Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Sentința nr. 142/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 142/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 18-02-2014 în dosarul nr. 184/235/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 3/2014
Ședința publică de la 18 Februarie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE S. T.
Grefier L. B.
S-a luat spre examinare contestația formulată de către P. DE PE L. JUDECĂTORIA G. împotriva sentinței penale nr. 142/01.02.2014 a Judecătoriei G. privind pe condamnatul L. T., precum și contestația formulată de condamnat împotriva aceleiași hotărâri.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apărătorul desemnat din oficiu al condamnatului L. T., av. C. R. C., cu delegație avocațială depusă la dosar, lipsă fiind condamnatul.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj este reprezentat prin procuror D. C..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, instanța constată lipsa condamnatului L. T., însă raportat la împrejurarea că s-a depus la dosar un fax din partea Penitenciarului Spital București - Jilava, din care rezultă că, condamnatul L. T. este internat în această unitate spitalicească apreciază că nu este viciu de procedură. Mai constată că prezența condamnatului nu este obligatorie potrivit art. 23 alin. 10 din Legea nr. 255/2013.
Instanța întreabă participanții dacă sunt cereri de formulat sau excepții de invocat.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea judiciară a contestației.
Reprezentanta Ministerului Public susține contestația formulată de către P. de pe lângă Judecătoria G., casarea sentinței penale pentru nelegalitate. Arată că prin sentința penală nr. 142/01.02.2014, în temeiul art. 595 din C.pr.pen., Judecătoria G. a admis sesizarea Comisiei de evaluare a incidenței aplicării legii penale mai favorabile din Penitenciarul G. cu privire la persoana privată de libertate L. T. și în consecință a înlocuit pedeapsa rezultantă de 5 ani și 3 luni închisoare aplicată în urma unei operațiuni de contopire, cu măsura educativă a internării într-un centru de detenție pe aceeași durată de timp, respectiv 5 ani și 3 luni, după care această măsură a fost redusă ca și cuantum la o perioadă de 5 ani. În opinia sa, există trei argumente pentru care se impunea înlocuirea măsurii automat, respectiv un prim aspect, pedeapsa închisorii executabilă de 5 ani și 3 luni trebuia să fie înlocuită cu măsura educativă a internării într-un centru de detenție doar pe aceeași durată de timp fără a efectua în continuare operațiunea juridică suplimentară de reducere a acesteia la 5 ani raportat la art.21 alin.1 din Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicarea a noului Cod penal respectiv a Legii nr.286/2009, care prevede că pentru infracțiuni comise în timpul minorității pedeapsa rezultantă se înlocuiește cu măsura educativă a internării într-un centru de detenție pe o perioadă egală cu durata pedepsei închisorii, deci se aplică automat o înlocuire; consideră că normele tranzitorii sunt de strictă aplicare și ele nu pot fi completate cu alte norme. Pe de altă parte, art. 6 alin. 4 din Codul penal se referă la corespondența dintre măsurile educative pe legea veche și cele pe legea nouă, iar art. 6 alin. 1 la corespondența dintre pedepsele pe legea veche și cele pe legea veche. Însă doar norma tranzitorie se referă la corespondența dintre pedeapsa aplicată pe legea veche și măsura educativă ce trebuie aplicată minorilor pe legea nouă, prin urmare doar aceasta trebuie respectată. Iar norma tranzitorie prevede în mod clar că pedeapsa rezultantă, indiferent de cuantumul ei dacă nu depășește 20 de ani, se înlocuiește cu măsura educativă a internării într-un centru de detenție pe aceeași perioadă.
Apărătorul din oficiu al condamnatului, solicită admiterea contestației Parchetului astfel cum a fost formulată. Totodată solicită acordarea onorariului avocațial din FMJ.
