Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Sentința nr. 62/2014. Tribunalul CLUJ

Sentința nr. 62/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 03-02-2014 în dosarul nr. 484/117/2014

TRIBUNALUL CLUJ

Dosar nr._

Sentința penală nr. 62 /03.02.2014

Ședința publică de la data de 03 februarie 2014

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: R. M.

GREFIER: D. C.

Pe rol soluționarea sesizării Comisiei de evaluare a situației juridice condamnaților aflați în executarea pedepselor de la Penitenciarul Spital D. privind aplicarea legii penale mai favorabile, cu privire la condamnarea dispusă prin Sentința penală nr. 274/21.04.2005 pronunțată de către Tribunalul Cluj în dosarul cu nr. 907/2005, definitivă prin neapelare, în privința condamnatului G. D. NICUȘOR.

Fără citarea persoanei condamnate.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța reține cauza spre soluționare.

INSTANȚA,

Prin sesizarea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj sub nr._, comisia de aplicare a legii penale mai favorabile constituită în Penitenciarul Spital D. a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile, cu privire la durata pedepsei complementare aplicate condamnatului G. D. Nicușor prin Sentința penală nr. 274/21.04.2005 pronunțată de către Tribunalul Cluj în dosarul cu nr. 907/2005, definitivă prin neapelare.

S-a arătat, în acest sens, că prin Sentința penală nr. 274/21.04.2005 pronunțată de către Tribunalul Cluj în dosarul cu nr. 907/2005, definitivă prin neapelare, s-a admis cererea de contopire pedepse formulată de către inculpatul G. D. Nicușor căruia i s-a aplicat pedeapsa rezultantă de 24 ani și 9 luni închisoare precum și 10 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, e C.pe.

În baza sentinței penale menționate s-a emis MEPI nr. 343 /2005, de către Tribunalul Cluj, executarea pedepsei începând la data de 19.02.2013.

S- a apreciat că durata pedepsei complementare aplicate depășește durata maximă prevăzută de Noul Cod Penal impunându-se reducerea acesteia la maximul de 5 ani prev. de lege.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 6 C. pen. rap. la art. 66 C.pen., art. 595 C. proc. pen. și art. 23 din Legea nr. 255/2013.

La dosarul cauzei s-au depus fișa de cazier judiciar a condamnatului și o copie a sentinței penale menționate, însoțită de un referat al compartimentului de executări penale privind data și modalitatea rămânerii definitive, precum și stadiul executării.

Analizând actele dosarului și dispozițiile legale, instanța reține următoarele:

TRIBUNALUL

Prin Sentința penală nr. 274/21.04.2005 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul cu nr. 907/2005 s-a admis cererea de contopire formulată de condamnatul G. D.-NICUȘOR (fiul lui Nicușor și S., născut la 17.03.1971 în Cluj-N., deținut în Penitenciarul G. ).

S-a constatat că infracțiunile sancționate prin Sentința penală nr. 457/28.08.2003 a Tribunalului Cluj, Sentința penală 1655/14 nov.2003 a Judecătoriei G. și Sentința penală 1003/23.12.2004 a Tribunalului Cluj sunt concurente.

A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare și s-a înlăturat sporul de 3 luni închisoare din sentința penală nr. 1003/23.12.2004 a Tribunalului Cluj (definitivă prin neapelare), fiecare pedeapsă redobândind individualitate, astfel: 4 ani și 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de art. 208 alin. 1, 209 alin 1 lit. i C.pen., cu aplicarea art. 13 C.pen., art. 37 lit. a C.pen. ( din 27.01.1997 ); 5 ani și 9 luni închisoare pentru furt calificat prev. și ped. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. g, i C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., art. 13 C.pen., art. 37 lit. a C.pen.

A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 24 ani și 6 luni închisoare și 10 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a,e C.pen. și s-a înlăturat sporul de 6 luni închisoare din sentința penală 220/23.03.2004 a Tribunalului Cluj (definitivă prin decizia penală 182/10.06.2004 a Curții de Apel Cluj), fiecare pedeapsă redobândind individualitate, astfel: 3 ani și 4 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de furt calificat și ped. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. e, g, i C.pen. cu aplicarea art. 41, 42 C.pen., art. 37 lit. a C.pen., art. 75 alin. 2 C.pen. ( din ianuarie - februarie 2003), pedeapsă aplicată prin sentința penală 1655/14 nov.2003 a Judecătoriei G. ( definitivă prin neapelare ); 24 ani închisoare și 10 ani interzicerea drepturilor pev. de art. 64 lit. a, e C.pen pentru comiterea infracțiunii prev. și ped. de art. 174, 176 lit. d C.pen. cu aplicarea art. 37 lit. a C.pen. (din 18/19.02.2003 ) - aplicată prin sentința penală 457/28.08.2003 a Tribunalului Cluj ( definitivă prin decizia penală 218/2003 a Curții de Apel Cluj ); 10 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii prev. și ped. de art. 211 alin. 2 lit. b alin 21 lit. c C.pen., cu aplicarea art. 37 lit. a C.pen. (din 18/19.02.2003 ) - aplicată prin sentința penală nr. 457/2003 a Tribunalului Cluj ; 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii prev. și ped. de art. 217 alin. 1 C.pen. (din 18/19.02.2003 ) - aplicată prin sentința penală 457/2003 a Tribunalului Cluj.

