig suficient de mulți bani, că nu-mi dau străduința să am mai mulți clienți, motiv pentru care o să mă pună să stau toată noaptea acolo în benzinărie dacă nu aduc mai mulți bani. Am început să câștig mai mulți bani, dar era tot nemulțumită, spunând că nu-i ajung banii și că i-ar mai trebui 2-3 fete care să facă același lucru ca și mine. Nu m-a lovit niciodată, ci doar mă amenința cu bătaia.

M., din banii pe care-i câștigam eu, trimitea din când în când acasă la albanez (la familia acestuia), precum și mamei sale, prin Western Union. M. și albanezul trăiau, practic, din banii câștigați de mine.

M. și albanezul ieșeau prin oraș, fără a mă lua și pe mine. Îmi spuneau că eu trebuie să stau acasă pentru că vin clienți.

În perioada de două luni în care am locuit în acest mă lua apartament, eu nu am cunoscut pe nimeni cu care să pot să vorbesc, respectiv să pot să spun ce se întâmplă cu mine. În această perioadă, i-am spus M. că nu mai puteam să practic prostituția, dar aceasta mă amenința de fiecare dacă că mă dă la „pești” mai mari decât ea și că îmi omoară familia.

Am învățat să vorbesc cât de cât limba italiană, după vreo trei luni. În perioada în care am lucrat la benzinărie, am fost abordată de carabinieri de mai multe ori. Aș fi vrut să le explic în ce situație mă aflam, chiar am încercat, dar nu am reușit din cauza limbii.

Mi-am propus să fug pentru a nu mai practica prostituția, dar nu aveam unde și nici la cine să apelez.

Mi-am contactat părinții pentru prima dată chiar a doua zi după ce am ajuns în Italia, înainte de a afla că am fost dusă pentru prostituție. Am folosit telefonul Măriei și le-am spus că am ajuns, că sunt bine și că urmează să lucrez la restaurant. M. era lângă mine și mi-a spus ce să vorbesc cu părinții mei.

Nu-mi amintesc exact cât a mai trecut până la următoarea convorbire telefonică. Cred că au mai trecut 3-4 luni. Până atunci, i-am tot cerut să-mi dea telefonul ei pentru a vorbi cu familia mea, dar nu a vrut. Cartela cu nr. de Italia pe care o foloseam eu nu avea credit, ci puteam fi doar sunată. M. a fost prezentă la a doua convorbire pe care am avut-o cu familia mea. Mi-a atras atenția dinainte să am grijă ce vorbesc și să nu pomenesc cumva despre prostituție. Le-am spus că sunt bine, că o să primesc salariul peste o lună și că o să le trimit niște bani. Nu le-am trimis, deoarece M. nu mi-a dat bani pentru așa ceva. Le-am spus că lucrez tot la un restaurant.

Ulterior, nu am mai vorbit cu familia mea decât atunci când am ajuns în Germania. Aș fi vrut să vorbesc cu ei și i-am cerut Măriei să-mi dea telefonul în acest scop, dar ea mi-a zis că nu mai are numărul părinților mei deoarece 1-a șters din greșeală.

M. mi-a spus că mi-a rupt cartela mea cu nr. de România, deoarece nu mai aveam nevoie de ea, având o cartelă cu nr. de Italia.

M. mi-a povestit că ea a fost dusă în Italia pentru prima dată de sora ei (știu că are o singură soră), că sora ei i-ar fi spus că o duce pentru a avea grijă de niște bătrâni, dar a mințit-o și a dus-o de fapt la prostituție. S. ei ar fi vândut-o de trei ori unor „pești”. Tot M. mi-a spus că sora ei ar fi prin Elveția, unde practica prostituția. Eu nu m-am întâlnit niciodată cu sora M..

M. mi-a povestit despre Albanez că și el ar fi fost un „pește” care ar fi avut mai multe fete la prostituție, pe care le-ar fi bătut și de la care ar fi luat banii. Nu știu dacă cei doi au avut și alte fete la produs în perioada în care eu am lucrat la benzinărie. La apartamentul în care locuiam nu veneau alte fete. Este posibil să fi avut și alte fete în afară de mine, pe care să le fi cazat la hotel.

Mama M. știe cu ce se ocupă aceasta în străinătate, respectiv că practică prostituția și are fete la produs. M. mi-a povestit că și mama ei ar fi fost în Italia și ar fi practicat prostituția la stradă vreo două săptămâni. Nu mi-a spus de ce a renunțat mama ei la așa ceva.

Atunci când mă amenința cu producerea vreunui rău familiei mele, M. susținea că o să-1 trimită pe albanez în România pentru a le da foc la casă și pentru a le împușca. Nu l-am văzut niciodată pe albanez cu un pistol.

După vreo două luni de la momentul în care am fost obligată să mă prostituez, ne-am mutat în Fidenza, un oraș situat la 20 kilometri de Parma, cred. M. și albanezul au închiriat un apartament cu 3 camere, pentru care au achitat suma de 1.500 de euro și chiria lunară de 600 de euro. Și pentru apartamentul din Parma au plătit tot 600 de euro.

Nu știu de ce ne-am mutat într-un alt oraș. Știu doar că proprietarul apartamentului din Parma i-a dat afară. Chiar a doua zi după ce ne-am stabilit în noua locuință, M. m-a dus cu un taxi pe . loc situat în apropierea unei fabrici care producea produse obținute din roșii. Erau și alte fete care practicau prostituția, dar nu lângă mine, ci la distanță de aproximativ un kilometru. Programul meu de lucru era zilnic, în intervalul orar aproximativ 20,00 - 02,00. ÎÎn apropierea locului în care îmi racolam clienții, nu era nici un magazin, nu aveam o toaletă (mergeam pe câmp atunci când aveam nevoie) nu aveam un loc unde să mă așez. Fabrica era închisă în timpul nopții. Erau locuințe în apropierea locului unde stăteam eu pentru a-mi racola clienții. Era o stradă circulată. Îmi era frică să stau acolo, dar nu aveam ce face. Astfel, într-una din nopți, a oprit o mașină din care s-au dat jos mai mulți albanezi, care au vrut să mă ducă cu ei pentru a practica prostituția în beneficiul lor. I-am dat bip M.. Aceasta m-a sunat și i-am explicat despre ce e vorba, motiv pentru care Ibra D. a vorbit cu ceilalți albanezi, cărora le-a spus că eu aș fi concubina lui și aș practica prostituția pentru el, astfel încât, albanezii m-au lăsat în pace și au plecat. Albanezii nu se băgau unul peste altul când era vorba de fetele pe care le exploatau sexual.

În prima săptămână, M. m-a dus și m-a adus cu taximetrul, dar nu a rămas cu mine pentru a racola și ea clienți. După ce a văzut că mă descurc, m-a lăsat să plec și să mă descurc singură. Tarifele privind relațiile sexuale erau aceleași ca și în benzinărie. Câștigam de obicei 1.400 de euro în 4 zile. M. nu era mulțumită de cât câștigam și îmi reproșa acest lucru, vorbindu-mi urât, spunându-mi că mă va ține toată noaptea la stradă pentru a obține mai mulți bani. Cu toate acestea, nu am reușit să câștig mai mulți bani. Ibra D. s-a comportat la fel cu mine.

Am locuit în acest apartament 2 - 3 luni. A venit în vizită A., fratele mai mic al M., care a stat acolo circa o lună. Stătea doar acasă, nu și-a găsit un loc de muncă. A trăit tot în banii pe care-i câștigam eu. A. știa cu ce mă ocupam eu. El s-a comportat bine cu mine. În acest interval de 2 - 3 luni, albanezul și M. nu au lucrat nicăieri. Am auzit-o pe M. vorbind cu A. despre alte fete, respectiv aceasta îi cerea să îi aducă în Italia alte fete pentru a practica prostituția. Nu știu dacă A. a făcut acest lucru. Am auzit că albanezul și M. ar fi avut alte trei fete, aduse din România după ce am fugit eu de la ei.

În perioada de 2 - 3 luni în care am practicat prostituția pe stradă, apropierea fabricii de mai sus, M. nu mi-a dat nici un ban și nici eu nu mi-am păstrat. A avut același comportament față de mine ca și în Parma.

În blocul în care locuiam în orașul Fidenza am cunoscut o fată, unguroaică, cu numele de stradă „A.” (numele meu de stradă era D.), care o cunoștea pe M. și locuia în același . se înțelegeau foarte bine. A. practica prostituția pe acea stradă pe care practicam și eu, la o distanță de aproximativ un kilometru și mi-a spus că M. a încercat să o alunge din acel loc pentru a plasa acolo, o fată de-a ei. A. mi-a povestit și că M. ar avea multe fete la produs aduse din România.

În perioada în care eu am fost exploatată sexual de M. și de albanezul ei, nu am trimis niciodată, personal, bani familiei mele sau cuiva. Știu că M. le-a trimis părinților mei o singură dată bani, respectiv 50 de euro prin Western Union.

Imediat ce am ajuns în Italia, M. mi-a luat buletinul, cu pretextul de a-l păstra pentru a nu-l pierde. M. mi-a dat buletinul doar după ce ne-am mutat în Fidenza, deoarece pe . prostituția circula des poliția și aveam nevoie de buletin, în cazul în care aș fi fost controlată.

A. și-a dat seama că eu nu practicam de bună voie prostituția.

Văzându-mă foarte stresată, s-a oferit să mă ajute să fug. Astfel, mi-a făcut cunoștință cu un alt albanez pe care-1 cheamă Uka Severgean. M-am: întâlnit cu acesta în locuința Angelei și am stabilit să mă ia noaptea din locul în care practicam prostituția. Acest lucru s-a întâmplat după aproximativ 5 luni din momentul în care am ajuns în Italia. Albanezul m-a luat din locul în care racolam clienții, cu o mașină marea VW Polo de culoare albă. Era singur în mașină. M-a dus în Germania, la o soră a lui. Nu-mi amintesc orașul. Am locuit la locuința acestuia, împreună cu albanezul, circa 8 luni, timp în care am avut o relație de concubinaj cu el. de la el am aflat că A. m-ar fi vândut lui cu vreo 500 de euro. El mi-a povestit că avea mai multe fete care practicau prostituția pentru el în Italia. .............”