TRIBUNALUL
Prin sentința penală nr. 142/01.02.2014 Judecătoria G. a admis sesizarea Comisiei de evaluare a incidenței aplicării legii penale mai favorabile pentru persoana condamnată L. T., s-a descontopit pedeapsa rezultantă aplicată prin sentința penala nr. 215/2011 a Judecătoriei G. și s-au repus în individualitatea lor pedepsele de 4 ani 9 luni închisoare (sentința 967/2010), 4 ani 2 luni închisoare (sentința 826/2010) și 4 ani 6 luni închisoare (sentința 118/2010) cu înlăturarea sporului de 5 luni închisoare.
In temeiul art. 449 alin. 1 lit. a Cod procedura penala, raportat la art. 36 alin. 2 din Codul penal au fost eliminate sporurile de 9 luni inchisoare, de 1 an închisoare, de 18 luni închisoare si 2 luni închisoare și au fost recontopite pedepsele, a fost aplicată pedeapsa cea mai de 4 ani și 9 luni închisoare, ce a fost sporită cu 6 luni închisoare, în final 5 ani 3 luni închisoare.
In temeiul art. 71 Cod. pen, art. 20 alin 2 din Constituția României si art. 1 din Convenția EDO s-au interzis condamnatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal.
S-a constatat intervenirea legii penale mai favorabile pentru pedeapsa la care a fost condamnat inculpatul L. T..
În baza art. 125 Cod Penal s-a dispus modificarea executării pedepsei prin măsura educativa a internării într-un centru de detenție
În baza art. 6 alin. (1) C. pen., s-a redus pedeapsa aplicată inculpatului, de la 5 ani și 3 luni la 5 ani măsura educativa a internării . detentie.
S-a dispus anularea mandatului de executare a pedepsei nr. 1634/2011.
În temeiul 36, alin. 3, C. pen s-a dedus din durata pedepsei rezultante de 5 ani perioada deja executată începând cu data de 21.01.2010, până la zi.
În baza art.275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 6 alin. 1 și 125 din Codul penal, potrivit ultimului text de lege măsura educativă a internării într-un centru de detenție neputând depăși ca durată 5 ani.
Împotriva acestei hotărâri a formulat contestație P. de pe lângă Judecătoria G. care a solicitat desființarea hotărârii atacate, considerată nelegală deoarece instanța trebuia pur și simplu să înlocuiască pedeapsa rezultantă de 5 ani și 3 luni închisoare cu măsura educativă a internării într-un centru de detenție, pe aceeași perioadă, astfel cum prevede art. 21 din Legea nr. 187/2012.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de contestație formulate, a actelor și lucrărilor dosarului și a dispozițiilor legale în materie, tribunalul constată că demersul parchetului este justificat, hotărârea primei instanțe fiind nelegală raportat la încălcarea art. 21 din Legea nr. 187/2012 de punere în aplicare a Codului penal care prevede la aliniatul 1 că pedeapsa închisorii executabilă, aplicată în baza Codului penal de la 1969 pentru infracțiuni comise în timpul minorității, se înlocuiește cu măsura educativă a internării într-un centru de detenție pe o perioadă egală cu durata pedepsei închisorii, iar la aliniatul 3 că în cazul pluralității de infracțiuni înlocuirea prevăzută la aliniatul 1 se face cu privire la pedeapsa rezultantă. Considerăm că textul este suficient de clar pentru a nu comporta discuții.
Petentul se afla în executarea unei pedepse rezultante de 5 ani și 3 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1569/03.10.2011 a Judecătoriei G., sentință de contopire a pedepselor de 4 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 118/2010 a Judecătoriei G., 4 ani și 2 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 826/2010 a Judecătoriei G. și 4 ani și 9 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 967/2010 a Judecătoriei G..
Potrivit art. 21 din Legea nr. 187/2012 pedeapsa de 5 ani și 3 luni închisoare aplicată inculpatului L. T. pentru infracțiuni comise în minorat trebuie înlocuită cu măsura educativă privativă de libertate a internării într-un centru de detenție pe o perioadă de 5 ani și 3 luni închisoare cu consecința înlăturării și a pedepsei accesorii.
