Omorul deosebit de grav. Art. 176 C.p.. Sentința nr. 533/2014. Tribunalul CLUJ

Comentarii

0

Sentința nr. 533/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 26-06-2014 în dosarul nr. 1060/117/2014

ROMÂNIA

TRIBUNALUL CLUJ

SECȚIA PENALĂ

Dosar nr._

SENTINȚA PENALĂ Nr. 533/2014

Ședința publică din data de 26 iunie 2014

Instanța compusă din:

PREȘEDINTE: A.-C. Ț.

Grefier: D.-P. Oneș

S-a luat spre examinare cauza penală privind pe inculpatul A. C., trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj nr.1373/P/2013 pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu, prev. de art. 192 al. 2 din vechiul Cod penal, omor deosebit de grav, prev. de art. 174 al. 1, 176 al.1 lit. a și d din vechiul Cod penal, tâlhărie, prev. de art. 211 al. 1, 2/1 lit. b și c din vechiul Cod penal, fiecare cu art, 37 lit. b C.pen.

La apelul nominal făcut se constată lipsa părților.

Ministerul Public - P. de pe lângă Tribunalul Cluj este reprezentat prin procuror D. M. P..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că mersul dezbaterilor și poziția procesuală a părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 12.06.2014, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

TRIBUNALUL

La data de 24.02.2014 s-a înregistrat pe rolul tribunalului Cluj nr. 1373/P/2013 din data de 21.02.2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj prin care a fost trimis în judecată inculpatul A. C., cercetat în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu, prev. de ort. 192 alin.2 din vechiul Cod penal, omor deosebit de grav, prev. de art. 174 alin. l, art.176 alin. l lit. a și d din vechiul Cod penal, și tâlhărie, prev. de art.211 alin. l, alin.2¹ lit. b și c din vechiul Cod penal, fiecare cu aplicarea art.37 alin. l lit. b din vechiul Cod penal și totul cu aplicarea art.33 lit. a din vechiul Cod penal, raportat la art.5 alin. l din Noul Cod penal,

S-a reținut, în esență, în actul de sesizare al instanței faptul că inculpatul A. C. la data de 04.12.2013, în intervalul orar 09.00 – 12.00, a pătruns fără drept în locuința victimei S. I., de la marginea satului Pălatca, jud. Cluj, înarmat cu un briceag pe care îl avea asupra sa ca îngrijitor de oi, și apoi i-a aplicat victimei mai multe lovituri cu pumnii și picioarele în zona feței și a corpului, iar după căderea ei la pământ i-a comprimat corpul cu picioarele (genunchii) de sol, aplicându-i cu ferocitate și un număr de peste 20 de lovituri cu briceagul în zona toraco-abdominală, precum și la nivelul brațelor cu care încerca să se apere, provocându-i astfel leziuni deosebit de grave în urma cărora a decedat în chinuri groaznice, moarte care potrivit raportului de constatare medico-legală întocmit în cauză a fost violentă și s-a datorat plăgii înțepat-tăiate de pe marginea anterioară a axilei stângi, penetrantă în cavitatea pericardică și transfixiantă la nivel cardiac, după care și-a însușit din locuință suma de circa 38.000 lei și un telefon mobil în valoare de circa 50 lei, iar la plecare a adus în camera victimei pe care o ucisese butelia de la aragaz și i-a dat drumul gazului în cameră. A fost atașat dosarul de urmărire penală nr. 1391/P/2013 al parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj.

Cauza a fost înregistrată în cameră preliminară, iar prin încheierea fără număr de la data de 26.03.2014, în baza art. 346 alin. 2 C.pr.pen. s-a constatat legalitatea sesizării instanței, a efectuării actelor de urmărire penală și a administrării probelor în faza de urmărire penală, dispunându-se începerea judecății.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată că în actul de sesizare s-a reținut următoarea stare de fapt:

La data de 04.12.2013, organele judiciare penale, au fost sesizate cu privire la faptul că a fost găsită decedată în locuința sa de la marginea satului Pălatca, jud. Cluj, victima S. I., în vârstă de 58 de ani, ce prezenta urme de lovituri pe față și plăgi înjunghiate în zona toracică, mai fiind găsită de soțul ei în acea cameră o butelie de aragaz cu robinetul deschis. În urma deplasării la locuința victimei a unei autospeciale de pompieri și a unui echipaj SMURD, i-a fost închis robinetul și a fost scoasă în spatele casei butelia de aragaz găsită acolo, aerisindu-se camerele în care ieșea un miros puternic de gaz, iar personalul medical a consemnat în fișa de urgență prespitalicească faptul că persoana în cauză era decedată și prezenta plăgi în regiunea toracică anterioară, și în regiunea articulației radiocarpiene drepte.

Soțul victimei, S. N., la prezentarea acolo a echipei complexe de cercetare, a relatat verbal și în scris că îl bănuiește ca autor al faptei pe numitul A. C., angajat ca îngrijitor la oile fiului său, I. I., care după comiterea faptei a lăsat oile pe câmp fără supraveghere și a dispărut, indicând lângă clădirea cu aspect de bucătărie de vară existența unor obiecte de îmbrăcăminte cu urme de sânge ce i-ar fi aparținut acestuia, mai menționând că la o examinare sumară a locuinței a constatat că autorul a sustras suma de circa 30.000 lei și două telefoane mobile. Apoi, la începerea activității de cercetare la fața locului, câinele de urmărire folosit pentru preluarea urmei de miros a plecat de la respectivele obiecte de îmbrăcăminte pe lângă casa soților S. înspre zona numită „Hinks”, pe direcția S.-Pălatca, circa 500 de metri, până la stâna de oi a numitului I. I., unde avea locul de dormit îngrijitorul de oi A. C., care însă nu a fost găsit acolo (f.4-19, 51-56, 74, 138-139).

Continuând activitatea de cercetare a locului faptei, a fost identificat cadavrul victimei S. I. în prima încăpere de la etajul casei de locuit, întins pe canapeaua din partea stângă în poziția dorsal laterală dreapta, cu membrele inferioare în extensie orientate spre interiorul camerei și capul înspre geamul de la intrare, având membrul superior stâng cu antebrațul flectat în abducție pe abdomen, membrul superior drept cu brațul întins la 90 de grade și antebrațul în suspensie și suspinație, fiind dezbrăcată în partea de jos a corpului și cu picioarele legate cu o cârpă, iar mâna stângă cu un batic. La examinarea exterioară sumară a cadavrului de către medicii legiști, s-a constatat că victima prezintă plăgi multiple la nivelul mâinii drepte, plăgi înțepat-tăiate precordial, pe hemitoracele stâng și pe fața posterioară a toracelui bilateral, în zona feței, pe mâini și pe picioare existând urme de substanță de culoare brun-roșcată închegată, ulterior membrii familiei descoperind sub canapea proteza dentară a victimei; la finalul examinării, cadavrul a fost transportat la morga Institutului de Medicină Legală Cluj-N. pentru efectuarea necropsiei (f.4-5, 23-27, 186-188).

În camera în care se afla cadavrul victimei au fost identificate urme, stropi și pete, de culoare roșiatică ce păreau a fi de sânge pe peretele opus intrării, în spatele comodei pentru televizor, pe pardoseala din gresie în zona sobei, pe ușile și corpul măștii pentru chiuvetă și dulăpiorului pentru veselă din partea dreaptă a camerei, precum și pe peretele cu ușa de la intrare, și pe mânerul ușii, iar pe acesta în interior în partea de jos o pată mare de substanță roșiatică cu fire de păr impregnate în ea. De asemenea, pe pardoseală au fost descoperite două plicuri poștale de culoare albă și o pungă de hârtie aruncate, precum și o pereche de chiloți cu substanță de culoare brun roșcată pe ei, și alte materiale textile, iar comoda pentru televizor a fost găsită cu ușa deschisă și cu o cutie de carton în fața ei pe pardoseală, în care se aflau casete audio răvășite. Deasupra comodei, pe care se afla un televizor tip plasmă și un receiver, au fost descoperite, o oglindă de mână cu pete de culoare brun-roșcată, un portmoneu și o bancnotă de 5 lei. Apoi, în camera a doua de la etaj, ce în partea stângă are o ușă de acces la balcon, dulapul pentru haine a fost găsit cu ușile deschise, având în fața lui trase și aruncate pe podea mai multe cuverturi și obiecte de îmbrăcăminte și lenjerie, din care pe o cămașă de culoare albă a fost descoperită o urmă de încălțăminte impregnată cu substanță de culoare roșiatică ce părea a fi de sânge.

Aspectele constatate la cercetarea locului faptei au fost fixate prin fotografiere și filmare, iar alături de celelalte mijloace materiale de probă au fost ridicate și un număr de douăsprezece urme papilare descoperite pe diferitele obiecte descrise, ce au fost menționate în cuprinsul procesului-verbal de constatare întocmit (f.4-36).

În urma examinării în baza de date a sistemului AFIS Morphotrak a urmelor papilare ridicate, conform adresei nr._/2013 a Inspectoratului de Poliție Județean Cluj s-a stabilit că acestea corespund ca elemente de identificare dactiloscopică cu persoana a cărei fișă are ID-ul AFIȘ BC418T_, respectiv A. C..

În același sens, prin raportul de constatare tehnico-științifică nr._/2013 al I.P.J. Cluj - Serviciul Criminalistic s-a concluzionat că urma papilară prezentată la foto 124, descoperită și ridicata de pe aversul oglinzii găsite pe comoda televizorului din bucătărie, a fost creată de degetul mare de la mâna stângă a numitului A. C. (f.58-67).

Cu ocazia efectuării autopsiei, s-au constatat pe corpul victimei o multitudine de plăgi, echimoze și excoriații, privitor la care prin concluziile preliminare și raportul de constatare medico-legală nr.8562/III/647/23.01.2014 al Institutului de Medicină Legală Cluj-N. s-au menționat cele ce se vor descrie în continuare. La capitolul „EXAMEN EXTERN” al cadavrului victimei au fost descrise următoarele leziuni traumatice:

„l. În regiunea frontală median prezintă echimoză roșie-violacee discontinuă de 6/7 cm pe fond tumefiat.