În cauză a fost întocmit un raport de evaluare psihologică privind pe partea vătămată P. A. C. de către psihologi din cadrul Centrului R. pentru Democrație. În conținutul raportului de evaluare psihologică menționat s-au menționat date despre situația familială a părții vătămate, nivelul socio-emoțional și cognitiv - comportamental al acesteia. Astfel, din cuprinsul acestuia a rezultat faptul că, partea vătămată provine dintr-o familie dezorganizată, mama ei divorțând de tatăl ei în urmă cu mai mult timp, în prezent fiind căsătorită cu un bărbat mult mai tânăr. Totodată, s-a menționat faptul că, aceștia locuiesc toți într-o casă mică, de 2 camere, alături de bunic și fratele mai mare al părții vătămate care avea anterior o relație foarte bună cu tatăl ei natural, fără însă ca relația cu mama sa să fie foarte apropiată. În acest context, atunci când prietena de familie pe care o cunoștea din copilărie i-a propus un loc de muncă în străinătate, a acceptat și a plecat fără să spună nimic, nimănui.

În conținutul raportului de evaluare psihologică s-a menționat despre partea vătămată că, este o fire liniștită și destul de ușor de dominat, iar atunci când ceva nu este pe placul său protestează foarte puțin sau deloc și are o toleranță crescută la frustrare. De asemenea, s-a precizat că, având un nivel de educație foarte scăzut, partea vătămată prezintă o perspicacitate și o intuiție psihologică scăzută în ceea ce îi privește pe cei din jur și intențiile lor. Trăsăturile sale de personalitate, caracterul domol și blajin, în corelație cu mediul dezorganizat de acasă, nivelul scăzut de educație și încrederea în cei din jur au creat o vulnerabilitate, pe care traficanții (inclusiv inculpata din cauza căreia a ajuns în situația de a fi victimă) au exploatat-o timp de 4 ani. Chiar în conținutul raportului de evaluare psihologică s-a reținut faptul că, partea vătămată a fost racolată în situația de trafic prin înșelăciune și susținută în această situație prin amenințări la adresa persoanei pe care o iubește cel mai mult, tatăl ei natural. Traficanții i-au ghicit și exploatat vulnerabilitățile, utilizând controlul psihologic pentru a putea profita cât mai mult de ea, astfel că, datorită fricii induse, dar și a temperamentului liniștit, partea vătămată s-a supus și nu le-a creat nici un fel de probleme.

Partea vătămată a fost expusă însă unor traume psihologice repetate, iar de-a lungul perioadei de exploatare sexuală, ea a reușit să fugă de mai multe ori, însă, fiecare persoană care o ajuta s-a dovedit a fi un nou traficant, înșelându-i încrederea și profitând de ea. Din această cauză partea vătămată s-a blazat, pierzându-și încrederea că lucrurile se vor schimba vreodată în bine, s-a închis în ea foarte mult, a slăbit peste 10 kilograme și a continuat să facă ceea ce îi cereau cei din jur, fiind lipsită de speranța că lucrurile se vor schimba vreodată în bine.

În raportul de evaluare psihologică s-a reținut și că. revenind din situația de trafic, partea vătămată s-a mutat acasă în satul natal, unde s-a închis în casă la sugestia mamei și a tatălui vitreg, motiv pentru care izolarea socială a continuat, pe de-o parte din rațiuni de securitate, pe de altă parte datorită atitudinii celorlalți oameni din . povestea și o etichetează ca și prostituată. În urma traumelor psihologice repetate, partea vătămată a devenit foarte retrasă și s-a izolat social foarte mult, astfel că. deprivarea constantă de interacțiuni sociale productive, de întăriri sociale pozitive, amenințările constante și constrângerile psihologice au efecte devastatoare asupra nivelului ei de bunăstare socio-emoțională și a calității vieții ei.

Datorită faptului că, probabil i s-a spus acest lucru în mod repetat, partea vătămată se simte vinovată pentru ceea ce a făcut, iar datorită reacției oamenilor din jurul ei și a felului în care aceștia o etichetează, ea resimte rușine și dorește să uite ceea ce s-a întâmplat și să ascundă acest lucru față de cei din jur, aceste probleme creându-i un distres afectiv major. Singurătatea și izolarea socială, lipsa prieteniilor și a oamenilor în care poate să aibă încredere, au determinat partea vătămată să rumineze în tăcere cu privire la evenimentele trecute și să mascheze dezvăluirea emoțiilor negative asociate, de tristețe și anxietate.

Din cauza evenimentelor prin care a trecut, partea vătămată a învățat că oamenii nu sunt de încredere și că aceștia o vor trăda, indiferent ce îi vor promite. Datorită firii submisive și a faptului că nu exprimă ce își dorește sau dezacordul atunci când nu dorește ceva, cei din jur au tendința de a face alegeri în locul ei, pe care ei le consideră potrivite, lucru care o face vulnerabilă de a ajunge într-o nouă situație de abuz.

Partea vătămată manifestă un comportament foarte submisiv față de cei din jur, are o capacitate foarte scăzută de a comunica un refuz, de a spune ce crede în legătură cu o situație, de a-și exprima o nevoie sau de a lua decizii referitoare la propria persoană. Acest lucru se datorează perioadei lungi de timp în care i s-a spus ce să facă și în care nu i s-a permis să comenteze cu privire la ceea ce se întâmplă cu ea. La nivel de gândire, i s-a inoculat ideea că, ea nu are dreptul să își exprime părerile sau nevoile și că acestea nu contează și nu au nici un efect asupra ceea ce i se va întâmpla ei, astfel că și în prezent se așteaptă ca ceilalți să îi dicteze ce are de făcut, găsind un oarecare confort în această relație de dependență.

Perioada lungă în care partea vătămată s-a aflat în situația de trafic a avut repercusiuni grave asupra bunăstării și calității vieții ei, la toate nivelurile - emoțional, social, fiziologic, cognitiv și comportamental și deși nu vorbește despre lucrurile prin care a trecut, consecințele felului în care a fost tratată se pot observa prin atitudinea ei din prezent față de sine, cei din jur și viață în general. Datorită traumelor prelungite, partea vătămată are o abordare disfuncțională a realității înconjurătoare, cu consecințe negative pe plan socio-emoțional pe termen lung, în lipsa unei intervenții.

La data de 22.05.2013, a fost audiată de către procuror și în prezența psihologului partea vătămată M. V. M. zisă „D.”, care a declarat, în esență, următoarele:

„în cursul anului 2011, persoana vătămată P. A. C. 1-a contactat telefonic pe fratele ei, C. M. C., pentru a se interesa dacă ea ar fi de acord să se deplaseze în Italia ca să lucreze ca și menajeră. Fratele ei i-a relatat despre discuție telefonică. Ulterior, a fost sunată chiar de persoana vătămată, care a reiterat propunerea. Fiind de acord, aceasta a informat-o că deplasarea se va realiza cu firma Teo Trans, mijlocul de transport urmând a fi luat din fața magazinului Billa, cartierul Mănăștur, Cluj-N..

Ajungând la microbuz, a constatat că exista o rezervare pe numele ei, făcută de inculpată. În timpul deplasării spre Italia, a fost contactată telefonic de către inculpată, care i-a spus să fie liniștită și să se odihnească, deoarece urma să lucreze chiar din următoarea zi. În perioada deplasării, patronul firmei Teo Trans, care era și șoferul microbuzului, i-a spus că „nu este pentru ea” acolo unde o va duce.

După ce au ajuns în localitatea Parma din regiunea Bologna, patronul firmei a oprit și s-a deplasat pe jos spre o direcție necunoscută, revenind după vreo cinci minute împreună cu inculpata și cu persoana vătămată.

A fost cazată la un hotel, după care inculpata a invitat-o la o cafea. Imediat, inculpata i-a cerut persoanei vătămate P. A. C. să iasă la stradă pentru a practica prostituția. La scurt timp după ce a băut o parte din cafea, a început să se simtă rău și să aibă stări de amețeală. În același context, inculpata a întrebat-o dacă știe „la ce-a venit”. I-a precizat că este vorba de menaj, dar inculpata a informat-o că, de fapt, urma să practice prostituția la stradă. Auzind acest lucru, a izbucnit în plâns, spunând că nu este de acord să facă așa ceva, moment în care a intervenit o persoană de sex bărbătesc, probabil un albanez, despre care inculpata i-a spus că ar fi soțul ei. Acesta i-a pus la cap un pistol, amenințând-o în acest mod. Cu toate acestea, a susținut din nou că nu este de acord să practice prostituția. Ulterior, a fost închisă într-o cameră. Spre seară, inculpata i-a cerut să-și facă bagajul, spunându-i că va pleca spre România în următoarea zi. La această discuție a asistat și partea vătămată P., care și-a exprimat dorința de a se deplasa în România, motiv pentru care, inculpata a lovit-o cu palmele peste față, spunându-i că nu va pleca nicăieri. Ulterior, inculpata i-a dat ei suma de 50 de euro, pentru a nu-i povesti mamei părții vătămate P. despre această agresiune fizică.

Nu a reușit să vorbească „prea multe” cu partea vătămată P. A. C., deoarece, aceasta era însoțită în permanență de către inculpată. Totuși, aceasta a reușit să-i spună că inculpata i-a tăiat părul pentru a nu fi recunoscută de cineva.

În camera în care a fost închisă, au venit, la un moment dat, aproximativ șapte fete, care i-au dat inculpatei diverse sume de bani.

Inculpata i-a povestit despre modul în care „prostește fetele”. Astfel, inițial, le spune că vor lucra ca și menajere și le informează că urmează să practice prostituția doar după ce ajung în Italia; în același mod a procedat și cu persoana vătămată.

Inculpata i-a cerut „să-i găsească fete”, ulterior revenirii în țară, dar a refuzat. S-a întors în România tot cu un mijloc de transport aparținând firmei Teo Trans, biletul fiind achitat de către inculpată. în timpul deplasării, patronul firmei i-a spus următoarele: „ai văzut că nu este pentru tine”.