De asemenea, trebuie considerată executată din măsura educativă aplicată perioada 21.01.2010, la zi.
Prin urmare, în temeiul art. 23 alin. 10 din Legea nr. 255/2013 raportat la art. 4251 alin. 7 pct. 2 lit. a din Codul de procedură penală se va admite contestația formulată de P. de pe lângă Judecătoria G. în sensul celor de mai sus, cheltuielile judiciare aferente prezentei contestații urmând a rămâne în sarcina statului potrivit art. 275 alin. 3 din Codul de procedură penală.
Facem precizarea că dispozițiile art. 6 alin. 4 din Codul penal se referă la înlocuirea unei măsuri educative cu altă măsură educativă, caz în care devin aplicabile și dispozițiile art. 125 din Codul penal la care a făcut referire instanța de fond, măsura educativă privativă de libertate a internării într-un centru de detenție neputând depăși 5 ani și nu la înlocuirea unei pedepse cu o măsură educativă caz în care se aplică exclusiv art. 21 din Legea nr. 187/2012 strict conform dispozițiilor acestuia.
Împotriva aceleiași hotărâri a formulat contestație și condamnatul L. T. care solicită să rămână în executarea unei pedepse în penitenciar, contestație care nu poate fi admisă pentru că s-ar încălca principiul neînrăutățirii situației în propria cale de atac consacrat de art. 4251 alin. 4 rap. la art. 418 din Codul de procedură penală. Urmare a respingerii contestației condamnatului acesta urmează a fi obligat la plata în favoarea statului a cheltuielilor judiciare în cuantum de 150 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 23 alin. 10 din Legea nr. 255/2013, art. 4251 alin. 7 pct. 2 lit. a NCPP admite contestația formulată de P. de pe lângă Judecătoria G. împotriva sentinței penale nr. 142/01.02.2014 a Judecătoriei G. pe care o desființează în totalitate și, soluționând cauza:
În baza art. 23 din Legea nr. 255/2013 rap. la art. 6, art. 113, art. 125 C.pen, art. 21 din Legea nr. 187/2013 admite contestația la executare ca urmare a sesizării Comisiei de evaluare a incidenței aplicării legii penale mai favorabile, constituită în temeiul HG 836/2013 la nivelul Penitenciarului G., în consecință:
- face aplicarea legii penale mai favorabile în privința condamnatului L. T., fiul T. și M., născut la data de 04.06.1992, CNP_, deținut în Penitenciarul G. și înlocuiește pedeapsa rezultantă de 5 ani și 3 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1569/03.10.2011 a Judecătoriei G. pentru săvârșirea unor infracțiuni în minorat, cu măsura educativă a internării într-un centru de detenție pe o perioadă de 5 ani și 3 luni.
Înlătură pedeapsa accesorie.
Consideră executată din măsura educativă aplicată perioada 21.01.2010, la zi și dispune anularea mandatului de executare a pedepsei nr. 1634/2011 emis de Judecătoria G..
În baza art. 23 alin. 10 din Legea nr. 255/2013, art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b NCPP respinge contestația formulată de condamnatul L. T. împotriva aceleiași sentințe penale.
În baza art. 272 NCPP stabilește în favoarea Baroului Cluj suma de 100 lei ce se va avansa din Fondul Ministerului Justiției pentru apărător din oficiu av. C. R. C..
În baza art. 275 alin. 2 NCPP obligă contestatorul să plătească în favoarea statului suma de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, în temeiul art. 275 alin. 3 NCPP restul cheltuielilor judiciare avansate de stat la fond și în contestație rămânând în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 18.02.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
S. T. L. B.
Red. S.T./05.03.2014/5 ex.
| ← Infracţiuni de corupţie. Legea nr. 78/2000. Sentința nr.... | Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013.... → |
|---|