2. Preauricular stâng prezintă o echimoză cu același aspect de 2/1 cm.

3. La nivelul regiunii frontale stângi prezintă un placard excoriat de 1/1 cm acoperit cu crustă hematică.

4. Temporo-parietal drept prezintă echimoză violacee pe fond tumefiat.

5. Pe piramida nazală prezintă o echimoză roșie-violacee peste care se suprapune corespunzător nasului un placard excoriat de 1/1 cm, iar pe versantul drept prezintă un placard excoriat de 0,2/0,2, totul pe un fond echimotic violaceu.

6. Pleoapele superioară și inferioară ale ochiului drept sunt moderat tumefiate pe un fond echimotic violaceu.

7. Pe pometele drept prezintă o echimoză inomogenă de culoare roșie-violacee de 4/2 cm.

8. Buza superioară este tumefiată și prezintă 3 plăgi infiltrate sanguin de 0,3/0,3 cm pe fond echimotic-violaceu.

9. Pe roșul buzei inferioare prezintă o plagă infiltrată sanguin de 1/1 cm pe fond echimotic roșietic.

10. Retroauricular drept și maseterin drept prezintă o echimoză roșie-violacee discontinuă de 5/2 cm pe fond moderat tumefiat peste care se suprapun 3 excoriații cu dimensiuni cuprinse între 0,1/0,1 cm și 0,5/0,5 cm.

11. Pe gonionul mandibulei stângi prezintă o echimoză albastră palidă de 3/3 cm pe fond tumefiat.

12. Paramentonier stâng prezintă o echimoză albastră de 1/1 cm.

13. În fosa subclaviculară stângă prezintă plagă înțepat-tăiată neinfîltrată de 3 cm cu traiect orizontal, cu marginile și pereții netezi, iar unghiul ascuțit medial. Sub aceasta la 2 cm, prezintă plagă de 1,5 cm cu același aspect neinfiltrată sanguin cu traiect orizontal și cu unghiul ascuțit medial.

14.Corespunzător marginii laterale a trapezului stâng, prezintă plagă înțepat-tăiată infiltrată sanguin de 3 cm cu marginile și pereți netezi și traiect oblic-orizontal, unghiul ascuțit postero-inferior.

15. Medial de acesta la 4 cm prezintă plagă înțepat-tăiată infiltrată hemoragie cu traiect vertical de 1,2 cm cu marginile și pereții netezi, iar unghiul ascuțit inferior, înconjurată de o echimoză albastră-violacee de 2,5/2 cm.

16. Deltoidian stâng corespunzător zonei de inserție al tendonului pe humerus prezintă plagă înțepat-tăiată de 2,7 cm neinfîltrată sanguin, având marginile netede, unghiul ascuțit superior, iar cel rotunjit antero-inferior.

17. Pe fața laterală a hemitoracelui stâng pe linia medioclavibulară prezintă plagă înțepat-tăiată neinfiltrată sanguin, cu marginile și pereții netezi și direcție oblic-orizontală cu unghiul supero-anterior ascuțit.

18. În cadranul infero-intern al regiunii mamare prezintă plagă tăiată-înțepată oblic-orizontală de sus în jos și latero-medial de 2,8 cm, infiltrată sanguin cu unghiul intern ascuțit, cu marginile și pereții netezi.

19. Pe marginea laterală a pectoralului stâng prezintă 2 plăgi înțepat-tăiate cu traiect oblic orizontal dispuse după cum urmează: cea superioară de 3 cm neinfiltrată sanguin cu unghiul intern rotunjit și cel inferior ascuțit, iar inferior de acesta la 3 cm o plagă de 2 cm neinfiltrată sanguin cu unghiul intern ascuțit, ambele având marginile și pereții netezi.

20. Pe marginea anterioară a axilei stângi în porțiunea superioară prezintă plagă înțepat-tăiată verticală de 3 cm infiltrată hemoragie cu marginile netede, pereții netezi, cu unghiul ascuțit superior și cel rotunjit inferior care penetrează în torace în spațiul III intercostal stâng lateral de linia medioclaviculară, pătrunde în sacul pericardiac pe fața sa anterioară de unde penetrează fața anterioară a ventriculului drept, străbate ventriculul până la nivelul peretelui său posterior pe care îl secționează, de asemenea penetrează în fața laterală a ventriculului drept (vezi examenul intern).

21. La 5 cm sub aceasta prezintă o plagă înțepat-tăiată infiltrată hemoragie cu marginile netede, pereții netezi, de 2 cm, cu traiect oblic-orizontal și unghiul ascuțit supero-extern care penetrează în cavitatea pleurală în spațiul IX-X intercostal stâng, și de aici în baza plămânului stâng (vezi examenul intern).

22. Pe fața posterioară a hemitoracelui stâng prezintă plagă înțepat-tăiată infiltrată sanguin în forma literei „y” cu ramura lungă de 3,1 cm și cea scurtă de 1 cm care penetrează în cavitatea pleurală lezând lobul superior al plămânului stâng (vezi examenul intern).

23. Postero-inferior de aceasta prezintă o altă plagă înțepat-tăiată de 4 cm infiltrată sanguin cu marginile netede, pereții netezi și unghiul supero-intern ascuțit.

24. Paramedian stâng corespunzător vertebrei toracale 7 prezintă o plagă înțepat-tăiată infiltrată sanguin cu traiect orizontal, de 2 cm, cu marginile netede, pereții netezi, cu unghiul intern ascuțit.

25. Corespunzător fosei infraspinoase drepte prezintă o plagă infiltrată sanguin înțepat-tăiată cu traiect oblic-orizontal de 2 cm, cu unghiul intern ascuțit înconjurată de o echimoză rotundă de culoare albastră palidă cu diametrul de 4 cm.

26.Pe fața laterală a brațului stâng prezintă plagă înțepat-tăiată neinfiltrată sanguin de 3 cm, cu marginile netede, pereți netezi.

27. În spațiul interosos I al mâinii drepte prezintă o echimoză violacee de 1,5/1 cm, iar pe fața postero-internă a indexului mâinii drepte prezintă plagă infiltrată sanguin de 3,5 cm cu avulsii tegumentare.

28. În spațiul interosos II a feței dorsale a mâinii drepte prezintă 2 plăgi înțepat-tăiate infiltrate sanguin paralele între ele de 2,7 cm, respectiv 2 cm cu unghiul ascuțit lateral.

29. Palmar drept prezintă plagă înțepat-tăiată infiltrată sanguin în forma literei „y” cu brațul lung de 3,8 cm și cel scurt de 1 cm, iar tendonul flexorului este secționat.

30. Pe eminența tenară postero-superior prezintă o plagă înțepat-tăiată infiltrată sanguin de 2 cm cu marginile netede, pereții netezi și unghiul ascuțit supero-lateral.

31. Pe fața anterioară a gambei stângi în treimea superioară prezintă plagă tăiată cu traiect orizontal, marginile netede, de 4 cm, infiltrată sanguin care în partea medială se superficializează prelungindu-se printr-o excoriație fină de 5 cm.

32. Maleola stângă internă este tumefiată pe fond echimotic violaceu”

De la capitolul „EXAMEN INTERN” relevante sunt următoarele constatări:

„1.CAPUL: țesuturile moi epicraniene prezintă infiltrat sanguin fronto-temporal drept de 6/8 cm, temporal stâng de 6/3,5 cm și parietal drept de 4,4 cm

3. TORACELE: perete muscular părțile moi ale toracelui prezintă soluții de continuitate infiltrate sanguin corespunzător leziunilor descrise la examenul extern. P. osos fractură sternală manubrio-corporeală infiltrată sanguin, . coastei III parasternal stâng cu infiltrat sanguin, . coastei V pe linia medioclaviculară stângă cu infiltrat sanguin, . coastei IV pe linia axilară anterioară stângă cu infiltrat sanguin ... cavitatea pleurală stângă conține 300 ml sânge ... plămânii de culoare roz-violacee ...; plămânul stâng este colabat spre hil, și prezintă două plăgi tăiat-înțepate după cum urmează: o plagă înțepat-tăiată la baza plămânului stâng de 1 cm (vezi traiectul plăgii penetrante la punctul 21 al examenului extern), iar la nivelul lobului superior o plagă înțepat-tăiată de 0,8 cm (vezi traiectul plăgii penetrante la punctul 22 al examenului extern). Pericardul este infiltrat sanguin pe fața anterioară și prezintă la acest nivel o soluție de continuitate de 2 cm (vezi traiectul plăgii penetrante la punctul 20 al examenului extern) ... C. cu dimensiuni obișnuite, conține sânge lichid și cheaguri, prezintă pe fața anterioară a ventriculului drept o plagă de 1,5 cm, pe fața laterală a ventriculului drept o plagă de 1 cm (vezi traiectul penetrant al plăgii la examenul extern punctul 20) ... „

Pe baza constatărilor făcute au fost formulate următoarele concluzii:

„1.Moartea numitei S. I. este violentă.

2.Ea se datorează stopului cardiac secundar plăgii tăiate-înțepate ale inimii.

3.Leziunile traumatice descrise la punctele 13-31 din cadrul examenului extern s-au putut produce prin lovire activă cu corp tăietor-înțepător (ex. cuțit), cele descrise la punctele 1-12 din cadrul examenului extern s-au putut produce prin lovire cu corp dur (ex. pumn), iar . sternală manubrio-corporeală și fracturile costale s-au putut produce prin compresiune toraco-abdominală (ex. genunchi-sol).

4.Leziunile produse victimei au interesat organe cu rol esențial în menținerea vieții, datorită cărora a survenit decesul, și anume plaga înțepat-tăiată de pe marginea anterioară a axilei stângi este penetrantă în cavitatea pericardică și transfixiantă la nivel cardiac, iar plăgile de la nivelul peretelui lateral al hemitoracelui stâng corespunzător spațiului IX-X intercostal stâng și de pe fața posterioară a hemitoracelui stâng sunt plăgi penetrante în cavitatea pleurală cu interesare pulmonară.

5.Poziția victimă-agresor a fost variabilă în cursul agresiunii.

6.Între leziunea tanato-generatoare (plaga inimii) și deces există legătură directă și necondiționată de cauzalitate.