După întoarcerea în țară, nu a mai fost contactată telefonic de inculpată și nici de partea vătămată P. A. C., despre care nu mai deține nici o informație.”

Ulterior, partea vătămată a fost reaudiată de către procuror, la data de 19.08.2013, ocazie cu care a arătat că, în noaptea de 11.08.2013, a fost contactată telefonic de un bărbat, de la un număr privat, care i-a spus „oricum „Dida” știu că tu ești, îți aduci aminte cine te-a dus în Italia și cine ți-a plătit drumul dus-întors?. în noaptea asta, capul ți-i luat”. Totodată, partea vătămată a menționat că, imediat după ce a primit telefonul respectiv, a observat în curtea casei sale două persoane pe care însă nu le-a văzut foarte bine, care au încercat să intre cu forța în casă. Întrucât, s-a speriat, partea vătămată a arătat că, a încercat să sune la postul de poliție, dar nu i-a răspuns nimeni, iar ulterior a anunțat-o pe vecina sa despre cele întâmplate.

La data de 20.11.2013, a fost audiată în calitate de martor numita R. S. M., inspector de specialitate în cadrul Primăriei comunei J., jud. Cluj. În cuprinsul declarației sale, martora a menționat faptul că, pe partea vătămată M. V. M. o cunoaște de aproape 10 ani de zile și că în cursul anului 201,0 aceasta a făcut o notificare către instituția amintită, prin care a comunicat autorităților că intenționează să plece la muncă în străinătate, fără contract, motiv pentru care urmează să își lase fiica pe nume M. A., în vârstă de 1 ani și 5 luni, în grija mamei sale. Martora a afirmat că a fost singura notificare de acest gen făcută de partea vătămată și că după ce aceasta a revenit în țară, s-a întâlnit cu ea și i-a povestit că deși trebuia să lucreze în Italia ca și femeie de serviciu, odată ce a ajuns acolo a constatat că trebuia să se prostitueze. Martora a menționat și că partea vătămată i-ar fi relatat că a reușit cu greu să fugă și să scape, exprimându-se ceva de genul „mai bine moare de foame decât să mai plece în străinătate”. În cuprinsul declarației sale, martora a afirmat că, partea vătămată nu a mai formulat solicitări de natura celei arătate mai înainte, nici înainte de anul 2010 și nici ulterior. Mai mult, din depoziția testimonială s-a desprins și faptul că, martora o cunoaște și pe partea vătămată P. A. C., care, după ce a revenit din străinătate i-a povestit, prin vara anului 2013, că îi este frică să iasă din casă, deoarece a auzit că femeia care a dus-o în străinătate a fost văzută pe raza localității J.. În legătură cu partea vătămată P., martora a mai declarat și că provine dintr-o familie cu o situație socială mai deosebită, familie care era cunoscută de autoritățile locale pentru acte de violență domestică.

La dosarul cauzei au fost depuse, în copie xerox, declarațiile date de partea vătămată M. V. M., cu ocazia notificării făcute Primăriei Comunei J., jud. Cluj. Din analiza documentelor puse la dispoziție de instituția amintită, rezultă faptul că, declarațiile părții vătămate au fost înregistrate la data de 16.06.2010 și nu la data de 16.06.2011, așa cum în mod eronat a declarat partea vătămată.

În cauză au fost audiate mai multe persoane în calitate de martori, respectiv numiții B. I., B. A., P. A., Cemica M. C. - rude sau apropiați ai părților vătămate care au confirmat cele susținute de acestea în conținutul declarațiilor date în fața procurorului, precum și martorele S. A. B. și S. A. S..

La data de 20.05.2013, a fost audiată ca urmare a denunțului formulat martora B. (fostă Eke) luliana -mama părții vătămate P. A. C.-. Cu această ocazie, martora a declarat că, partea vătămată i-a relatat după ce a revenit în țară, că a fost obligată de inculpata C. P. M. și învinuitul Ibra D., cetățean albanez, să practice prostituția în beneficiul lor. Martora a menționat că, fiica sa i-a spus că inculpata a amenințat-o că, dacă va dori să depună plângere la poliție cu privire la cele întâmplate în Italia, va veni în România și îi va omorî toată familia. Mai mult, martora a afirmat că, în cursul lunii aprilie 2013, s-a prezentat cu fiica sa la sediul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Cluj-N., pentru a fi audiată, însă, partea vătămată nu a putut să dea nici o declarație, întrucât, îi era frică. De asemenea, martora a declarat că, a formulat inițial denunțul după ce a aflat mai multe detalii despre cele întâmplate fiicei sale, de la partea vătămată M. V. M.. Totodată, martora a precizat că, la data de 25.04.2013, a fost sunată de pe un număr privat de un bărbat care s-a prezentat ca fiind „peștele mare a lui A.” și care i-a spus că îi lasă fata trei zile „după care o va duce din nou”. De asemenea, martora a confirmat cele susținute cu prilejul denunțului, respectiv că, după ce-a aflat de propunerea care i-a fost făcută de inculpată fiicei sale și anume, aceea de a o duce în Italia să lucreze ca și menajeră, nu a fost de acord, însă, profitând de faptul că, nu era acasă, fiica sa a plecat împreună cu inculpata și apoi a aflat că a fost exploatată sexual de aceasta și alte persoane. Martora a mai arătat și faptul că, a aflat că legătura dintre inculpată și fiica sa a fost făcută de martora S. A. B., care i-a dat numărul de telefon.

La data de 21.05.2013 a fost audiat martorul B. A. - soțul martorei B. I. -, care a precizat faptul că, a aflat de la mama părții vătămate că fiica sa „a fost furată”, în sensul că, i s-a promis de către o vecină pe nume M. că-i va găsi de lucru în străinătate ca și menajeră, dar în realitate nu s-a întâmplat acest lucru. Martorul a afirmat că, ulterior a aflat despre partea vătămată P. A. C. că ar fi fost obligată să practice prostituția, precum și că, în perioada 2009 – 2011, i-a contactat telefonic pe el și pe mama sa, doar de 2 - 3 ori. Mai mult, martorul a afirmat că la sfârșitul anului 2012, a fost sunat de către partea vătămată, iar cu acea ocazie, a aflat că era împreună cu o altă fată în Germania, precum și că aceasta a găsit-o stând pe stradă, dezbrăcată și fără bani. Martorul a afirmat că, deși cu acea ocazie, partea vătămată ar fi susținut că va reveni în țară la începutul anului 2013, abia în luna martie a fost adusă în localitatea J. Herghelie, de tatăl ei natural, martorul P. A.. De asemenea, martorul a arătat că, deși partea vătămată nu i-a povestit în mod explicit ceea ce i s-a întâmplat, i-a spus ceva de genul că „mai bine moare decât să mai meargă în străinătate”.

La data de 23.05.2013, a fost audiat martorul P. A. - tatăl natural al părții vătămate P. A. C.- . Acesta a declarat că, în primăvara anului 2009, partea vătămată 1-a sunat și i-a spus că merge în Cluj-N. împreună cu inculpata C. P. M. pe care o cunoșteau de mai mulți ani de zile. Întrucât, ulterior, martorul nu a mai fost contactat de fiica sa, a încercat să o sune de mai multe ori, însă aceasta nu i-a răspuns. După aproximativ 2 luni de zile, a fost sunat de către partea vătămată de pe un număr de telefon din străinătate, iar cu acea ocazie a aflat că a fost „dusă de M. în Italia unde lucrează ca și menajeră”. Martorul a menționat însă, că de fiecare dată când a fost contactat telefonic de fiica sa, a vorbit la telefon și cu inculpata C. P. M., care îl asigura că le merge bine și că lucrează la un hotel, urmând să se întoarcă în țară în anul 2010. Martorul a precizat că, la un moment dat, prin anul 2010, a întrebat-o pe fiica sa de ce îl sună rar, iar aceasta i-ar fi spus că „are foarte mult de lucru”. Aproximativ în toamna anului 2010, martorul a aflat de la fostul concubin al inculpatei - martorul P. S. -că, în realitate, inculpata se prostituează și că ar fi dus-o pe fiica sa în Italia să facă același lucru. Ulterior, martorul nu a mai avut nici o veste de la fiica sa până în anul 2012, când a fost sunat de pe un număr de telefon străin de o persoană de sex feminin care i-a spus că fiica sa se află în Germania și că va avea grijă de ea. În cursul anului 2013, martorul a fost din nou contactat telefonic, dar de această dată chiar de partea vătămată care i-a spus că a revenit în țară, că se află în județul M. și i-a cerut să o aducă acasă. În legătură cu inculpata C. P. M., martorul a arătat că, știe de la fostul concubin că aceasta ar fi fost arestată în Italia pentru prostituție, precum și că cei trei copii sunt crescuți practic de mama acesteia.,

La data de 21.05.2013, a fost audiat martorul C. M. C. care, a menționat că, aproximativ în vara anului 2011, a fost sunat de partea vătămată P. A. C., care i-a spus că i-a găsit de lucra ca și menajeră surorii sale M. V. M. zisă „D.” și i-a cerut numărul de telefon al acesteia. Martorul a precizat că a condus-o pe sora sa în parcarea magazinului Billa din cartierul Mănăștur, unde a constatat că biletul de călătorie pe ruta România - Italia la firma de transport persoane ., a fost plătit și că rezervarea pentru sora sa fusese făcută anterior. Martorul a afirmat că, la scurt timp, a fost contactat telefonic de sora sa care i-a spus că a ajuns în Italia unde a aflat că nu va lucra ca și menajeră, ci ca și prostituată. Martorul a menționat că a vorbit cu acea ocazie și cu partea vătămată P. A. C., care „mai codificat” i-a dat de înțeles că V. trebuie să se prostitueze. Martorul a susținut și că a auzit că lângă partea vătămată P. mai era o femeie, care i-a cerut acesteia să închidă telefonul. Martorul a mai arătat că a sunat de mai multe ori pe numărul de telefon de la care a fost contactat, astfel că, a răspuns o femeie care s-a prezentat ca fiind „M. din J., vecină cu A.” și căreia i-a spus că dacă sora sa nu va reveni în țară, va anunța organele de poliție. Martorul a precizat că, a doua zi, partea vătămată M. V. M. a revenit în România și i-a spus că biletul de transport i-a fost plătit de către M., precum și că a aflat că partea vătămată P. A. C. practica prostituția în Italia în beneficiul inculpatei.