S-au contopit pedepsele de mai sus, astfel cum au fost descontopite, și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 24 ani închisoare și 10 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a,e C.pen., sporită cu 9 luni închisoare, în final o pedeapsă de 24 ani și 9 luni închisoare și 10 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, e C.pen.

S-a revocat beneficiul liberării condiționate din pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală 166/2002 a Tribunalului Cluj și s-a contopit restul de pedeapsă rămas neexecutat de 387 zile închisoare cu pedeapsa finală de mai sus și a dispus ca inculpatul să execute o pedeapsă rezultantă de 24 ani și 9 luni închisoare și 10 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a,e C.pen.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 C.pen.

S-a dedus din pedeapsa rezultantă durata executată începând cu 19.02.2003 până la zi.

Pentru aplicarea dispozițiilor art. 6 Cod proc. pen., instanța urmează să analizeze aplicarea legii mai favorabile în ceea ce privește limitele maxime de pedeapsă, avându-se în vedere aplicarea dispozițiilor privitoare la infracțiunea continuată și la recidiva postcondamnatorie .

Potrivit art.36 C.pen., infracțiunea continuată se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită, al cărei maxim se poate majora cu cel mult 3 ani în cazul pedepsei închisorii.

Potrivit art.43 al.1 C.pen., dacă inainte ca pedeapsa anterioară să fi fost executată sau considerată ca executată, se săvârșește o nouă infracțiune în stare de recidivă, pedeapsa stabilită pentru aceasta se adaugă la pedeapsa anterioară neexecutată ori la restul rămas neexecutat din aceasta.

Este de reținut că pedeapsele de furt calificat, omor deosebit de grav, tâlhărie și distrugere pentru care s-a dispus condamnarea anterior, au fost comise în formă continuată respectiv recidivă postcondamnatorie.

Astfel, în doctrina juridică( Documentare privind aplicarea în timp a legii penale în condițiile intrării în vigoarea a NCP, conf. univ. dr. F. Streteanu, pe site-ul www.just. ro ) s-a apreciat că, în cazul intervenției succesiunii de legi penale în cursul procesului, aplicarea legii penale mai favorabile se face în două etape – mai întâi pentru stabilirea limitelor de pedeapsă aplicabile infracțiunii comise, iar apoi pentru determinarea tratamentului sancționator al recidivei –, în cazul intervenției legii penale mai favorabile după rămânerea definitivă a condamnării, aplicarea legii mai favorabile urmează a fi făcută într-o singură etapă.

Aceasta deoarece, așa cum se știe, aplicarea tratamentului sancționator pentru recidiva postexecutorie se face într-o singură etapă, fiind imposibil de determinat după rămânerea definitivă a hotărârii care a fost pedeapsa stabilită și care a fost sporul aplicat în concret în considerarea stării de recidivă. Așa fiind, aplicarea art. 6 NCP în acest caz trebuie să asigure doar menținerea pedepsei aplicate în limitele ce ar fi putut fi dispuse potrivit legii noi.

În consecință, pedeapsa aplicată sub legea veche va fi redusă numai dacă aceasta depășește maximul special din norma de incriminare plus sporul aplicabil pentru recidivă (1/2 din maximul special, potrivit art.42 alin.5 NCP).

Situația infracțiunii continuate este similară cu cea a recidivei postexecutorii din perspectiva aplicării legii penale mai favorabile în cazul condamnărilor definitive. Într-adevăr, și în acest caz aplicarea pedepsei se face într-o singură etapă, fără a fi individualizată mai întâi o pedeapsă stabilită și apoi sporul pentru forma continuată, astfel că verificarea incidenței art.6 NCP se va face tot într-o singură etapă.

În acest caz, pedeapsa aplicată sub legea veche va fi redusă numai în măsura în care depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea respectivă plus sporul prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea continuată.

În cazul recidivei postcondamnatorii, . Noului Cod penal după condamnarea definitivă poate avea ca efect numai reducerea pedepselor aplicate pentru cei doi termeni, dat fiind că tratamentul sancționator prevăzut de legea nouă pentru recidivă este întotdeauna mai sever decât cel din reglementarea anterioară. În consecință, oricare ar fi sporul aplicat la pedeapsa de bază sub legea veche în considerarea recidivei postcondamnatorii, acesta se încadrează întotdeauna în limitele prevăzute de legea nouă (care consacră cumulul aritmetic).

Astfel, în ceea ce privește pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare și 5 ani și 9 luni închisoare, ambele aplicate prin Sentința penală nr. 1003/2004 a Tribunalului Cluj respectiv de 3 ani și 4 luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 1655/2003 a Judecătoriei G., aplicate pentru comiterea unor infracțiuni de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit.e, g și i C.pen. din 1969, instanța constată că acestea se regăsesc în prezent în dispozițiile art. 229 C.pen. ce prevede ca pedeapsă închisoarea de la 1 la 5 ani închisoare.