7.Moartea poate data din 04.12.2013

8.Examinările complementare nu au pus în evidență semnele unui act sexual recent” (f.85-117).

Soțul victimei, S. N., a relatat că pe numitul A. C. 1-a adus la ei un jandarm din satul Pălatca, care 1-a cunoscut în urma unui scandal în care a fost implicat în gara CFR din Cluj-N., aflând că fusese angajat la oi în satul J., fiul său I. I. fiind de acord să-1 ia ca îngrijitor la oile sale, căruia i-a spus că este de loc din Hida unde are o nevastă cu patru copii. El a mai afirmat că după ce fiul său l- angajat la oi, având locul de dormit într-o colibă din apropierea locuinței sale și a soției, A. C. a început să meargă la ei la locuință să-și încarce bateriile la telefoanele mobile, până când în cele din urmă i-a zis să nu mai meargă la ei, ci să și le încarce la locuința fiului său. Însă susține că acesta a mers la ei la locuință să-și încarce telefoanele și în seara dinaintea evenimentului, când 1-a văzut că era băut și a tot dat telefoane și SMS-uri la prietena lui, împrejurare în care i-a spus să plece și să nu mai meargă la ei cu telefoanele. A doua zi dimineața, S. N., afirmă că după ce și-a terminat treburile în gospodărie a plecat cu oile sale pe pășune, unde a observat la un moment dat că vine spre el îngrijitorul de la oi al fiului său, care i-a cerut să-i dea două țigări, întrebându-1 că de ce mai cere țigări din moment ce seara primise un pachet de țigări, după această discuție acesta mergând la oile lui, iar el urcând cu oile sale sus pe deal. Apoi susține că în jurul orei 12.30 a coborât jos cu oile în vale și de acolo a mers cu un balot la el la grajd, observând atunci că nu erau încă slobozite găinile din coteț, mergând la ele și dându-le drumul afară, după care s-a dus din nou la oi. După circa o jumătate de oră susține că s-a reîntors acasă, observând lângă cabana cu destinație de bucătărie de vară că se aflau acolo haine ale îngrijitorului de la oi al fiului său, iar când a intrat în cabană a sesizat că aragazul era dat de-o parte și avea furtunul de la butelie tăiat, dându-și seama că ceva nu era în regulă. De acolo afirmă că s-a dus în casă la etaj unde aveau dormitorul cu soția, unde când a intrat a văzut că peste tot erau urme de sânge și soția era căzută în genunchi lângă pat, dezbrăcată de la brâu în jos și culcată cu capul într-o parte pe pat, mergând repede la ea și ridicându-o în brațe și așezând-o pe pat, strigând să se trezească, iar văzând că nu-i răspunde a început să-i facă respirație gură la gură, fără însă ca aceasta să aibă vreun rezultat. Atunci susține că și-a dat seama că este moartă, observând și că în mijlocul camerei se afla butelia de aragaz cu furtunul tăiat îndreptat spre soție, nesimțind atunci miros de gaz probabil datorită faptului că la intrare în cameră lăsase ușa deschisă. Apoi susține că a mers repede în . său, unde a găsit-o acasă numai pe soția acestuia, căreia i-a spus ce s-a întâmplat și ea a dat telefon după ambulanță, după care el a mers la postul de poliție și a anunțat și acolo cele întâmplate (f.183-184).

N. lui S. N., martora I. A.-M., a confirmat relatările socrului ei, participând și ca martor asistent la cercetarea la fața locului, împreună cu numitul I. A..

Despre A. C., care fusese angajat de soțul său ca îngrijitor la oi, această martoră a relatat că inițial nu și-a dat seama ce fel de om este, fiindu-i milă de el când 1-a văzut cum le cere să-i dea o coajă de pâine, pentru că era rupt de foame. A mai relatat despre el că în dimineața faptei, a mers la locuința lor cu pretextul de a-și duce telefonul la încărcat, probabil bănuind că soțul ei nu este acasă și cu intenția de a le sustrage bani, întrucât aflase că soțul scosese niște bani din subvenție și că în acea zi va merge la tăiat lemne la pădure, dar când a sosit la ei soțul încă nu plecase, astfel că și-a lăsat telefonul la încărcat și a plecat. Ea mai susține că a aflat ulterior că de la locuința lor A. C. a mers pe pășune și s-a întâlnit cu socrul ei, căruia i-a cerut să-i dea țigări, deși nu avea nevoie de țigări întrucât îi cumpăraseră ei, de unde după aceea probabil s-a dus direct la locuința soacrei și a comis oribila crimă, mai afirmând că crede că ar fi primit briceagul cu care a ucis-o de la un alt cioban cu numele de „N.” (V. N.), aflând că în ziua anterioară a stat tot timpul cu acesta pe pășune și au consumat împreună băuturi alcoolice (f.214-216,217-218).

Fiul victimei S. I., martorul I. I., a relatat că înainte cu circa o lună de evenimentele din dosar, în timp ce era cu oile pe pășune, a fost sunat pe telefonul celular de soția sa, care i-a spus că a mers la ei acasă un tânăr de etnie rromă de circa 30 de ani, cu un bilet asupra sa pe care scria numele lui și al mamei sale, zicând că a fost îndrumat la ei să-1 angajeze la oi de un fost îngrijitor cu numele de N. pe care îl avusese în primăvară. El afirmă că i-a zis soției să-l trimită pe bărbatul respectiv la el pe pășune, iar când a ajuns acolo 1-a întrebat cum se numește și de unde este, spunând că îl cheamă C. și este de loc din Bacău și că dorește să-1 angajeze ca îngrijitor de animale, fiind trimis la ei de un băiat cu numele de N. pe care 1-a întâlnit ca îngrijitor la oi în zona comunei J., ce i-ar fi zis „D_-te mă la Ioșca în Pălatca sau la mama lui că ăia plătesc, că au bani.”. Inițial susține că i-a zis că pentru că nu-și poate dovedi identitatea nu este dispus să-1 angajeze, dar acesta 1-a asigurat că este om de treabă și se va convinge că-1 va ajuta la orice munci îi va da să facă, astfel că discutând și cu mama sa, i-a fost milă de el și 1-a angajat, la început cerându-i să-1 ajute în gospodărie la tăiat tulei, la cărat gunoi, iar apoi 1-a pus să-i îngrijească oile și să meargă cu ele la păscut pe pășune; stabilind la angajare că îi va plăti ca salariu câte 500 lei pe lună, urmând să-i dea toți banii la sfârșitul activității, el acceptând și zicându-i să-i dea doar 100 de lei să-i trimită la copil acasă pentru întreținere. El mai afirmă că s-au înțeles atunci ca A. C. să locuiască la stână, în coliba ce era acolo, urmând să-i asigure mâncare zilnic și țigări pentru că era fumător, mai văzând că avea la el un telefon marca „Samsung” deteriorat, care se tot descărca și nu putea vorbi cu el pe câmp, ulterior fiindu-i trimis de către o prietenă a sa din satul Hida un alt telefon. Atunci la angajare, mai susține că i-a dat acestuia, atât el cât și mama sa, haine văzându-1 ce sărac este, iar întrucât coliba de la stână era amplasată în apropierea locuinței mamei sale și soțului ei, 1-a văzut mergând pe la ei să-și încarce telefonul, deși i-a atras atenția să nu mai meargă acolo, ci să vină la locuința lui când are nevoie de ceva. Cu toate acestea, susține că în seara dinaintea evenimentului mergând la locuința mamei sale și a soțului ei, l-a găsit acolo pe A. C. stând în genunchi în camera din fund lângă priza de curent din perete, observând că avea asupra lui mai multe baterii de telefon, iar când 1-a întrebat ce face acolo și ce-i cu bateriile respective, i-a răspuns că a venit să-și încarce bateriile lui și ale lui N., fost său îngrijitor la oi ce venise cu oile cu patronul său pe pășunea satului Pălatca, ca să le poată folosi la telefonul lui. Atunci susține că i-a zis să-și ia rapid bateriile și telefonul și să plece la el la colibă, să nu mai vină la locuința părinților lui. În dimineața următoare, când el era programat să meargă la pădure la tăiat de lemne, susține că înainte de a pleca, în jurul orelor 05.30-06.00 l-a văzut că vine la el la locuință pe C., care atunci când a dat ochii cu el și l-a întrebat ce dorește, i-a răspuns că a venit să-și lase la ei la încărcat telefonul ca să poată vorbi seara cu prietena lui la telefon. După ce și-a pus telefonul la încărcat, susține că i-au pregătit cu soția un recipient de cafea și i-a zis să plece să scoată oile pe pășune, iar după plecarea lui de la locuința lor, a plecat și el cu un tractor după lemne la pădure, în cursul acelei zile, după ce au încărcat lemnele pe tractor și au pornit spre casă, susține că a fost sunat la un moment dat de soția sa pe telefonul celular, care i-a zis să meargă repede acasă pentru că a venit socrul și i-a spus că sunt probleme cu mamă-sa, fiind foarte dezorientat și neștiind ce s-a întâmplat, zicând că butelia era acolo la ei în casă și ieșea gazul în cameră și că au chemat pompierii. Atunci susține că 1-a sunat la telefon pe fostul secretar al Primăriei Pălatca și i-a cerut să meargă repede cu o mașină după el să-1 ducă acasă, iar când a ajuns la locuința părinților săi a văzut lume multă adunată acolo, precum și că organele de poliție au îngrădit . de la ceilalți membrii de familie că mama lor a fost găsită moartă în casă și cu butelia de aragaz la ea în cameră. El a mai afirmat că în timpul cercetării la fața locului a fost chemat să recunoască niște obiecte de îmbrăcăminte aflate pe lada de lângă bucătăria de vară a părinților, pe care le-a recunoscut ca fiind haine cu care fusese îmbrăcat A. C. în dimineața respectivă, observând că erau pline de sânge. Atunci susține că tatăl său vitreg a strigat că el este autorul faptei, și că în timpul cercetării la fața locului au mers să caute oile pe câmp, găsindu-le împrăștiate, mai aflând de la tatăl vitreg că autorul omorului le-a sustras din casă toți banii și două telefoane celulare, despre care mai târziu a aflat de la membrii echipei de cercetare că a fost prins de polițiștii din D. în timp ce se deplasa cu un taximetru, fiind găsiți asupra lui banii sustrași (f.140, 198-201).