La data de 17.06.2013, a fost audiat martorul P. S. - fostul concubin al inculpatei -, care a relatat că este despărțit de inculpată din anul 2004 și că cei trei copii ai lor sunt în grija mamei inculpatei - martora H. V. -. Martorul nu a confirmat că ar fi cunoscut despre aceasta că se prostituează în Italia, ci a menționat că. acest lucru 1-a aflat de la partea vătămată P. A. C. și mama acesteia - martora Eke I. -.

La data de 12 iulie 2013, a fost audiată martora S. A. B. care a declarat că, pe inculpata C. P. M. și partea vătămată P. A. C. le cunoaște din copilărie, întrucât, inculpata a avut o relație de concubinaj mai mult timp cu unchiul său „P. P.” din care au rezultat trei copii. Martora a arătat că, o perioadă de timp, inculpata și familia acesteia au locuit în J. Herghelie, în vecinătatea familiei sale la fel ca și partea vătămată P. A. C.. Martora a afirmat că, în urmă cu mai mulți ani, inculpata a început să meargă în Italia la muncă, iar aproximativ în cursul anului 2009, cu ocazia unei vizite făcute în România, inculpata a întrebat-o dacă nu vrea să meargă în străinătate să lucreze și ea la același bar cu inculpata. Martora i-a spus că nu este interesată, deoarece, era încă la școală și vroia să termine toate cursurile, astfel că, inculpata a întrebat-o dacă știe alte fete care ar vrea să plece în străinătate să lucreze la bar. În aceste împrejurări, inculpata a întrebat-o și despre partea vătămată P. A. C. dacă lucrează undeva și dacă ar fi interesată să plece în străinătate pentru a munci la același bar, împreună cu ea. Martora i-a spus inculpatei că aceasta nu are nici un loc de muncă și i-a cerut să vorbească direct cu ea dacă vrea să îi propună un loc de muncă în străinătate. Martora a mai menționat că. a fost de față când inculpata s-a întâlnit cu partea vătămată, însă. nu a auzit detalii despre propunerea pe care inculpata i-a făcut-o părții vătămate. Ulterior însă, martora a primit un sms de la partea vătămată prin care a informat-o că inculpata îi propusese să meargă cu ea în Italia, unde ar fi urmat să câștige mulți bani, situație în care ar fi putut să-și ajute familia. De asemenea, martora a arătat că, partea vătămată i-a spus că inculpata i-a cerut să nu-i povestească mamei sale despre plecarea în străinătate, motiv pentru care martora a avertizat-o pe partea vătămată să nu plece fără a-și anunța familia, mai ales că „ prin . inculpata făcea prostituție prin Italia”.

Martora a mai declarat că în următoarea zi, în timp ce era la școală, a sunat-o mama sa și i-a zis că partea vătămată a dispărut de acasă, fără să lase vreun bilet prin care să spună familiei unde și cu cine pleacă. Martora a menționat și că a sunat-o pe partea vătămată și a întrebat-o dacă este împreună cu inculpata și dacă pleacă în Italia, însă aceasta a negat. Totodată, martora a menționat că. a aflat după câteva luni de zile că, partea vătămată nu s-a mai întors acasă și că a însoțit-o pe inculpată în Italia, iar apoi a aflat că partea vătămată practicase prostituția în beneficiul inculpatei, insă după ceva timp a fugit de la aceasta”.

La data de 12 iulie 2013, a fost audiată martora S. A. S. care a declarat că, le cunoaște pe inculpată și pe partea vătămată P. A. C., încă din copilărie, deoarece au locuit în același imobil din localitatea J. Herghelie. De asemenea, martora a precizat că, inculpata a avut o relație de concubinaj cu unchiul său - P. S. -, precum și că. aproximativ în cursul anului 2009, inculpata i-a vizitat familia și le-a povestit că lucra în Italia la un restaurant, la spălat de vase. Cu acea ocazie, inculpata a căutat-o pe partea vătămată cu care a avut o discuție la care martora nu a asistat, însă, ulterior, a aflat de la partea vătămată că inculpata i-a propus să plece împreună cu ea în Italia, să muncească și ea la spălat de vase, la același restaurant, propunere pe care partea vătămată ar fi acceptat-o. Martora a afirmat că partea vătămată i-a spus să inculpata i-a cerut să nu își ia nici un bagaj, nici măcar haine, pentru că rezolvă ea totul. Martora a menționat și că partea vătămată a plecat chiar în aceeași zi în Italia, împreună cu inculpata, fără însă a cunoaște alte detalii despre locul unde au plecat cele două. Ulterior, martora a aflat că „a început să se vorbească prin . dusese pe partea vătămată în Italia pentru a face prostituție.

Totodată, martora a mai arătat că, deși partea vătămată a stat mai mulți ani în străinătate, la întoarcerea în țară nu avea bani, lucru care nu i s-a părut normal, precum și că, ulterior, a aflat de la partea vătămată că într-adevăr, inculpata „a dus-o la prostituție, nu pentru a munci la un restaurant din Italia”.

La data de 20.11.2013, a fost audiată martora H. Ala, cumnata inculpatei care a declarat că știa din anul 2009, după ce s-a căsătorit cu fratele acesteia despre faptul că, inculpata practică prostituția în Italia. Martora a arătat că, aproximativ în anul 2009 - 2010, fără să poată preciza cu exactitate data, inculpata a rugat-o să o cazeze la ea pentru o noapte pe partea vătămată P. A. C., pe care nu o cunoscuse până atunci. Martora a recunoscut că a fost de acord ca partea vătămată să rămână la ea pentru o noapte, însă, nu avea cunoștință despre intențiile inculpatei. În cuprinsul declarației, martora a afirmat că a doua zi, inculpata a luat-o pe partea vătămată și la scurt timp a aflat că au plecat împreună în Italia. Despre partea vătămată, martora a menționat că nu a avut prea multe discuții cu aceasta, însă a remarcat că era o fată foarte timidă și rușinoasă. În legătură cu învinuitul Ibra D., cetățean albanez, martora a declarat că 1-a cunoscut cu ocazia unei vizite pe care i-a făcut-o inculpatei în Italia, în anul 2009 și apoi 1-a revăzut în anul 2011, când cei doi locuiau în orașul Fidenza, regiunea Parma și știa că are o relație cu acesta. În legătură cu vizitele făcute inculpatei, martora nu a putut localiza în timp, dacă prima dintre acestea a avut loc înainte de a o caza pe partea vătămată P. sau după; însă a putut afirma cu certitudine că la cea de-a doua vizită, partea vătămată nu se mai afla la locuința inculpatei din Italia.

La data de 20.11.2013. a fost audiat martorul B. G. A., indicat în declarația părții vătămate P., drept „A.”. În cuprinsul declarației, martorul a menționat că aproximativ în luna primăvara anului 2009, partea vătămată pe care o cunoștea 1-a sunat și i-a spus că va pleca la scurt timp la muncă în Italia împreună cu „o verișoară a Biancăi”. Martorul a declarat că a întrebat-o pe partea vătămată ce anume va lucra în Italia, care aceasta i-a spus că va lucra la un hotel. Martorul nu a mai ținut legătura cu partea vătămată și ulterior, prin anul 2012, a auzit că partea vătămată a fost dusă în Italia de „verișoara lui B.” să practice prostituția. (f.l58-159,vol.I)

În cursul cercetărilor efectuate în cauză, au fost solicitate către S.C. Teo Trans SRL Cluj toate documentele din care să rezulte rezervările făcute de inculpată în perioada 2010-2013. Din înscrisurile eliberate de S.C. Teo Trans SRL Cluj a rezultat faptul că, inculpata C. P. M. a avut un număr de 17 rezervări, pe ruta Cluj-N. - Italia (Bologna, Modena). De asemenea, au fost audiați martorii M. M. și M. D. O., angajați ai S.C. Teo Trans SRL Cluj, care au declarat că, o cunoșteau pe inculpată, deoarece era o clientă fidelă a firmei respective, motiv pentru care rezervările erau făcute doar telefonic și plata biletelor de călătorie se realiza ulterior. De asemenea, martorii au declarat că inculpata obișnuia să facă rezervări și pentru două persoane sau pentru alte persoane, chiar dacă ea nu se prezenta la îmbarcare.

La data de 25.10.2013 și, respectiv la data de 19.11.2013, a fost audiat martorul N. T., administrator al S.C. Teo Trans SRL Cluj. Din declarația martorului a rezultat faptul că, în cursul anului 2011, aflându-se întâmplător în Italia cu autoturismul marca BMW ., cu numărul de înmatriculare_ - proprietatea firmei, a adus-o din zona orașului Bologna pe partea vătămată M. V. M., până în Cluj-N.. Totodată, a rezultat și faptul că, aceasta i-a povestit pe drum că o prietenă de-a ei i-a promis că îi găsește un loc de muncă în Italia, însă, după ce a ajuns aici, i-ar fi propus să se prostitueze. Martorul a menționat că a luat-o pe partea vătămată din zona gării orașului Bologna și că aceasta era însoțită de o persoană de sex feminin, însă, a menționat că, întrucât, au trecut aproape 2 ani și jumătate de la data respectivă nu își mai amintește cum arăta femeia care a condus-o pe partea vătămată. De asemenea, martorul a declarat că nu a văzut ca între cele două că existe vreo situație conflictuală, precum și faptul că, nu este adevărat că el ar fi transportat-o pe partea vătămată din România în Italia; în legătură cu acest din urmă aspect, martorul a afirmat că, fiind patronul S.C. Teo Trans SRL Cluj, conducea doar ocazional microbuzele firmei, motiv pentru care, nici nu a putut da detalii despre împrejurarea că inculpata era sau nu clientă fidelă a societății de transport menționată. Mai mult, martorul a mai declarat că, cei care făceau propriu-zis rezervările și verificările pasagerilor care se îmbarcau, erau martorii M. M. și M. D. O., astfel că, aceștia intrau în contact direct cu pasagerii și îi cunoșteau pe o parte dintre ei.