Prin urmare, în raport de pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare respectiv 3 ani și 4 luni închisoare nu se pune problema aplicării legii penale mai favorabile, pedepsele aplicate în concret nefiind mai mari decât maximul actual de 5 ani închisoare.

În raport de pedeapsa de 5 ani și 9 luni închisoare este de reținut că aceasta s-a reținut a fi comisă în formă continuată și recidivă postcondamnatorie. Prin urmare, pedeapsa rezultată prin valorificarea și a acestor circumstanțe de agravare, depășește pedeapsa concret aplicată.

Pedeapsa de 24 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 174, art. 176 lit.d C.pen. și pedeapsa complementară de 10 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a și e C.pen., cu aplic. art. 37 lit.a C.pen., se regăsește în legislația penală actuală în dispozițiile art. 189 alin.1 lit.d C.pen., ce prevede o pedeapsă de la 15 la 25 ani închisoare sau detențiunea pe viață respectiv art. art. 66 lit. a, d și f C. pen. Prin urmare, pedeapsa concret aplicată - de 24 ani - nu depășește maximul actual de 25 ani închisoare.

Potrivit art. 6 alin. 6 C.pen., dacă legea nouă este mai favorabilă numai sub aspectul pedepsei complementare, acestea se execută în conținutul și limitele prevăzute de legea nouă.

Potrivit art. 66 C.pen., pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi constă în interzicerea exercitării, pe o perioadă de la unul la 5 ani, a unuia sau mai multor drepturi.

Or, în raport de aceste dispoziții legale instanța constată că pedeapsa complementară pe o durată de 10 ani a interzicerii unor drepturi prev. de art. 64 lit.a, e C.pen. din 1969, aplicată alături de pedeapsa închisorii de 24 ani, prin Sentința penală nr. 457/28.08.2003 a Tribunalului Cluj, depășește ca și durată, perioada maximă actuală – de 5 ani – pe care se poate dispune pedeapsa complementară, urmând a fi redusă la aceasta.

În ceea ce privește pedeapsa de 10 ani închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 211 alin.2 lit.b, alin. 21 lit.c C.pen. cu aplic. art. 37 lit.a C.pen., instanța de judecată constată că această infracțiune se regăsește în prezent în dispozițiile art. 234 alin.1 lit. d și f C.pen. ce prevede ca pedeapsă închisoarea de la 3 la 10 ani închisoare. Prin urmare, nici în raport de această pedeapsă nu se pune problema aplicării legii penale mai favorabile.

În fine, în raport de pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 217 alin.1 C.pen., cu aplic. art. 37 lit.a C.pen., instanța reține că această infracțiune se regăsește în prezent în dispozițiile art. 253 alin.1 C.pen., ce prevede ca și pedeapsă închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda. Calculând pedeapsa ce s-ar putea aplica în prezent pentru comiterea acestei infracțiuni prev. de art. 253 alin.1 C.pen. prin reținerea recidivei post condamnatorii prev. de art. 41 C.pen. coroborat cu art. 43 alin.1 C.pen., instanța constată că pedeapsa rezultantă ar fi mai mare decât cea efectiv aplicată, respectiv 2 ani și 387 zile (adică 3 ani și 22 zile), rezultată în urma cumulului juridic dintre restul rămas neexecutat de 387 zile din pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 166/2002 a Tribunalului Cluj și maximul actual de 2 ani închisoare.

Pe cale de consecință, în baza art. 23 din Legea nr. 255 din 2013 și art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., va admite contestația la executare formulată de „Comisia de evaluare a situației juridice condamnaților aflați în executarea pedepselor” de la Penitenciarul Spital D. privind aplicarea legii penale mai favorabile condamnatului G. D. Nicușor și în consecință:

În baza art. 6 alin. (6) C. pen., va reduce de la 10 ani la 5 ani durata pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi prev. de art. 66 lit. a, d și f C. pen., aplicată prin Sentința penală nr. 274/21.04.2005 pronunțată de către Tribunalul Cluj în dosarul cu nr. 907/2005, definitivă prin neapelare.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

În baza art. 23 din Legea nr. 255 din 2013 și art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., admite contestația la executare formulată de „Comisia de evaluare a situației juridice condamnaților aflați în executarea pedepselor” de la Penitenciarul Spital D. privind aplicarea legii penale mai favorabile condamnatului G. D. NICUȘOR fiul lui N. și S., născut la data de 17.03.1971, CNP_, cetățean român, în prezent deținut în Penitenciarul Spital D. și în consecință:

În baza art. 6 alin. (6) C. pen., reduce de la 10 ani la 5 ani durata pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi prev. de art. 66 lit. a, d și f C. pen., aplicată prin Sentința penală nr. 274/21.04.2005 pronunțată de către Tribunalul Cluj în dosarul cu nr. 907/2005, definitivă prin neapelare.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Cu drept de contestație în termen de 3 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 03.02.2014.

PREȘEDINTE GREFIER

R. M. D. C.

Red. 3 ex./R.M./D.M.

05.02.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Sentința nr. 62/2014. Tribunalul CLUJ