Într-adevăr, în urma dării sale în urmărire locală ca prezumtiv autor al faptelor, în cursul aceleiași zile la ora 17.15 un echipaj al Poliției mun. D. a oprit la . autoturismul taxi marca Dacia L. cu numărul de înmatriculare_, condus de numitul B. A.-N., în care se afla ca pasager un bărbat cu semnalmentele căutate, căruia solicitându-i să-și spună datele de identitate au stabilit că este vorba de numitul A. C., pe care l-au condus împreună cu șoferul taximetrului la sediul unității de poliție. În urma controlului corporal ce i-a fost făcut, s-au găsit asupra acestuia în bancnote suma de 34.396 lei, un telefon mobil marca „Nokia E5” de culoare neagră având ._/04/_/2 și cartela S. Orange cu seria_8PO09617, un alt telefon mobil marca „Nokia 1208” de culoare albastră cu ._/02/_/3 și cartela S. Orange cu ., un plic Orange Prepay ce conținea cartela de plastic a unui S. cu ._, trei pachete de țigări P. MALL, două cărți de vizită (Servicii complete de înmatriculare, respectiv Mondial MTM Company), două încărcătoare marca „Nokia” și două brichete (f.142-159).

Conducătorul taximetrului în care a fost depistat A. C.,

martorul B. A.-N., a relatat că la data de 04.12.2013, în jurul orei 15.00, în timp ce se afla cu autoturismul în standul de taximetre de la magazinul „Lidl” din mun. G., a fost anunțat de la dispecerat prin stație să meargă la frizeria de pe . solicitat de un client. Ajungând acolo, susține că a venit la el un tânăr de etnie rromă, îmbrăcat cu o giacă neagră, pantaloni blue-jeans și ghete, care i-a cerut să-1 ducă până în centru să-și cumpere un telefon și o cartelă, ducându-1 astfel la un magazin de telefoane Orange. Aici susține că după ce acesta s-a uitat la modelele expuse, nu i-a plăcut niciunul, astfel că i-a arătat telefonul lui, zicându-i că dacă îi place i-1 poate vinde, acceptând propunerea și plătindu-i pentru telefon suma de 260 lei și mai cumpărându-și din magazin o cartelă Prepay, încărcându-și cartela cu suma de circa 500 lei. De la acel magazin susține că tânărul rrom i-a cerut să-1 aducă la un restaurant să mănânce, mergând cu el la restaurantul „Conți” și așteptându-1 până a mâncat, unde consumația 1-a costat circa 60 lei, dându-i lui diferența ce i-a restituit-o ospătarul până la 100 lei, mai plătindu-i acolo și transportul din centru până la magazinul Orange și apoi la restaurant, precum și timpul cât 1-a așteptat aici, contravaloarea transportului până într-un oraș apropiat care să-i placă întrucât susținea că G. nu i-a plăcut, și contravaloarea plinului la autoturism, plătindu-i pentru toate acestea suma de 960 lei; la care s-a adăugat și suma de 260 lei plătită anterior pentru telefonul celular pe care i 1-a vândut. De acolo, de la restaurant, susține că la solicitarea tânărului rrom, 1-a dus cu taximetrul mai întâi la o cofetărie, unde au servit câte o prăjitură și apoi la o cafea, iar în continuare la un club de manele unde și-a luat ceva de băut, după care au plecat spre municipiul D.. Pe traseu susține că tânărul în cauză a vorbit la telefon în două rânduri cu o femeie, după care a mai sunat o doamnă din județul S., căreia îi spunea că merge la ea cu un BMW furat și să-1 aștepte la birtul din . i-a povestit că și-ar fi cumpărat garsonieră în Cluj, și că soția sa i-a născut un copil prematur la șapte luni, și că a fost la spital să-și vadă copilul, căruia i-a cumpărat haine, și că este de loc din Bacău și că în perioada cât a fost la muncă în Italia patronul i-ar fi dat o mașină, cu care a avut un accident, înainte de ., susține că a fost sunat la telefon de un coleg taximetrist, care 1-a întrebat dacă a fost oprit de poliție și că este razie, fiind oprite mașinile în căutarea unui bărbat, iar auzind probabil discuția la telefon, tânărul rrom ce era cu el i-a zis că îi dă zece milioane să-1 ducă până în Bacău, el răspunzându-i că nu poate să-1 ducă. Apoi, când s-au apropiat de stația de benzină OMV din D., văzând pe direcția spre gară echipajul de control al poliției, susține că s-a dus cu autoturismul dinadins spre echipaj și a oprit, iar polițiștii uitându-se la clientul său și comparându-1 cu fotografia pe are o aveau asupra lor, i-au cerut buletinul de identitate despre care a zis că nu-1 are, iar pe baza numelui și a datei de naștere polițiștii au înțeles că este vorba de bărbatul pe care îl caută, făcându-i control prin buzunare și găsind asupra lui suma de_ lei, două telefoane mobile și două pachete de țigări „P. Mall”. Apoi, după ce tânărului rrom i-au pus cătușele și l-au luat în autoturismul lor, polițiștii i-au cerut să meargă și el la sediul poliției pentru a da declarație, aflând acolo că cel în cauză este căutat pentru o crimă săvârșită în satul Pălatca.

Martorul B. A.-N. a predat la dosar sumele de bani ce i-au fost plătite de către A. C., inclusiv contravaloarea telefonului mobil marca „Nokia E5” pe care i 1-a vândut acestuia, suma totală predată la dosar fiind de 1220 lei; fapt pentru care la solicitarea sa i-a fost restituit telefonul mobil astfel răscumpărat. El nu a solicitat ca numitul A. C. să fie obligat la repararea prejudiciului, în urma predării la dosar a sumei de bani susmenționate spre a fi restituită aparținătorilor victimei (f.152-154, 227-231).

Pentru stabilirea modului și împrejurărilor în care a reușit să ajungă A. C. în mun. G. după comiterea faptelor, au fost identificați și audiați martorii S. I., G. G.-V. și G. O., care au relatat cele ce vor fi descrise în continuare.

Numitul S. I., domiciliat în ., a relatat că în dimineața de 04.12.2013, după ce a dus un porc la un vecin să-1 cântărească, a fost trimis de soție la magazin să cumpere ceva, iar în timp ce se afla în incinta magazinului a intrat un tânăr necunoscut de etnie rromă, îmbrăcat cu o haini neagră, pantaloni gri și ghete maro, care i-a întrebat pe cei de față dacă poate vreunul din ei să-l ducă cu autoturismul până în localitatea Sucutard sau G. afirmând că soția lui ar fi născut în noaptea aceea un prunc înainte de termen și că trebuie să meargă să-i cumpere haine pe care să i le ducă la spital. Inițial susține că a mers cu tânărul respectiv la o femeie din apropiere ce are mașină, cu numele de L. M., care însă nu a putut porni motorul, astfel că 1-a dus pe tânăr la vecinul său G. G., pe traseu tânărul povestindu-i că ești îngrijitor la oile unei femei cu numele de L. din Pălatca, vecinul său acceptând să-1 transporte pe acesta cu autoturismul (f.225-226).

Martorul G. G. a relatat că în dimineața de 04,12.2013, după ce a efectuat un transport de paie de la un vecin, a mers la locuința lui vecinul S. I. însoțit de un tânăr rrom, rugându-1 să-1 transporte pe tânăr la spital la G., deoarece nevasta lui ar fi născut un prunc înainte de termen și că vrea să-și vadă copilul și nevasta. Până la urmă susține că a acceptat solicitarea vecinului, deși nevastă-sa nu prea a fost de acord, având în vedere că oricum avea de făcut un drum cu autoturismul până în satul G. în apropiere de G.. După ce 1-a luat în autoturism, susține că tânărul rrom a început să-i povestească despre el că este din M. și s-a mutat în satul Hida, de unde și-a luat o nevastă care acum i-a născut un copil prematur la șapte luni, ce se află la spital în G., ajungând cu el până în satul Sucutard unde a vrut să-1 dea jos. Însă, susține că după ce i-a plătit pentru drumul până acolo suma de 105 lei, a început să-1 roage să-1 ducă până la G. la spital pentru că nu are cu ce să ajungă acolo, zicându-i că îi plătește încă pe atâta pentru drum și în G. îi va face și plinul la motorină; acceptând și ducându-1 cu mașina până în mun. G., unde au intrat pe la o pompă de benzină și a alimentat motorină în valoare de 101 lei. Apoi susține că 1-a transportat până la spitalul orășenesc, unde a oprit pentru a se da jos, dar tânărul rrom 1-a rugat să-1 mai aștepte vreo 20 de minute să-și vadă pruncul și să-i lase bani la nevastă-sa, fiind de acord și văzând cum acesta a intrat în incinta spitalului. După circa 20 de minute, afirmă că tânărul s-a reîntors la el la mașină și i-a cerut să-1 ducă undeva să-și cumpere niște haine, mergând astfel cu el în piața de lângă gara din G., de unde acesta și-a cumpărat de la tarabe mai multe obiecte de îmbrăcăminte și-a venit cu ele la mașină. La revenire, susține că a observat că nu mai avea pe el hainele cu care fusese îmbrăcat când 1-a luat cu mașina din satul Petea, ci altele noi pe care și le cumpărase din piață, având acum pe el o scurtă din fâș de culoare neagră sau bleumarin, pantaloni tip blugi albaștrii deschis și un alt pulover și alte încălțăminte, hainele pe care le-a dezbrăcat și altele noi cumpărate aducându-le cu el în trei pungi din plastic la mașină. Apoi, după ce s-a urcat în mașină cu plasele cu haine, susține că i-a cerut să-1 transporte la o frizerie să se tundă, astfel că de la gară 1-a dus până la sensul giratoriu, căutând o frizerie fără însă a găsi, astfel că a oprit autoturismul pe partea dreaptă și i-a cerut să coboare, înainte de a coborî, susține că tânărul rrom 1-a rugat să ducă la el acasă cele trei plase cu haine, spunându-i că va veni după vreo trei zile după ele, solicitare pe care a acceptat-o ducând hainele acasă la el, pe care ulterior le-a predat organelor de poliție spre a fi depuse la dosarul cauzei. De asemenea, G. G.-V. a predat la dosar și suma de 215 lei pe care i-a plătit-o cel pe care îl transportase cu autoturismul, în care este inclusă și valoarea carburantului cu care și-a făcut plinul la mașină, afirmând că nu solicită ca acesta să fie obligat să-i restituie această sumă. Totodată, el 1-a recunoscut după fotografia de la dosar pe tânărul pe care 1-a transportat cu autoturismul, ca fiind numitul A. C. (f. 156-168, 221-223).