La data de 20 noiembrie 2013, au fost audiați martorii Potoreț M. O. și M. O. M. - angajați ca și șoferi la S.C. Teo Trans SRL Cluj. Martorul Potoreț a declarat că, o cunoaște pe inculpată din vedere, că aceasta este o clientă fidelă a firmei, însă, nu a putut spune în ce localitate stătea în Italia și nici cu ce anume se ocupa. Martorul M. a menționat însă, că nu o cunoaște pe inculpată, nici măcar din vedere, astfel că, nu a putut da detalii despre aceasta.

La data de 16.07.2013, a fost întocmit un proces-verbal de către lucrătorii de poliție judiciară din cadrul B.C.C.0 Cluj, în conținutul căruia au fost consemnate informațiile furnizate de ofițerul de legătură român în Italia. Din procesul-verbal menționat a rezultat faptul că, inculpata C. P. M., născută la data de 07.03.1979, este cunoscută că practică prostituția în localitatea Salsomagioore T., Provincia Parma, fiind depistată cu ocazia diverselor controale de rutină efectuate de autoritățile italiene. De asemenea, din același proces-verbal a rezultat faptul că, învinuitul Ibra D., cetățean albanez, născut la data de 03.06.1990, este cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat pentru furt de auto. Totodată, la dosarul cauzei a fost întocmit și un proces-verbal privind verificarea prin motorul de căutare google map a locațiilor indicate de partea vătămată P., drept locații unde a fost obligată să practice prostituția, proces-verbal din care rezultă că, străzile indicate de partea vătămată au putut fi identificate și că există în realitate.

La data de 25.10.2013, a fost întocmit un proces-verbal de către lucrătorii de poliție judiciară din cadrul B.C.C.0 Cluj, privind două fotografii puse la dispoziție de partea vătămată P. A. C. de pe site-ul de socializare facebook, fotografii în care, într-una, era inculpata împreună cu învinuitul și partea vătămată, iar în cea de-a doua, era doar inculpata. Prima fotografie în care erau cei trei, a fost postată pe facebook pe profilul de socializare al învinuitului Ibra D. la data de 12.11.2010.

Din procesul-verbal întocmit de către lucrătorii de poliție judiciară din cadrul B.C.C.0 Cluj a rezultat faptul că, în cursul lunii mai 2013, când inculpata se afla în România, a încercat să o intimideze pe partea vătămată P. A. C., despre care cunoștea că a formulat o plângere penală împotriva sa. De asemenea, din același înscris rezultă și faptul că, în cursul lunii august 2013, ulterior audierii părții vătămate M. V. M., persoane neidentificate până în prezent, au încercat în timpul nopții să pătrundă în locuința acesteia și i-au cerut să iasă afară din casă „pentru a discuta în legătură cu plecarea sa în Italia”. În cauză au fost efectuate verificări de către lucrătorii de poliție judiciară cu privire la legătura dintre inculpată și cetățeanul albanez Ibra D., întocmindu-se în acest sens un proces-verbal. Din procesul-verbal a rezultat faptul că, inculpata urma să ia legătura cu cetățeanul albanez Ibra D., pentru a-i aduce la cunoștință despre desfășurarea anchetei penale.

Întrucât, au existat date că, inculpata ar încerca să contacteze părțile vătămate, direct sau indirect, pentru a le determina să dea declarații favorabile ei, s-a apreciat că, pentru aflarea adevărului în cauză, pentru identificarea și localizarea celorlalți participanți, precum și pentru stabilirea situației de fapt se impune, de urgență, autorizarea cu titlu provizoriu pe o perioadă de 48 de ore a localizării, interceptării și înregistrării convorbirilor și comunicărilor telefonice efectuate de inculpata C. P. M. de la postul telefonic 0756-_, conform prevederilor art. 91¹ C.pr.pen., motiv pentru care, a fost emisă ordonanța nr. 231D/P/2012 a D.I.I.C.O.T - S. Teritorial Cluj -, din data de 15.10.2013, ora 15,00. Prin încheierea penală nr. 162/C/P/17.10.2013 a Tribunalului Cluj - Secția Penală -, s-a confirmat ordonanța cu titlu provizoriu amintită și s-a autorizat pe încă 28 de zile, localizarea, interceptarea și înregistrarea convorbirilor și comunicărilor telefonice efectuate de inculpata C. P. M. de la postul telefonic 0756-_.

Din procesele-verbale de transcriere a convorbirilor și comunicărilor telefonice rezultate în urma punerii în executare a ordonanței cu titlu provizoriu din data de 15.10.2013 și a autorizației nr. 260/17.10.2013 emisă ulterior de Tribunalul Cluj, au reieșit elemente esențiale pentru cauză, în special, pentru dovedirea participării inculpatei C. P. M. la fapta reținută în sarcina sa, dar și pentru dovedirea participării la infracțiunea de trafic de persoane a învinuitului Ibra D., cetățean albanez.

Astfel, din conținutul proceselor-verbale au rezultat mai multe aspecte relevante, cum ar fi:

- în perioada 15:10 2013, orele 16:00-17.10.2013, orele 08:00, au fost efectuate mai multe convorbiri telefonice între inculpată de la postul telefonic_ și numerele de telefon:_ (număr de telefon din Italia) și_ (număr de telefon din Spania), ambele utilizate de către învinuitul Ibra D., cetățean albanez, concubinul acesteia. Din discuțiile purtate între cei doi reiese faptul că, inculpata C. P. M. i-a cerut suma de 300 euro, Ibra D. condiționând acest lucru de racolarea de noi fete pe care să le ducă în Italia, în vederea practicării prostituției. În același interval de timp, inculpata și numitul Ibra D. au discutat și cu privire la partea vătămată P. A. C., precum și la „prietena acesteia”, reproșându-și reciproc, că au exploatat-o sexual pe aceasta și că banii obținuți de partea vătămată ar fi fost cheltuiți împreună în mod nejustificat.

- mai mult, învinuitul Ibra D. i-a recomandat inculpatei să facă presiuni asupra părții vătămate P. A. C. în vederea schimbării declarațiilor date în fața organului de urmărire penală, însă, inculpata a refuzat acest lucru sub pretextul că îi este frică, astfel că, învinuitul Ibra D. i-a spus că va trimite „ceva băieți să se ocupe de problemă”.

În aceeași ordine de idei, relevante cu privire la activitatea infracțională a inculpatei și a învinuitului sunt și convorbirile purtate de către aceștia în limba italiană și în limba română, la data de 15.10.2013, ora 16,17:15, data de 15.10.2013, ora 19,09:26, data de 15.10.2013, ora 21,04:38, data de 15.10.2013, ora 22,40:15, la data de 24.10.2013, ora 19,36:43.

Din procesele-verbale de transcriere a convorbirilor și comunicărilor telefonice purtate de inculpata C. P. M. a mai rezultat și faptul că, la datele de 16.10.2013 și 18.10.2013, aceasta a apelat postul telefonic cu numărul de apel 0758-_, utilizat de martorul Chita O. S., căruia i-a cerut să facă rost de fete, acesta din urmă spunându-i că urmează să se deplaseze pe raza . pentru a se interesa de acest aspect. Mai mult, inculpata i-a spus că are nevoie „acum ...să ies din câcatu acesta în care îs”.

La data de 29.10.2013, a fost audiat martorul Chita O. S., iar cu această ocazie martorul a confirmat faptul că, în cursul lunii octombrie 2013, inculpata 1-a contactat telefonic și i-a cerut să-i caute fete pentru a le duce în Italia; propunere pe care, de altfel, inculpata i-o făcuse și în urmă cu un an de zile. Martorul a arătat că, nu își explică de ce inculpata 1-a contactat și i-a cerut să-i caute fete „ci probabil din cauză că este sportiv, cunoaște multe fete și că în Apahida sunt multe prăpădite”.

Din conținutul proceselor-verbale de transcriere a convorbirilor și comunicărilor telefonice a mai rezultat și faptul că, la întoarcerea în țară, inculpata a venit însoțită de martora Mirciov M. T.. Din analiza discuțiilor purtate între cele două, rezultă în mod evident faptul că, atât inculpata, cât și martora aveau relații de concubinaj cu cetățeni albanezi și că ambele practicau prostituția, precum și că inculpata a ajutat-o pe martoră „să fugă” de la numitul „Timi”, vărul învinuitului Ibra D., cetățean albanez, numitul D.. Din contextul convorbirilor purtate între cele două, dar și între inculpată și învinuit a rezultat în mod evident faptul că, cetățenii albanezi trăiau practic din banii obținuți din practicarea prostituției de către cele două, dar și din practicarea prostituției de alte fete recrutate în acest sens. Relevante sub acest aspect sunt convorbirile purtate la data de 16.10.2013, ora 08,50:45, data de 16.10.2013, ora 08,59:02, data de 16.10.2013, ora 09,12:09, data de 16.10.2013, ora 09,32:37, data de 16.10.2013, ora 13,14:18, data de 16.10.2013, ora 13,15:56, data de 16.10.2013, ora 13,16:40, data de 16.10.2013, ora 13,18:27, data de 16.10.2013, ora 13,50:06, data de 16.10.2013, ora 13,54:24, data de 16.10.2013, ora 13,55:21, data de 16.10.2013, ora 13,56:31, data de 16.10.2013, ora 17,25:12, data de 16.10.2013, ora 21,43:31.

Cu toate că, a fost audiată de către organele de poliție judiciară, martora Mirciov M. T. nu a recunoscut că ar fi practicat prostituția și nici că inculpata C. P. M. practică prostituția, însă, declarația sa este contrazisă de mijloacele de probă la care ne-am referit.