Soția martorului de mai sus, G. O., a confirmat aspectele relatate de G. G.-V. (f. 155, 219-220).

După prinderea sa în împrejurările descrise, în primele declarații date în cauză inculpatul A. C. a recunoscut comiterea faptelor, relatând că a comis actele de agresiune asupra victimei datorită faptului că ar fi avut un incident cu proprietarul oilor care îl angajase ca cioban cu numele de Ioșca, care după ce în dimineața zilei de 04.12.2013 i-a dat să bea 50 de grame de rachiu și cafea, când i-a spus că va merge seara să-și încarce telefonul la locuința mamei lui, acesta i-ar fi zis „D_-te naibii cu telefonul tău și să nu-1 mai aduci la mine că m-ai înnebunit”. Apoi susține că s-a dus pe pășune unde 1-a întâlnit pe tatăl vitreg al proprietarului oilor și i-a cerut două țigări, după care a mers la coliba unde avea locul de dormit și de acolo a mers la locuința părinților lui Ioșca să-și ceară voie ca seara să vina să-și încarce telefonul. Acolo susține că a găsit-o pe mama lui Ioșca, victima S. I., care la solicitarea lui de a-i permite să vină seara să-și încarce telefonul i-ar fi răspuns „Du-te dracului cu telefonul tău!”, ceea ce l-a enervat și fără să-și dea seama din ce cauză a lovit-o și ea a vrut să fugă afară din casă, însă el a prins-o de picioare să o oprească și i-a tras pantalonii de pe ea, dezbrăcând-o de la brâu în jos. Apoi, susține că, cu briceagul pe care-1 avea la el i-a aplicat mai multe lovituri și a început să-i curgă sânge, în urma cărora el a fugit afară și s-a reîntors să vadă ce face femeia, găsind-o lângă canapeaua din prima cameră, culcată cu capul pe canapea. Atunci susține că a intrat în cealaltă încăpere și a căutat între hainele din dulap unde a găsit un plic cu bani pe care i-a luat și i-a băgat în buzunar, după care a mers în bucătăria de vară și a desfăcut butelia de la aragaz pe care a adus-o în camera unde era căzută femeia, și a deschis robinetul, iar apoi l-a închis înapoi, revenind însă din nou în cameră și mai deschizând o dată robinetul, după care a plecat de acolo la coliba sa. Acolo susține că și-a schimbat hainele, fără să țină minte dacă o parte din haine le-a lăsat lângă bucătăria de vară a femeii, iar după ce s-a îmbrăcat a mers pe jos până în centrul satului Palatca, unde a găsit o mașină de ocazie Dacia condusă de un bărbat care 1-a transportat până în localitatea apropiat, iar de acolo a oprit un taximetru și a mers cu el până la G.. Ajuns aici susține că din banii ce îi avea asupra lui și-a cumpărat o pereche de pantaloni și trei bluze, după care a mers la un băiat ce era lucrător la piață și 1-a rugat să îl ducă undeva unde să-și poată schimba hainele, înlocuindu-și pantalonii și bluza de pe el cu hainele nou cumpărate, iar pe cele vechi dându-i-le băiatului de la piață care le-a aruncat într-un tomberon. Apoi susține că a mers la un alt taximetrist și i-a cerut să îl ducă până în orașul apropiat înțelegându-se cu acesta să-i vândă telefonul său lui, pentru care i-a plătit suma de 250 de lei, iar apoi în timp ce mergea pe șosea au fost opriți de către un echipaj de poliție care le-a cerut să se legitimeze, el spunându-le la început polițiștilor că se numește C. V., după care le-a spus adevăratul său nume A. C., polițiștii cerându-i să-i însoțească la poliție, unde în urma controlului corporal asupra sa i-a fost ridicată suma de bani găsită și celelalte bunuri pe care le avea.

În ce privește suma de bani sustrasă, el a menționat că a fost vorba de aproximativ 36.000 lei, iar privitor la cuțitul pe care 1-a folosit la comiterea actelor de agresiune asupra victimei, a făcut relatări doar în fața judecătorului care a soluționat propunerea de arestare a sa preventivă, afirmând că l-a ascuns la stână unde avea locul de dormit, sub o căldare sau un lighean, de unde a și fost ridicat ca mijloc material de probă - corp delict, găsindu-se urme de sânge pe el, (fiind vorba de un briceag purtând inscripția „Stainless” cu coadă galbenă, în lungime de 25 cm, cu lama de circa 12 cm) (f.78-83,_, 174-178).

Privitor la valoarea telefonului și a banilor sustrași de inculpat, soțul victimei, S. N., a relatat că nu știe exact ce sumă de bani le-a fost sustrasă de acesta, în afară de susținerea din prima declarație cum că ar fi vorba de circa 30.000 lei, dar că pe lângă bani, li s-a mai sustras telefonul mobil marca „Nokia” ce a fost găsit asupra inculpatului, și un alt telefon mobil marca „Nokia” de culoare roz, încă nou și nepus în funcțiune al soției, pe care tot el ar fi putut să-1 sustragă. I-au fost restituite pe bază de proces-verbal lui S. N., lănțișorul din aur aflat la gâtul victimei, suma de 34.396 lei și telefonul mobil marca „Nokia” găsite de organele de poliție asupra inculpatului, telefon care fiind vechi și uzat are valoarea de maxim 50 lei, suma de 1220 lei preluată de la martorul B. A.-N. și suma de 215 lei predată de martorul G. G.-V., care totalizate constituie suma de 35.831 lei, mai fiindu-i predate la solicitarea sa și obiectele de îmbrăcăminte și încălțăminte lăsate de inculpat acestui din urmă martor să i le păstreze la domiciliul său, pentru a le înmâna gratuit oamenilor sărmani.

Fiul victimei, martorul I. I., la care a fost angajat inculpatul ca îngrijitor la oi, a menționat la audierea sa, a participat în proces ca persoana vătămată, fără a formula pretenții civile, afirmând, ca și soția sa, că are bănuiala că A. C. a avut briceagul folosit la actele de agresiune de la îngrijitorul de oi cu numele de N., identificat ca având numele de V. N., putând exista și o înțelegere între cei doi cu privire la comiterea faptelor asupra mamei sale.

I. I. a mai predat la dosar și telefonul celular al lui A. C., lăsat la locuința sa la încărcat în dimineața comiterii faptelor, iar prin cumnatul său B. M. a mai predat și niște obiecte de îmbrăcăminte ale îngrijitorului său de la oi, având pe ele pete de substanță de culoare brun-roșcată, pe care rezultă că inculpatul le-a avut pe el în momentul comiterii actelor de agresiune și le-a dezbrăcat la stână, înainte de a se deplasa de acolo în satul Petea (f. 198-205, 234-245).

A fost identificat și audiat și numitul V. N., zis „N.”, privitor la cele susținute de I. I. și soția sa, care însă a negat susținerile celor doi, afirmând că nu este adevărat că briceagul respectiv ar fi fost al său, ori că a cunoscut ce intenționează să facă A. C., inculpatul confirmând că briceagul a fost al lui personal și îl purta asupra sa având nevoie de el ca îngrijitor la oi (f.232-233, 289).

Au mai fost audiate în cauză și fiicele victimei S. I., Seleși A., D. L., M. M. și B. S., care ar arătat că nu cunosc date despre împrejurările în care a decedat mama lor, și despre autorul faptelor, despre care au aflat după producerea evenimentelor de la ceilalți membrii de familie (f.141, 206-213).

În ceea ce îl privește pe inculpatul A. C., dată fiind reținerea în sarcina sa și a infracțiunii de omor deosebit de grav, s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice potrivit art. 116 și art. 117 din vechiul Cod de procedură penală.

Prin raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr.Al/_/23.01.2014 al Institutului Național de Medicină Legală „M. Minovici" București, s-a concluzionat că numitul A. C. prezintă diagnosticul „Tulburare de personalitate de tip antisocial” că păstrează capacitatea psihică de apreciere critică a conținutului și consecințelor faptelor sale, că are discernământul păstrat în raport cu faptele pentru care este cercetat și că nu se recomandă măsuri de siguranță cu caracter medical (f.246-253).