Din analiza discuțiilor purtate de inculpată cu numita „L.”, la data de 17.10.2013, ora 10,53:44, și la data de 17.10.2013, ora 14,13:43, precum și cu învinuitul Ibra D. la data de 17.10.2013, ora 14,17:23, rezultă în mod evident faptul că, inculpata practica prostituția în Italia în zona „benzinăriei”, zonă în care nu aveau acces alte prostituate, decât cu acordul ei. De asemenea, din discuția la care am făcut referire purtată între inculpată și învinuit, a rezultat faptul că, au venit încă două fete în zona unde a „lucrat” ea prima dată și unde a fost și „A.” - persoană la care a făcut referire și partea vătămată P.. De asemenea, din discuțiile purtate, în limba italiană, de inculpată la data de 17.10.2013, ora 17,18:02 și 17.10.2013, ora 20,24:48, cu posesorul postului telefonic 0039-_, rezultă faptul că, acesta era un „client” și că numele ei „de stradă” era A.. Totodată, din discuțiile telefonice purtate de inculpată la data de 22.10.2013, ora 11,34:50, la data de 22.10.2013, ora 17,25:57, data de 22.10.2013, ora 18,43:54, cu diferite persoane, rezultă faptul că aceasta încerca să își găsească un loc de muncă la „saloane de masaj erotic”, (f. 106-107, 114-115, 119-120 vol.IV)

Prin încheierea penală nr. 166/C/P/29 octombrie 2013 a Tribunalului Cluj - Secția Penală s-a dispus autorizarea efectuării percheziției domiciliare la locuința inculpatei, considerându-se ca aceasta este necesară pentru descoperirea și strângerea mijloacelor de probă.(f.273,vol.I) Din procesul-verbal de efectuare a percheziției domiciliare întocmit la data de 30.10.2013 de către lucrătorii de poliție judiciară delegați în cauză a rezultat faptul că din locuința inculpatei situată în comuna Bonțida, ., jud. Cluj, a fost ridicat un laptop marca Acer de culoare neagră cu seria_ ambalat și sigilat cu sigiliul MI_. (f.278-280, vol.I)

Prin încheierea penală nr. 167/C/P/30.10.2013 a Tribunalului Cluj - Secția Penală s-a autorizat efectuarea percheziției informatice asupra laptopului ridicat de la locuința inculpatei, fiind emisă autorizația nr.72/2013. Din procesul-verbal de efectuare a percheziției informatice întocmit la data de 30.10.2013 de către lucrătorii de poliție judiciară delegați în cauză, a rezultat faptul că în memoria laptopului amintit au fost identificate un număr de 595 fișiere tip imagine, în care sunt reprezentate mai multe persoane de sex feminin, în lenjerie intimă, printre care și martora Mirciov M. T., 14 fișiere tip film, în care sunt reprezentate diverse persoane de sex feminin și un număr de 54 fragmente de fișiere care conțin cuvântul „A.”. De asemenea, în urma efectuării percheziției informatice au fost recuperate fragmente din discuții purtate de inculpată pe siteul de socializare facebook. În conținutul procesului-verbal de efectuare a percheziției informatice s-a menționat faptul că inculpata a declarat înainte de punerea în executare a autorizației nr. 72/2013, că laptopul îi aparține doar de 2 săptămâni, fiind cumpărat de învinuitul Ibra D., de la vărul său pe nume „Timi”. Totodată, în urma punerii în executare a autorizației amintite, a fost generat raportul EnCase, fiind listate fragmentele de discuții purtate pe facebook și recuperate în urma percheziției, însă acestea nu au relevanță pentru cauză.

În cursul cercetărilor efectuate în cauză s-au solicitat operatorilor Western Union, toate transferurile efectuate pe numele inculpatei și ale mamei acesteia, martora H. V., în calitate de destinatar sau expeditor. Din analiza acestora a rezultat faptul că, în perioada iunie 2009 - începutul anului 2011, inculpata a trimis pe numele mamei sale suma totală de 10.667,14 euro.

Fiind audiată în fața procurorului, inculpata C. P. M. nu a recunoscut fapta reținută în sarcina sa și a menționat că, într-adevăr o știe pe partea vătămată P. A. C., dar pe partea vătămată M. V. M. nu o cunoaște. În legătură cu partea vătămată P., inculpata a menționat că, aceasta i-a cerut să o ajute, respectiv să o ducă în Italia unde să-și găsească un loc de muncă. Inculpata a declarat că a fost de acord să o ajute pe partea vătămată și că au plecat împreună în cursul anului 2010, cu un autocar aparținând firmei de transport S.C. Teo Trans SRL Cluj.

Inculpata a mai menționat că partea vătămată a stat la locuința ei din Parma timp de 3 zile, după care fără să-i spună nimic. a plecat de la ea, astfel că. a presupus că și-a găsit un loc de muncă. Inculpata a menționat despre partea vătămată că știa limba italiană încă de când a plecat din România și astfel nu a avut nevoie de ajutorul ei ca să-și caute loc de muncă. Inculpata a recunoscut că în perioada respectivă avea o relație de concubinaj cu învinuitul Ibra D.. Inculpata nu a recunoscut că este prostituată și nici că ar fi exploatat-o sexual pe partea vătămată P. A. C. sau că prin intermediul acesteia ar fi recrutat-o pe partea vătămată M. V. M.. Mai mult, inculpata a declarat că în Italia a lucrat la diferite localuri, la „negru”, respectiv a făcut curățenie la diferite hoteluri, a spălat vase și a îngrijit un bătrân. De asemenea, inculpata a susținut în fața organelor de urmărire penală că dorește să se țină cont de faptul că are trei copii minori în întreținere și că motivul pentru care a solicitat cercetarea sa în libertate a fost și cel legat de situația sa personală.

Ulterior, la data de 22.11.2013, cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, inculpata a solicitat reaudierea sa și a recunoscut că a găzduit-o pe partea vătămată P. A. C., mai mult de 3 zile așa cum a arătat inițial, precum și că a ajutat-o pe aceasta să meargă în Italia, însă i-a spus încă de la început că în Italia urmează să se prostitueze. Inculpata a precizat că nu i-a plătit părții vătămate biletul de călătorie, dar a recunoscut că s-a ocupat de rezervarea transportului din România în Italia. Inculpata a menționat însă, că, partea vătămată a locuit împreună cu ea în localitatea Fidenza, din Italia, într-un interval de aproximativ 3-4 luni de zile, în cursul anului 2010, respectiv din vara anului 2010 și până la data la care au fost făcute fotografiile depuse la dosarul cauzei. Inculpata a declarat și că, într-adevăr, ea a fost cea care i-a explicat părții vătămate unde anume se practică prostituția în zona localității Fidenza și care sunt tarifele practicate. Mai mult, inculpata a recunoscut că în zonele respective, practicarea prostituției nu se poate realiza dacă prostituatele nu sunt protejate și dacă nu și-au împărțit zona cu alte fete care au aceeași activitate. De asemenea, inculpata a recunoscut și că de obicei o însoțea pe partea vătămată de la locuința sa în zona unde practica prostituția, precum și că aceasta a fugit de la ea în Germania, cu ajutorul unui cetățean albanez pe nume Uka Severgjan. Totodată, inculpata a recunoscut că este prostituată și că întreține relații sexuale contra cost de mai mulți ani de zile în Italia.

Practic, cu ocazia reaudierii sale, inculpata a recunoscut că ar fi recrutat-o pe partea vătămată P. A. C. pentru prostituție, dar nu a recunoscut că ar fi indus-o în vreun fel în eroare și că aceasta s-ar fi prostituat în beneficiul său. De asemenea, inculpata a recunoscut că, partea vătămată a locuit împreună cu ea și cu învinuitul Ibra D. o perioadă scurtă de timp, în cursul anului 2010, respectiv perioada de timp pe care inculpata a considerat că este cunoscută de organele judiciare penale și dovedită prin fotografiile puse la dispoziție de către partea vătămată. Inculpata a susținut, în continuare că, pe partea vătămată M. V. M. nu o cunoaște, iar acest act material nu 1-a recunoscut.

Analizând probatoriul administrat în cauză, organul de urmărire penală a considerat că, apărarea inculpatei nu poate fi reținută și că aceasta este combătută de toate probele de la dosar. Astfel, declarațiile părților vătămate concordă între ele sub mai multe aspecte, indicând o stare de fapt identică. Relevant este faptul că, părțile vătămate au indicat practic același mod de operare al inculpatei C. P. M., respectiv aceeași modalitate de recrutare. Din declarațiile părților vătămate a rezultat că, aceasta le-a promis amândurora, direct sau prin intermediari (în situația părții vătămate M. V. M.) că urmează să lucreze în Italia ca și menajere. Sub acest aspect, merită menționat și faptul că, nu doar părțile vătămate au indicat acel mod de operare al inculpatei, ci și martora S. A. B. care a arătat în fața organelor de urmărire penală că inculpata i-a propus și ei că meargă în Italia să lucreze „la un bar”, împrejurare confirmată și de martorele S. A. S. și B. I.. Toate persoanele la care ne-am referit au arătat că au avut cunoștință de propunerea făcută de către inculpată părții vătămate P. A. C., de a lucra în Italia ca și menajeră. Nici una dintre persoanele audiate nu au avut cunoștință despre faptul că, inculpata ar practica prostituția în Italia sau că partea vătămată ar fi avut reprezentarea a ceea ce făcea inculpata. Toate cele trei martore au confirmat poziția părții vătămate P., iar depozițiile acestora se coroborează și cu cele ale martorilor P. A. și B. A.. În ceea ce o privește pe partea vătămată M. V. M., susținerile din declarația acesteia se coroborează cu declarația părții vătămate P. A. C., dar și cu cele ale martorului C. M. C. și ale martorei B. I..