Cu ocazia ultimei sale audieri în cauză, inculpatul și-a menținut recunoașterea inițială a săvârșirii faptelor, pe care a afirmat că le regretă. Privitor la aspectele ce i-au fost făcute cunoscute ca fiind reținute ca stare de fapt, inculpatul și-a menținut susținerea inițială cum că în dimineața evenimentelor ar fi mers la locuința victimei S. I. cu intenția să-i ceară să-1 lase să-și încarce telefonul mobil și că aceasta i-ar fi răspuns „Du-te naibii cu telefonul tău, țigane!”, ceea ce l-ar fi înfuriat și din această cauză a comis actele de agresiune, afirmație ce în privința solicitării încărcării telefonului este nereală, având în vedere că de dimineață își lăsase telefonul la încărcat la locuința lui I. losif. În legătură cu aceeași stare de fapt, el a negat că înainte de a o ucide ar fi lovit-o pe victimă pentru a o determina să-i spună unde-și ține banii în casă ori să-i dea banii, ci că, s-a enervat atunci când i-a zis „D_-te naibii cu telefonul tău, țigane!”, lovind-o cu pumnii și cu un picior în zona unui ochi, și când a încercat să fugă a prins-o de picioare și i-a tras pantalonii de pe ea, iar apoi a lovit-o și cu briceagul pe care îl avea la el, după care s-a dus la șifonier și a tras hainele să-și ia un alt pulover pentru că era plin de sânge, atunci căzând jos un plic cu bani pe are 1-a luat, mai luând și un telefon mobil pe care 1-a găsit pentru a chema un taxi cu care să plece de acolo; iar înainte de a pleca a mers și a adus și butelia de aragaz de la bucătăria de vară, în camera în care era victima și i-a dat drumul la gaz, plecând de acolo. Alte aspecte relevante ale declarației inculpatului sunt recunoașterea briceagului ridicat de la stână, ca fiind cel pe care l-a folosit la actele de agresiune și care este al său, recunoașterea după planșele fotografice a telefonului său mobil predat la dosar de către I. losif și a celor două telefoane găsite asupra sa de către organele de poliție, unul sustras de la victimă și al doilea cumpărat de la martorul B. A.-N., precum și precizările în privința banilor cheltuiți din suma sustrasă de la victimă, alții decât cei plătiți taximetristului și martorului G. G.-V., respectiv că pe hainele cumpărate din mun. G. a plătit circa 1000 lei, pe cartela Orange cumpărată cu 5 euro și pe încărcarea ei, suma de 100 euro, iar banii cheltuiți pe mâncare și băutură ar fi fost 4 lei o bere pentru el, un ceai cu 2 lei pentru șofer, 50 ml cognac cu 3 lei pentru el și o friptură cu 10 lei, care adunate dau suma de circa 1500 lei. Prin adăugarea acestei sume la restul sumelor banilor ce i-au fost restituiți persoanei vătămate S. N. anterior, în sumă de 35.831 lei, se poate aprecia că suma totală sustrasă de inculpat a fost de circa 37,330 lei, iar dacă avem în vedere sumele descrise de taximetristul B. A.-N. ca fiind cheltuiți de inculpat ar putea ajunge la suma de 38.000, plus telefonul mobil marca „Nokia” în valoare de maxim 50 lei (f.288-290).

În faza cercetării judecătorești a fost audiat inculpatul A. C., partea civilă S. N., persoana vătămată Iuhos I., martorul Iuhos V. pe latura civilă a cauzei și martorii M. A., S. I. și V. N., aceștia din urmă menținând declarațiile date în faza de urmărire penală. Martorul M. A. a fost audia doar în faza cercetării judecătorești fiind persoana în prezența căreia a fost găsit cuțitul în locul indicat de către inculpat. Martorul V. N. a susținut în continuare că nu a făcut schimb de cuțite cu inculpatul și că briceagul folosit la comiterea omorului nu îi aparține și nu l-a văzut anterior.

În privința inculpatul A. C. acesta a susținut în fața judecătorului că recunoaște faptele comise, însă a relatat oarecum diferit modul de desfășurare a evenimentelor, susținând pentru început, că s-a deplasat la domiciliul victimei (fără a se întâlni în prealabil cu soțul acesteia pe care totuși, l-a văzut de la distanță) pentru a-i cere niște bani, deoarece dorea să se întoarcă în M. și cum victima l-a refuzat spunând că nu are bani, s-a enervat și a lovit-o cu pumnul în față, aceasta căzând la pământ, în continuare lovind-o cu piciorul în frunte de unde a început să îi curgă sânge și cum aceasta intenționa să fugă a oprit-o, trăgând-o de pantaloni și după aceea a imobilizat-o, legând-o cu mâinile la spate cu propria sa basma. A așezat apoi victima pe un pat și i-a cerut în continuare bani, aceasta răspunzând că nu are decât 55 lei. Susține inculpatul că, fiind murdar cu sânge pe haine a deschis un dulap pentru a căuta haine de schimb iar din dulap a căzut un plic cu bani. A intenționat să ia banii și să plece însă gândindu-se că victima va începe să strige a scos cuțitul pe care îl avea asupra sa și a lovit-o de circa 6 ori, după care a adus butelia în încăpere și a dat drumul la gaz părăsind apoi locul faptei, intenționând să ajungă în zona natală.

Analizând declarațiile succesive ale inculpatului care, deși recunoaște săvârșirea faptelor, a nuanțat circumstanțele concrete ale comiterii acestora, prin prisma materialul probator administrat pe tot parcursul procesului penal, în special față de cele constatate la fața locului referitor la prezența și poziționarea masivă a urmelor de sânge la . opinia noastră, cel mai probabil lovirea victimei cu cuțitul a survenit la scurt timp de la momentul intrării inculpatului în locuință pe fondul încercării acesteia de a scăpa.

Credem că motivul prezenței inculpatului în casa victimei a fost acela al obținerii ilicite a unor sume de bani, despre care bănuia că se află în locuință, inculpatul reacționând violent odată ce a întâmpinat refuzul victimei.

Modalitatea concretă de săvârșire a faptelor este pusă în evidență, dincolo de declarațiile inculpatului și de urmele materiale de la fața locului și de multiplele leziuni provocate acesteia prin lovituri cu pumnii și picioarele, prin comprimarea corpului de pardoseală cu genunchii, precum și prin numărul de plăgi produse prin înjunghiere cu briceagul, inclusiv în zona mâinilor, de unde rezultă încercarea disperată a victimei de a se să se apăra. S-a dovedit în cursul procesului și împrejurarea că inculpatului i s-a interzis accesul în locuința victimei, el fiind de fapt angajatul fiului acesteia, împrejurarea că ușile de acces nu erau îndeobște asigurate, astfel cum se întâmplă în localitățile rurale neputând pune sub semnul îndoielii existența elementelor constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu, în plus inculpatul recunoscând că victima i-a cerut imperios să plece înainte a o lovi.

S-a încercat acreditarea ideii că inculpatul ar fi premeditat omorul, prin aceea că și-a procurat un cuțit, prin observarea și cunoașterea obiceiurilor victimei, culegerea de informații despre momentul când aceasta ar putea fi singură, sens în care s-a și formulat o cerere de schimbare a încadrării juridice prin reținerea și a acestei agravante.

Nu există însă temeiuri, dincolo de orice îndoială rezonabilă, să se rețină că inculpatul a comis omorul și în condițiile premeditării.

Astfel premeditarea presupune o anumită atitudine psihică a făptuitorului care poate fi identificată în concret în prezența anumitor elemente și anume: luarea hotărârii de a săvârși infracțiunea, exteriorizarea acesteia prin obținerea de informații necesare executării omorului, pregătirea instrumentelor necesare, alegerea locului și timpului cel mai propice și în general orice activități de natură să asigure atingerea scopului urmărit suprimarea vieții unei persoane, scurgerea unui anumit interval de timp între luarea hotărârii infracționale și punerea sa în executare, interval în care făptuitorul realizează activități pregătitoare. S-a afirmat astfel că în ipoteza în care acest interval de timp scurs între luarea hotărârii și punere ei în executare nu este îndestulător pentru a permite autorului să chibzuiască cu adevărat ori dacă nu a întreprins nici un act pregătitor circumstanța în discuție nu poate fi reținută.

Or, în acest caz concret, nu rezultă că inculpatul ar fi luat anterior hotărârea de a suprima viața victimei, procurarea cuțitului în ziua anterioară (cuțit pe care de altfel, l-a și arătat celor aflați în casa victimei în seara zilei de 03.12.2013) nefiind dovedită și neavând această valență. fiind știut faptul că cei care se ocupă cu îngrijirea oilor poartă asupra lor un cuțit, apoi acesta cunoștea obiceiurile victimei prin prisma activității pe care o desfășura pentru fiul acesteia de circa o lună, având astfel sporadic acces în casa victimei și chiar dacă știa că fiul acesteia care, oricum locuia la o anumită distanță, va merge după lemne, nu putea prevedea că soțul victimei nu va fi acasă. Întâmplarea a făcut ca inculpatul, venind de la locuința martorului Iuhos I. să se întâlnească cu soțul victimei iar după despărțirea de acesta, a plecat la locuința acesteia, intervalul de timp fiind prea scurt pentru a reține că ar fi vorba despre premeditare. Cel mai probabil scopul pentru care inculpatul a mers la locuința victimei a fost obținerea unor sume de bani despre care bănuia că se află în casă iar pe fondul discuțiilor cu victima, inculpatul a comis omorul în împrejurările descrise mai sus.

Opinăm că cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de apărătorul persoanelor vătămate și al părții civile nu este întemeiată și drept urmare va fi respinsă, deoarece nu există dovezi că inculpatul a luat anterior hotărârea de a ucide victima și nu a făcut pregătiri în mod expres în acest sens.

La dosarul cauzei se află următoarele probe și mijloace de probă:p roces-verbal de sesizare din 04.12.2013 (f.3); Proces-verbal de cercetare la fața locului (f.4-7), planșa cu fotografii judiciare de la cercetarea la fața locului (f.8-48), Două plicuri conținând urme papilare ridicate de la fața locului (f. 49-50), Planșa cu fotografii judiciare ale obiectelor de vestimentație ridicate de pe lada din bucătăria de vară (f.51 -56), adresa Inspectoratul de Poliție Județean Cluj nr._/2013 privind autorul impresiunilor papilare identificate în sistemul AFIȘ Morphotrak (f.57), Raport de constatare tehnico-științifică privind autorul urmelor papilare de la locul faptei (f.58-67); Proces-verbal al primilor polițiști sosiți la fața locului (f.68-69); Referatul Inspectoratului de Poliție Județean Cluj cu propunerea de trimitere a cauzei la parchet, (f.71-73); Proces-verbal privind conducerea cu câinele de urmărire (f.74); Planșe cu fotografii judiciare efectuate asupra lui A. C. și a bunurilor găsite asupra lui, cu ocazia depistării lui de către organele de poliție (f 78-83); Proces-verbal de asistare la efectuarea autopsiei victimei și planșa fotografică efectuată cu acea ocazie (f. 86-110), Concluzii preliminare și raportul de constatare medico-legală nr.8562/III/647/23.01.2014 al Institutului de Medicină Legală Cluj-N. (f. 85, 111-117), Proces-verbal de identificare și ridicare a briceagului corp delict, împreună cu planșa fotografică (f. 119-133), Adresa nr._/2013 a Inspectoratului pentru Situații de Urgență a Județului Cluj (f. 135); Fișa de urgență prespitalicească SMURD din 04.12.2013 (f. 136-137), Proces-verbal întocmit de lucrătorii Poliției mun. D. cu ocazia prinderii inculpatului A. C., împreună cu planșa fotografică a unei părți din obiectele găsite asupra lui (f. 142-150), Proces-verbal al lucrătorilor Postului de Poliție Comunală Pălatca privind suma de bani și obiectele de îmbrăcăminte ridicate de la numitul G. G.-V., împreună cu planșa fotografică (f.157-168), Declarațiile persoanei vătămate S. N. (f.138-139, 183-184,189), Proces-verbal de restituire a sumelor de_ lei plus 215 lei și a telefonului Nokia 1208 persoanei vătămate S. N. (f.185), Proces-verbal de preluare de la persoana vătămată S. N. a protezei victimei S. I. împreună cu planșa fotografică (f.186-188), P. și proces-verbal de restituire persoanei vătămate S. N. a unui lănțișor din aur de culoare galbenă și a sumei de 1220 lei împreună cu planșa fotografică (f. 190-194), Dovada de predare persoanei vătămate S. N. a obiectelor de îmbrăcăminte lăsate de inculpat la martorul G. G.-V. (f. 196-197), Declarațiile persoanei vătămate I. I. (f. 140, 198-201), - Proces-verbal de preluare de la persoana vătămată I. I. a telefonului mobil marca Nokia aparținând inculpatului A. C. împreună cu planșa fotografică (f.202-205), Declarațiile date ca martor, apoi ca persoană vătămată ale fiicei victimei, S. A. (f.206-207, 295-296), Declarațiile date ca martor, apoi ca persoană vătămată ale fiicei victimei, M. M. (f.208-209,299-300), Declarațiile date ca martor, apoi ca persoană vătămată ale fiicei victimei, D. L. (f.212-213, 297-298), Declarația dată ca martor a fiicei victimei, B. S. (f.210-211), Proces-verbal în care soțul lui B. S. comunică că este plecată în străinătate și că își menține declarația de martor (f.301), Declarațiile martorului I. A.-M. (f.214-216), Declarația martorului I. A. (f.217-218), Declarațiile martorului G. O. (f. 154,219-220), Declarațiile martorului G. G.-V. (f. 155-156, 221-223), Declarația martorului Saboullisie (f.225-226), Declarațiile martorului B. A.-N. (f. 151 -153,227-229), Proces-verbal privind predarea la dosar de către martor a sumei de 1220 lei (f.250), Proces-verbal de restituire a telefonului mobil marca Nokia E5martorului B. A.-N. (f.231), Declarația martorului V. N. (f.232-233), Proces-verbal de predare la dosar de către numitul B. V. M. a obiectelor de îmbrăcăminte cu pete de culoare brun-roșcată ale lui A. C. găsite la stâna de oi din satul Pălatca împreună cu planșa cu fotografii judiciare (f.234-245), Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr.Al/_/23.01.2014 a Institutului Național de Medicină Legală M. Minovici București (f.251-253), Declarațiile inculpatului A. C. (f. 173-178, 286-290), Fotografia cu date de identificare ale inculpatului (f. 179), Proces-verbal de identificare a inculpatului (f. 180), Fișa de cazier judiciar a inculpatului (f. 170), Proces-verbal de studiere a dosarului de către avocatul C. R. desemnat să-i asigure asistența juridică din oficiu inculpatului (f.291), Proces-verbal de studiere a dosarului de către avocatul I. A. I., apărător ales al persoanelor vătămate S. A., M. M. și D. L. (f.292)

Or, analizând toate aceste probe și mijloace de probă, apreciem că vinovăția inculpatului a fost pe deplin dovedită, acesta urmând a răspunde penal pentru acestea.

Faptele din prezentul dosar au fost comise sub imperiul Codului penal din 1968 iar la data de 01.02.2014 a intrat în vigoare Noul Cod penal, situație în care se pune problema aplicabilității legii penale mai favorabile.

Art.5 din Noul Cod penal prevede că în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale se aplică legea mai favorabilă.

În acest sens, reținem că potrivit deciziei nr. 265/06.05.2014 pronunțată de Curtea Constituțională a României, aplicarea legii penale mai favorabile infracțiunilor în curs de judecată se face potrivit criteriului aprecierii globale, sens în care instanța urmează a identifica, raportat la situația concretă a inculpatului, care este legea mai favorabilă aplicabilă situației juridice a acestuia.

Reținem astfel, că limitele de pedeapsă pentru infracțiunea de omor deosebit de grav, sunt aceleași atât potrivit legii vechi (art. 174- art. 176 alin. 1 lit. a și d C.pen. de la 1969), cât și potrivit legii noi (art. 188 alin. 1- art. 189 alin.1 lit. d și hC.pen.), respectiv detențiune pe viață, alternativ cu pedeapsa închisorii de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi.

Pe de altă parte, deși infracțiunea de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 ind. 1 lit. b și c C.pen. de la 1969 este prevăzută de legea veche cu limite de pedeapsă cu închisoarea între 7 și 20 de ani, iar potrivit legii noi (art. 233 - art. 234 alin. 1 lit. a și f C.pen.) are limite de pedeapsă mai reduse, cuprinse între 3 și 10 ani închisoare iar la infracțiunea de violare de domiciliu, legea nouă respectiv art. 224 al.2 C.pen. prevede de asemenea limite mai reduse de la 6luni la 3 ani închisaore, (fără a ne referi la tratamentul recidivei postexecutorii prevăzut de art.43 al. 5 NCP care prevede majorarea limitelor de pedeapsă cu jumătate) întrucât cele trei infracțiuni au fost săvârșite în condițiile concursului real de infracțiuni, opinăm că tratamentul sancționator distinct al pluralității de infracțiuni potrivit celor două legi penale este hotărâtor în vederea determinării legii penale mai favorabile potrivit criteriului aprecierii globale.

Sub acest aspect, dispozițiile art. 39 alin. 1 lit. b din Noul cod penal, prevăd obligativitatea aplicării unui spor de pedeapsă egal cu o treime din pedepsele stabilite pentru infracțiunile de tâlhărie și violare de domiciliu, în timp ce art. 34 din Codul Penal din 1969 instituie aplicarea unui spor facultativ de până la 5 ani închisoare, astfel că în concret, legea nouă apare mai puțin favorabilă situației juridice concrete a inculpatului, în situația în care instanța se va orienta spre pedeapsa închisorii, nu spre pedeapsa detențiunii pe viață.

În drept:

Faptele inculpatului A. C., care la data de 04.12.2013, în intervalul orar 09.00 – 12.00, a pătruns fără drept în locuința victimei S. I., de la marginea satului Pălatca, jud. Cluj, înarmat cu un briceag pe care îl avea asupra sa ca îngrijitor de oi, și apoi i-a aplicat victimei mai multe lovituri cu pumnii și picioarele în zona feței și a corpului, iar după căderea ei la pământ i-a comprimat corpul cu picioarele (genunchii) de sol, aplicându-i cu ferocitate și un număr de peste 20 de lovituri cu briceagul în zona toraco-abdominală, precum și la nivelul brațelor cu care încerca să se apere, provocându-i astfel leziuni deosebit de grave în urma cărora a decedat în chinuri groaznice, moarte care potrivit raportului de constatare medico-legală întocmit în cauză a fost violentă și s-a datorat plăgii înțepat-tăiate de pe marginea anterioară a axilei stângi, penetrantă în cavitatea pericardică și transfixiantă la nivel cardiac, după care și-a însușit din locuință suma de circa 38.000 lei și un telefon mobil în valoare de circa 50 lei, iar la plecare a adus în camera victimei pe care o ucisese butelia de la aragaz și i-a dat drumul gazului în cameră, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin.2 din vechiul Cod penal, omor deosebit de grav, prev. de art. 174 alin. l, art. 176 alin. 1 lit. a și d din vechiul Cod penal și tâlhărie, prev. de art.211 alin. 1, alin.2¹ lit. b și c din vechiul Cod penal.

Având în vedere că inculpatul a comis infracțiunile de mai sus după condamnarea sa la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru infracțiunea de tâlhărie, aplicată prin sentința penală nr.323/17.09.2002 a Tribunalului Bacău, rămasă definitivă prin decizia penală nr.369/05.11.2002 a Curții de Apel Bacău, din executarea căreia a fost liberat condiționat la data de 27.07.2005, cu un rest neexecutat de pedeapsă de 684 zile închisoare, se vor aplica față de acesta și prevederile art.37 alin. l lit. b din vechiul Cod penal privind recidiva mare postexecutorie.

La individualizarea judiciară a pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpatului se vor avea în vedere criteriile generale de individualizare, prev. de art. 72 C.pen. de la 1969, în principal circumstanțele concrete de săvârșire a faptelor, respectiv inculpatul a acționat cu brutalitate asupra unei femei aflată la o vârstă destul de înaintată, pe care o cunoștea, în chiar locuința acesteia, relațiile anterioare dintre aceștia caracterizându-se prin omenia victimei față de inculpat, apoi disproporția de forțe evidentă între victimă și inculpat, scopul urmărit de acesta al obținerii unor sume de bani, violența deosebită cu care inculpatul a acționat, lovind victima în mod repetat cu un cuțit, cu pumnii și picioarele și prin comprimarea corpului la pământ, cauzându-i astfel chinuri groaznice, care dovedesc cruzimea de care acesta a dat dovadă, conduita ulterioară a acestuia fiind vădit interesul său de a se asigura prin orice mijloace că victima a decedat, și nu în ultimul rând, antecedentele sale penale.

Chiar dacă inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor, această împrejurare nu poate fi valorificată în sensul reținerii de circumstanțe atenuante judiciare în favoarea sa, gravitatea deosebită a faptelor și în special a infracțiunii de omor deosebit de grav, care a adus atingere dreptului fundamental la viață a unei persoane, îndreptățind instanța la a aplica o pedeapsă orientată către maximul pedepsei închisorii, respectiv 25 de ani, reținând suplimentar din referatul de evaluare psiho socială întocmit în cauză de Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj și lipsa oricărei empatii a inculpatului față de victimă și urmașii acesteia, fiind complet detașat de implicațiile faptelor sale în viața acestora.