Mai mult, susținerea inculpatei că a găzduit-o pe partea vătămată P. o perioadă scurtă de timp de câteva luni de zile, este infirmată de probele de la dosar, respectiv de depozițiile celor două părți vătămate, cele ale martorului C. care a declarat că la un interval de aproximativ un an de zile a discutat telefonic, atât cu partea vătămată P., cât și cu inculpata; precum și de fotografiile postate pe profilul de facebook al învinuitului la data de 12 noiembrie 2010, dar și de transferul Western Union din care rezultă că, la data de 06.01.2011, partea vătămată P. A. C. i-a trimis din Italia, respectiv din localitatea Fidenza, martorei H. V., suma de 194,7 euro. Ceea ce este important de reținut, este faptul că, inculpata și-a formulat o apărare prin care a recunoscut o simplă recrutare în vederea practicării prostituției de către partea vătămată P., motivând că nu a beneficiat în nici un fel de banii obținuți de către aceasta prin întreținerea de relații sexuale contra cost. De asemenea, prin declarația de recunoaștere, inculpata a încercat să minimalizeze gravitatea faptei recunoscute, în sensul că a considerat că dacă recunoaște perioada de timp cuprinsă între vara anului 2010 și luna noiembrie 2010, este exclusă în mod automat participarea sa la fapta privind pe partea vătămată M., dar este și redusă activitatea sa infracțională. Relevant cu privire la durata în timp a faptei inculpatei este și împrejurarea că, partea vătămată P. a declarat că inițial inculpata a obligat-o să practice prostituția în zona localității Parma și abia apoi s-a mutat în localitatea Fidenza, după câteva luni de zile.

Totodată, în convorbirile și comunicările telefonice purtate de inculpată cu învinuitul Ibra D., aceasta a susținut că nu are importanță că „face pușcărie” dacă el are „fete” și le trimite bani la copii. Mai mult, inculpata a recunoscut cu prilejul acelorași discuții că împreună au „mâncat banii Andreei” și că și-a făcut casa din localitatea Răscruci din acești bani. De asemenea, inculpata a recunoscut cu același prilej că fostul ei concubin, martorul P. S. avea cunoștință că ea practică prostituția (deși acesta nu a recunoscut acest lucru în declarația dată) și că i-ar fi reproșat „că banii Andreei nu i-a mâncat cu el, ci cu albanezul”.

Astfel, din aceleași mijloace de probă testimoniale coroborate și cu procesele verbale de transcriere a convorbirilor și comunicărilor telefonice purtate de inculpată și învinuit a rezultat și faptul că, partea vătămată P. a fost obligată prin constrângere și amenințări să practice prostituția în beneficiul inculpatei și al învinuitului.

Partea vătămată P. A. C. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 60.000 euro, cu titlu de daune morale (f.93-94).

Partea vătămată M. V. M. a declarat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 5.050 euro, din care suma de 50 euro cu titlu de daune materiale, iar suma de 5.000 euro cu titlu de daune morale (f.91-92).

Având în vedere traumele fizice, psihice, precum și perioada îndelungată de timp la care a fost supusă acestor suferințe partea vătămată P. A. C., se impune acordarea de daune morale în favoarea sus-numitei, așa încât, instanța apreciază că, suma de 7.000 euro reprezintă o sumă rezonabilă pentru acoperirea prejudiciului cauzat.

Totodată, instanța constată că, prin declarația dată (f.84), inculpata a achiesat la suma de 50 euro solicitată de partea vătămată M. V. M. cu titlu de daune materiale; raportat la cuantumul daunelor morale solicitate de sus-numită, instanța îl apreciază exagerat raportat la starea de fapt reținută cu privire la aceasta; astfel, este real faptul că, partea vătămată a fost supusă unor tensiuni de natură psihică, respectiv amenințări, atât din partea inculpatei, cât și din partea concubinului acesteia, însă, de scurtă durată, întrucât, în ziua următoare sosirii ei în Italia, aceasta s-a întors în țară; motiv pentru care, instanța apreciază, că, suma de 450 euro este suficientă pentru acoperirea prejudiciului cauzat de traumele psihice suferite.

Starea de fapt mai sus prezentată a fost probată cu următoarele probe și mijloace de probă:

VOL.I: sesizarea numitei Eke I. (f.2-3); documente Western Union (f.4-6); ordonanțe de delegare (f.8-9, 10-14, 76-90, 185-187, 231-233, 234-236,237-239,275,285); rezoluția de începere a urmăririi penale din data de 29.04.2013 (f. 15-18); proces-verbal de investigare din 08.02.2013 (f. 19); proces-verbal de contravenție privind pe P. A. C. (f.20-24); proces-verbal din 20.05.2013, aducere la cunoștințe drepturi parte vătămată (f.25); declarația părții vătămate P. A. C. (f.26-45); raport psihologic privind pe partea vătămată P. A. C. (f.48-50); declarația părții vătămate M. V. M. (f.51-60); adresă și înscrisuri de la Primăria J. (f. 61-67); proces-verbal de constatare a faptului că partea vătămată M. V. M. a fost amenințată (f.68); fișa de intervenție pusă la dispoziție de organele de poliție privind sesizarea făcută de M. V. M. (f. 69); declarația martorului Buciura V. (f. 70); adrese către Primăriile comunei J., jud. Cluj și comunei Bogata, Jud. M. și actele anexă (f.71-75); proces-verbal de investigații din 23.05.2013 (f.91); proces-verbal de investigații din 04.06.2013 (f.92); procese-verbale de identificare din 07.06.2013 (f.93-95); proces-verbal de verificări din 19.06.2013 (f.96); procese-verbale privind consemnarea informațiilor furnizate de autoritățile italiene și germane din datele de 16.07.2013 și 07.08.2013 (f.97-104); cererea de comisie rogatorie internațională formulată de D.I.I.C.O.T. - S. Teritorial Cluj la data de 06.11.2013 (f.105-122); procese-verbale de constatare din datele de 27.09.2013, 15.10.2013 și 17.10.2013 (f.123-127); declarațiile martorilor R. S. M. (f. 128-131), B.; (fosta Eke) I. (f. 13.2-1.3.6), P. A. (f.137-140), B. A. (f. 141-144), C. M. C. (f. 145-147), S. Amamaria S. (f. 148-150), S. A. B. (f. 151-154), Chita O. S. (f.155-157), B. G. A. (f.158-159), H. Ala (f.160-162), C. V. (f.166-167), Tomele R. C. (f. 168-169), C. A. (f 177), B. Oliver (.fi 78), P. S. (f.179-181), E. C. C. (f. 182-184), Mirciov Mana T. (f.188), H. V. (f.190-191), N. T. (f.197-202), M. D. O. (f.203- 204), M. M. (f.205-207), Potoreț M."O. (f.208-209), M. O. M. (f.210-111), R. A. (f.281, 292), C., M. D. (f.282). Cocis A. R. (f.291); procese-verbale de prezentare pentru recunoaștere după planșă foto f.163-165, 170-176); adresă întocmită de Brigada de Combatere a Criminalității Organizate Timișoara (f. 189); proces-verbal de identificare a . și datele de identificare ale firmei potrivit ONRC (f. 192-195); adresă emisă de . Cluj și actele anexă (f.213-229); proces-verbal din data de 22.11.2013 privind faptul că . Cluj nu mai deține listele de rezervări din anul 2009 (f.230); proces-verbal din data de 25.10.2013 privind fotografiile puse la dispoziție de partea vătămată P. (f.240-242); proces-verbal din data de 19.11.2013 privind identificarea locațiilor indicate de partea vătămată P. prin Google Earth (f.243-245) ; rezoluție de începere a urmăririi penale din data de 17.09.2013 (f.246-249); ordonanțe de extindere a cercetărilor din datele de 31.10.2013 și 21.11.2013 (f.250-253); cererea de percheziție domiciliară formulată de D.I.I.C.O.T - S. Teritorial Cluj (f 254-272); minuta încheierii penale nr. 166/C/P/29.10,2013 a Tribunalului Cluj - Secția penală privind autorizarea efectuării percheziției domiciliare (f.273); autorizația de percheziție domiciliară nr.71/2013 (f.274); proces-verbal de aducere la cunoștință a învinuirii întocmit de lucrătorii de poliție judiciară (f.276-277); proces-verbal de percheziție domiciliară (f.278-280); cererea de percheziție informatică formulată de D.I.I.C.O.T - S. Teritorial Cluj (f.283-284); proces-verbal de predare primire a bunurilor supuse percheziției informatice (f.286); autorizația de percheziție informatică nr.72/2013 (f.287); proces-verbal de percheziție informatice și CD-urile conținând raporturile EnCase (f.288-290, 293) ; mandat de aducere cu însoțitor și proces-verbal de punere în executare a acestuia (f.294-295); proces-verbal de aducere la cunoștință a învinuirii (f.296-297); declarațiile inculpatei C. P. M. (f.298-305); ordonanță de punere în mișcare a acțiunii penale din 30.10.2013 (f.306); ordonanța de reținere nr.37/2013 din 30.10.2013 (f.307-308); cererea de luare a măsurii arestării preventive formulată de D.I.I.C.O.T –S. Teritorial Cluj (f.312-331); mandatul de arestare preventivă nr.57/2013 a Tribunalului Cluj - Secția penală (f.332) - încheierea penală nr.104/C/P/31.10.2013 a Tribunalului Cluj privind luarea măsurii arestării preventive față de inculpată (f.333-337); procese-verbale de încunoștințare a apărătorului ales al inculpatei și cererea formulată de acesta (f.338-340); practică judiciară pe infracțiunea de trafic de persoane (f.341 -347); proces-verbal de restituire a telefonului mobil marca Nokia 306 și a unul laptop marca Acer de culoare neagră ridicate cu ocazia percheziției domiciliare (f.348); proces-verbal din data de 22.11.2013 (f.349); rezoluție de respingere a probelor (f.350-351); proces-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală (f.352);

VOL.II: adrese de la Banca Comercială Carpatica (f.1); adrese de la Garanți Bank (f.2); adrese de la Banca Transilvania (f. 3); transferuri Western Union (f.4-57, 59-76, 79, 80-85, 87-88, 102); adresă de la Bancpost (f.58); adresă de la Banca Centrală Cooperatista CREDITCOOP (f.77); adresă de la Poșta Română (f.78); adresă de la Credit EuropeBank (f.79); adrese întocmite de Brigada de Combatere a Criminalității Organizate Cluj-N. (f.86, 89-101);

VOL.III: ordonanța cu titlu provizoriu din data de 15.10.2013 a D.I.I.C.O.T - S. Teritorial Cluj privind localizarea, interceptarea și înregistrarea convorbirilor și comunicărilor telefonice purtate de inculpată (f.2-6); ordonanțe de delegare (f.7, 19); cerere formulată de D.I.I.C.O.T - S. Teritorial Cluj privind confirmarea ordonanței cu titlu provizoriu și autorizarea interceptării și înregistrării convorbirilor și comunicărilor telefonice purtate de inculpată (f.8-13); încheierea penală nr. 162C/P/17.10.2013 a Tribunalului Cluj – Secția penală (f. 14-17); autorizația nr.260/17.10.2013 a Tribunalului Cluj - Secția penală (f.18); ordonanță de introducere în cauză în calitate de interpret autorizat de limba italiană a doamnei traducător B. R. L. (f.20-23); procese-verbale de transcriere a convorbirilor și comunicărilor telefonice purtate de inculpata C. P. M. în perioada 15.10._13 (f. 24-313);

VOL.IV; procese-verbale de transcriere a convorbirilor și comunicărilor telefonice purtate de inculpata C. P. M. în perioada 21.10._13 (f. 1-271);

VOL.V; raport EnCase întocmit cu ocazia percheziției informatice (f.1-53 dup).