Ca atare, pentru considerentele expuse, tribunalul va aplica inculpatului

A. C. următoarele pedepse: 25 (douăzeci și cinci ) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav, prev. de art. 174 al. 1, 176 al.1 lit. a și d din Codul penal din 1969 cu art. 37 lit. b din Codul penal din 1969 și art.5 al. 1 din Noul cod penal; 3 ( trei ) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, prev. de art. 192 al. 2 din Codul penal din 1969 cu art. 37 lit. b din Codul penal din 1969 și art.5 al. 1 din Noul cod penal și 8 (opt) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 211 al .1, al. 2/1 lit. b și c din Codul penal din 1969 cu art. 37 lit. b din Codul penal din 1969 și art.5 al. 1 din Noul cod penal.

În baza art. 176 alin. 1, art. 65 alin. 2 și 3 C.pen. de la 1969 va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi ales în autoritățile publice și în alte funcții elective publice, prev. de art. 64 lit. a tz. a II-a C.pen. de la 1969, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale, potrivit dispozițiilor art. 66 C.pen. de la 1969.

În baza art. 33 lit.a din Codul penal din 1969 tribunalul va constata că

infracțiunile sunt concurente și în baza art. 34 lit.b din Codul penal din 1969 va dispune contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea de:

-25 (douăzeci și cinci ) ani închisoare.

În baza art. 35 alin. 1 C.pen. de la 1969 va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi ales în autoritățile publice și în alte funcții elective publice, prev. de art. 64 lit. a tz. II C.pen. de la 1969, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale, potrivit dispozițiilor art. 66 C.pen. de la 1969.

În baza art. 71 din Codul penal din 1969 va interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza II și b din Codul penal din 1969, începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la terminarea executării pedepsei.

Se va menține starea de arest a inculpatului A. C. și se va deduce din durata pedepsei aplicate timpul reținerii și al arestului preventiv din 04.12.2013 până la zi.

În temeiul art. 404 al. 6 C.p.pen. se va dispune încunoștiințarea persoanelor vătămate din prezentul dosar și a părții civile, cu privire la eliberarea în orice mod a inculpatului .

Sub aspectul laturii civile reținem că s-a constituit parte civilă în cauză persoana vătămată S. N., solicitând obligarea inculpatului la plata sumei de 4926,05 lei cu titlu de daune materiale reprezentând cheltuielile de înmormântare ale victimei și la plata sumei de_ euro cu titlu de daune morale, cu dobânda legală de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la plata integrală a acestor sume.

Inculpatul a precizat că este de acord cu despăgubirea părții civile în măsura în care va avea mijloace materiale iar la dosarul cauzei au fost depuse în susținerea pretențiilor civile o . înscrisuri (filele 24-28) și a fost audiat martorul Iuhos V. (fila 57) care a precizat că toate cheltuielile de înmormântare le-a suportat partea civilă S. N..

În privința despăgubirilor pretinse cu titlu de daune morale, considerăm că acestea sunt justificate chiar dacă nu în cuantumul pretins, fiind dincolo de orice îndoială că durerea părții civile a fost imensă, mai ales date fiind condițiile în care s-a petrecut decesul, faptul că el a fost persoana care a găsit-o fără viață pe cea care i-a fost soție și cu care desigur, spera să-și trăiască bătrânețile mai departe.

Durerea sa nu poate fi ușor cuantificată în bani, fiind foarte dificil să îți pierzi tovarășul de viață la această vârstă și în asemenea condiții, context în care instanța va admite în parte acțiunea civilă formulată și va obliga pe inculpat să plătească acesteia despăgubiri civile în sumă de 4926,05 lei reprezentând daune materiale și_ lei reprezentând daune morale, cu dobânda legală de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la achitarea integrală a acestor sume.

Persoanele vătămate I. I., S. A., D. L., M. M. și B. S., fiu și fiice ale victimei, nu au formulat pretenții civile în cauză. Nici martorii B. A.-N., care a predat la dosar suma de 960 lei primită de la inculpat pentru serviciile prestate, și G. G.-V. care a predat suma de 215 lei primită în aceleași condiții, nu au solicitat obligarea inculpatului de a le restitui aceste sume, aceste sume fiind restituite părții civile S. N., ca de altfel și suma ridicată de la inculpat odată cu prinderea sa.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 se va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

În baza art. 118 lit. b din Codul penal din 1969 se va dispune confiscarea specială de la inculpat a briceagului corp delict (cu inscripția Stainless, cu coada galbenă în lungime de 25 cm și lama de 12 cm) folosit la comiterea faptei.

În baza art. 272 C.pr.pen. se va stabili în favoarea Baroului Cluj suma de 200 lei, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru acordarea asistenței judiciare obligatorii a inculpatului, av. Oproae I., care se va avansa din FMJ.

În baza art.276 C.p.pen. va obliga pe inculpat să plătească părții civile S. N. și persoanelor vătămate S. A., M. M., D. L. și Iuhos I. cheltuieli judiciare în sumă de 2913,10 lei, reprezentând onorariul avocațial și alte cheltuieli de xerocopiere a actelor de la dosar.

În baza art.276 C.p.pen. va obliga pe inculpat să plătească persoanei vătămate S. A. cheltuieli judiciare în sumă de 400 lei reprezentând onorariul avocațial.

În baza art.274 al. 1 C.pr.pen. va obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în sumă de 3000 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Constată că potrivit criteriului aprecierii globale conform deciziei nr. 265/06.05.2014 pronunțată de Curtea Constituțională a României, legea penală mai favorabilă aplicabilă în prezenta cauză este Codul Penal de la 1969.

Respinge cererea formulată de apărătorul părții civile S. N. de schimbare a încadrării juridice a infracțiunii reținute în sarcina inculpatului A. C. din infracțiunea de omor deosebit de grav, prev. de art. 174 al. 1, 176 al.1 lit. a și d din Codul penal din 1969 cu art. 37 lit. b din Codul penal din 1969 în infracțiunea de omor deosebit de grav, prev. de art. 174 al. 1, 175 al .1 lit. a și art. 176 al.1 lit. a și d din Codul penal din 1969 cu art. 37 lit. b din Codul penal din 1969.

Condamnă pe inculpatul A. C., fiul lui natural și R., născut la data de 16.04.1981 în ., recidivist, studii 8 clase, necăsătorit, CNP_, în prezent în Penitenciarul G., la pedepsele de:

- 25 (douăzeci și cinci ) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de

omor deosebit de grav, prev. de art. 174 al. 1, 176 al.1 lit. a și d din Codul penal din 1969 cu art. 37 lit. b din Codul penal din 1969 și art.5 al. 1 din Noul cod penal;

- 3 ( trei ) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, prev. de art. 192 al. 2 din Codul penal din 1969 cu art. 37 lit. b din Codul penal din 1969 și art.5 al. 1 din Noul cod penal;

- 8 (opt) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev.

de art. 211 al .1, al. 2/1 lit. b și c din Codul penal din 1969 cu art. 37 lit. b din Codul penal din 1969 și art.5 al. 1 din Noul cod penal.

În baza art. 176 alin. 1, art. 65 alin. 2 și 3 C.pen. de la 1969, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi ales în autoritățile publice și în alte funcții elective publice, prev. de art. 64 lit. a tz. a II-a C.pen. de la 1969, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale, potrivit dispozițiilor art. 66 C.pen. de la 1969.

În baza art. 33 lit.a din Codul penal din 1969 constată că infracțiunile sunt

concurente și în baza art. 34 lit.b din Codul penal din 1969 dispune contopirea pedepselor aplicate pentru acestea inculpatul executând pedeapsa cea mai grea de:

-25 (douăzeci și cinci ) ani închisoare.

În baza art. 35 alin. 1 C.pen. de la 1969, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi ales în autoritățile publice și în alte funcții elective publice, prev. de art. 64 lit. a tz. II C.pen. de la 1969, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale, potrivit dispozițiilor art. 66 C.pen. de la 1969.

În baza art. 71 din Codul penal din 1969 interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza II și b din Codul penal din 1969, începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la terminarea executării pedepsei.

Menține starea de arest a inculpatului A. C. și deduce din durata pedepsei aplicate timpul reținerii și al arestului preventiv din 04.12.2013 până la zi.

În temeiul art. 404 al. 6 C.p.pen. dispune încunoștiințarea persoanelor vătămate din prezentul dosar și a părții civile, cu privire la eliberarea în orice mod a inculpatului .

Admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă S. N. și obligă pe inculpat să plătească acesteia despăgubiri civile în sumă de 4926,05 lei reprezentând daune materiale și_ lei reprezentând daune morale, cu dobânda legală de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la achitarea integrală a acestor sume.

Ia act de faptul că persoanele vătămate S. A., M. M., D. L., Iuhos I. și B. S. nu au formulat pretenții civile în cauză.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

În baza art. 118 lit. b din Codul penal din 1969 dispune confiscarea specială de la inculpat a briceagului corp delict (cu inscripția Stainless, cu coada galbenă în lungime de 25 cm și lama de 12 cm) folosit la comiterea faptei.

În baza art. 272 C.pr.pen., stabilește în favoarea Baroului Cluj suma de 200 lei, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru acordarea asistenței judiciare obligatorii a inculpatului, av. Oproae I., care se avansează din FMJ.

În baza art.276 C.p.pen. obligă pe inculpat să plătească părții civile S. N. și persoanelor vătămate S. A., M. M., D. L. și Iuhos I. cheltuieli judiciare în sumă de 2913,10 lei.

În baza art.276 C.p.pen. obligă pe inculpat să plătească persoanei vătămate S. A. cheltuieli judiciare în sumă de 400 lei.

În baza art.274 al. 1 C.pr.pen. obligă inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în sumă de 3000 lei.

Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 26.06.2014.

PREȘEDINTE GREFIER

A. T. D. P. ONES

Red. 2 ex./A.T../D.M.

27.06.2014

← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 270/2014....		Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Sentința nr. 286/2014. Tribunalul CLUJ Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Decizia nr. 123/2014. Tribunalul CLUJ Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Decizia nr. 248/2014. Tribunalul CLUJ Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 270/2014. Tribunalul CLUJ Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Sentința nr. 52/2014. Tribunalul CLUJ Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Sentința nr. 62/2014. Tribunalul CLUJ Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 732/2014. Tribunalul CLUJ Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 676/2014. Tribunalul CLUJ