La termenul din data de 27.03.2014, inculpata, prin apărător ales a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile, respectiv, schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de trafic de persoane, prev. de art.12 al.1 și 2 lit.a din Lg. 678/2001, cu aplic. art.41 al.2 C.p. din 1969, în cea de trafic de persoane, prev. de art.210 C.p., cu aplic. art.36 al.1 C.p., art.5 C.p.; ulterior, cu ocazia dezbaterii fondului cauzei, atât inculpata prin apărător ales, cât și reprezentantul parchetului, au solicitat aplicarea legii penale mai favorabile în privința inculpatei, respectiv schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 12 al.1 și 2 lit.a din Lg. 678/2001, cu aplic. art.41 al.2 C.p. din 1969, în cea prev. de art.210 C.p., cu aplic. 41 al.2 C.p. din 1969, art.5 C.p.; totodată, s-a solicitat în temeiul art.4 C.p., a se constata dezincriminată infracțiunea de prostituție, prev. de art.328 C.p. din 1969, reținută în sarcina inculpatei prin rechizitoriu.

Instanța, având în vedere interpretarea dată de ICCJ și practica judiciară în materie, conform căreia, disp. art.5 C.p. privind legea penală mai favorabilă până la judecarea definitivă a cauzei se face pe instituții autonome, precum și faptul că, la momentul pronunțării soluției în prezenta cauză, nu fusese publicată Decizia 265/2014 a Curții Constituționale, în baza art.386 C.p.p., va schimba încadrarea juridică a faptei, din infracțiunea de trafic de persoane, prev. de art. 12 al.1 și 2 lit.a din Lg. 678/2001, cu aplic. art.41 al.2 C.p. din 1969, în cea de trafic de persoane, prev. de art.210 C.p. (raportat la noile limite de pedeapsă de la 3 la 10 ani închisoare și interzicerea unor drepturi, față de cele anterioare, de la 3 ani la 12 ani închisoare și interzicerea unor drepturi), cu aplic. 41 al.2 C.p. din 1969 (raportat la condițiile de existență și sancționare ale infracțiunii continuate potrivit C.p. din 1969 față de cele prev. de art.35 al.1,36 al.1 C.p.), art.5 C.p.

În drept:

1. Fapta inculpatei C. P. M., care, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada iunie 2009 - începutul anului 2011, fără a se putea stabili cu exactitate data, a racolat-o, prin inducere în eroare, pe partea vătămată P. A. C., în vârstă de 19 ani, căreia i-a promis un loc de muncă în Italia ca și menajeră, i-a asigurat transportul pe ruta România - Italia, după care a găzduit-o, la locuințele sale din provincia Parma împreună cu învinuitul Ibra D., cetățean albanez, unde în înțelegere cu acesta, prin amenințare a determinat-o să se prostitueze în beneficiul lor; iar în anul 2010, prin intermediul părții vătămate P. pe care a constrâns-o moral a recrutat-o, prin inducere în eroare și pe partea vătămată M. V. M., în vârstă de 21 de ani, căreia i-a asigurat transportul pe ruta România - Italia, tot cu scopul exploatării sexuale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane în formă continuată, prev. și ped. de art.210 lit. a C.p., cu aplic. art.41 al.2 C.p. din 1969, art.5 C.p.

La individualizarea pedepsei ce va aplicată inculpatei, instanța va ține seama de gradul de pericol social al faptelor concretizat în natura, numărul actelor materiale, modul și împrejurările de comitere a acestora; urmările produse; de atitudinea sinceră a inculpatei, aceasta prevalându-se de disp. art.375 al.1,2 C.p.p.; persoana inculpatei care nu posedă antecedente penale, având în întreținere trei copii minori, din care unul cu grave probleme de sănătate, precum și de concluziile referatului de evaluare întocmit de S. de Probațiune de pe lângă Trib. Cluj privind sus-numita (f.112-113).

În consecință, instanța va da eficiență disp. art. 396 al.10 C.p.p. și va condamna inculpata C. P. M. la o pedeapsă de2 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.66 al.1 lit.a și b C.p. pe o perioadă de 2 ani după terminarea executării pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, prev. de art.210 lit.a C.p., cu aplic. art.41 al.2 C.p. din 1969, art.5 C.p.

Va face aplic. art.65, 66 al.1 lit.a și b C.p.

În baza art.399 C.p.p., va menține starea de arest preventiv a inculpatei, iar în baza art.72 C.p., va scădea din pedeapsa aplicată timpul detenției preventive începând cu data de 30.10.2013 și până la zi.

Având în vedere faptul că, infracțiunea de prostituție, prev. de art.328 C.p. din 1969, reținută în sarcina inculpatei, nu mai este prevăzută ca infracțiune în Noul Cod penal, instanța, în temeiul art.396 al.5 C.p.p. rap. la art.16 al.1 lit.b teza I C.p.p., cu aplic. art.4 C.p., va achita pe inculpata C. P. M. de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii de prostituție, prev. de art.328 C.p. din 1969.

În temeiul art. 19 și 397 C.p.p., comb. cu art. 1357 C.c., va obliga inculpata la plata despăgubirilor civile în sumă de 7.000 Euro cu titlu de daune morale către partea civilă P. A. C., iar suma de 500 Euro (din care suma de 50 Euro cu titlu de daune materiale, iar suma de 450 Euro cu titlu de daune morale) către partea civilă M. V. M., respingând ca neîntemeiate restul pretențiilor civile formulate în cauză.

În temeiul art.274 C.p.p., va obliga inculpata la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în sumă de 5.500 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor formulată în cauză.

Condamnă pe inculpata C. P. M., fiica lui G. și V., ns. la data de 07.03.1979 în mun. Cluj-N., jud. Cluj, dom. în com. Bonțida, ., jud. Cluj, cetățean român, necăsătorită, 3 copii minori, fără ocupație și loc de muncă, posesor al C.I. . nr._ eliberată de P.. mun. G., CNP_, fără antecedente penale, deținută în prezent în PNT G..

În baza art.210 lit.a C.p., cu aplic. art.41 al.2 C.p. din 1969, art.396 al.10 C.p.p., art.5 C.p., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, la pedeapsa de:

- 2 (doi) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.66 al.1 lit.a și b C.p. pe o perioadă de 2 ani după terminarea executării pedepsei principale,

prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de trafic de persoane, prev. și ped. de art.12 al.1 și 2 lit.a din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art.41 al.2 C.p. din 1969.

Face aplic. art.65, 66 al.1 lit.a și b C.p.

În baza art.399 C.p.p., menține starea de arest preventiv a inculpatei, iar în baza art.72 C.p., scade din pedeapsa aplicată timpul detenției preventive începând cu data de 30.10.2013 și până la zi.

În temeiul art.396 al.5 C.p.p. rap. la art.16 al.1 lit.b teza I C.p.p., cu aplic. art.4 C.p., achită inculpata C. P. M., cu datele personale de mai sus, de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii de prostituție, prev. de art.328 C.p. din 1969.

În temeiul art. 19 și 397 C.p.p., comb. cu art. 1357 C.c., obligă inculpata la plata despăgubirilor civile în sumă de 7.000 Euro cu titlu de daune morale către partea civilă P. A. C., iar suma de 500 Euro (din care suma de 50 Euro cu titlu de daune materiale, iar suma de 450 Euro cu titlu de daune morale) către partea civilă M. V. M., respingând restul pretențiilor civile formulate în cauză.

În temeiul art.274 C.p.p., obligă inculpata la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în sumă de 5.500 lei.

Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din data de 07.05.2014.

PREȘEDINTE GREFIER

I. N. B. L. B.

Red. 2 ex./I.N.B./D.M.

18.06.2014

← Cerere de reabilitare. Art.494 şi urm. C.p.p., art.134 şi...		Traficul de influenţă. Art.291 NCP. Sentința nr. 671/2014.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Decizia nr. 295/2014. Tribunalul CLUJ Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 1726/2014. Tribunalul CLUJ Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Decizia nr. 212/2014. Tribunalul CLUJ Cerere de reabilitare. Art.494 şi urm. C.p.p., art.134 şi urmă. C.p.. Sentința nr. 30/2014. Tribunalul CLUJ Traficul de influenţă. Art.291 NCP. Sentința nr. 671/2014. Tribunalul CLUJ Alte modificări ale pedepsei. Art.585 NCPP. Decizia nr. 182/2014. Tribunalul CLUJ Cerere de liberare condiţionată. Art.450 C.p.p., art.55 ind.1 şi urm. C.p.. Hotărâre din 08-01-2014, Tribunalul CLUJ Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 377/2014. Tribunalul CLUJ