Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Sentința nr. 122/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 122/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 21-02-2014 în dosarul nr. 771/117/2014
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA PENALĂ
Sentința penală nr. 122 /2014
Ședința publică de la data de 21 februarie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: L. F.
GREFIER: L. B.
Pe rol soluționarea sesizării din oficiu privind aplicarea legii penale mai favorabile, cu privire la condamnarea dispusă prin sentința penală nr. 501/21.12.2012 a Tribunalului Cluj, definitivă prin decizia penală nr. 123/15.01.2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție în privința condamnatei P. M. E..
Fără citarea persoanei condamnate.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
Prin sesizarea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj sub nr. de mai sus, petenta-condamnată P. M. E. a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile, cu privire la condamnarea dispusă prin sentința penală nr. 501/21.12.2012 a Tribunalului Cluj, definitivă prin decizia penală nr. 123/15.01.2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, fără a indica motivele pentru care apreciază că sesizarea sa este întemeiată.
La dosarul cauzei au fost atașate, din oficiu, copia mandatului de executare a pedepsei nr. 688/2012, precum și copia legalizată a sentinței penale nr. 501/21.12.2012 a Tribunalului Cluj, precum și extras de pe portalul Înaltei Curți de Casație și Justiție și respective a Curții de Apel Cluj cu privire la soluțiile din căile de atac.
Analizând actele dosarului și dispozițiile legale, instanța reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 501/21.12.2012 a Tribunalului Cluj, definitivă prin decizia penală nr. 123/15.01.2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost condamnată inculpata P. M. E. la 6 ani închisoare și 3 ani înterzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b C.pen. de la 1969 pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prev. de art. 215 alin. 1,2, 3 și 5 C.pen. de la 1969, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. de la 1969, art. 74 alin. 1 lit. a,c- art. 76 alin. 1 lit. a C.pen. de la 1969.
Prin aceeași sentință inculpata a fost condamnată la pedeapsa de 1 an și 11
luni închisoare pentru infracțiunea de fals informatic, prev. de art. 48 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. 2, art. 74 alin. 1 lit. a și c- art. 76 lit. d C.pen. de la 1969; la 2 luni și 15 zile închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290, cu aplicarea art. 41 alin. 2, art. 74 alin. 1 lit. a și c- art. 76 lit. e tz. I C.pen. de la 1969 și respectiv la 2 ani și 11 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de efectuare în mod continuat de operațiuni prin utilizarea unui instrument de plată electronic, fără consimțământul titularului de către o persoană care, în virtutea atribuțiilor sale de serviciu, realizează operații tehnice necesare emiterii instrumentelor de plată electronică sau efectuării operațiunilor cu acestea, prev. de art. 27 alin. 1 și 4 lit. a din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. 2, art. 74 alin. 1 lit. a și c, art. 76 lit. c C.pen. de la 1969.
Pedepsele au fost contopite și s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii pe o perioadă de 3 ani a drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b din Codul penal din 1969, care a fost sporită cu 3 luni, în final inculpata urmând să execute pedeapsa rezultantă de 6 ani și 3 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii pe o perioadă de 3 ani a drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b din Codul penal din 1969.
Pe lângă pedeapsa principală a fost aplicată inculpatei și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) tz. a II-a din Codul penal din 1969.
În baza sentinței penale menționate s-a emis MEPI nr. 688/2012 emis de Tribunalul Cluj la data de 15.01.2014, executarea pedepsei începând la data de 21.01.2014, cu deducerea reținerii și a arestului preventiv de la 02.09.2010 la 22.12.2011.
Pentru aplicarea dispozițiilor art. 6 Cod proc. pen., instanța urmează să analizeze, în ordinea menționată, următoarele aspecte:
- aplicarea legii mai favorabile în ceea ce privește limitele maxime de pedeapsă pentru infracțiunile săvârșite potrivit legii noi
- aplicarea legii mai favorabile în ceea ce privește tratamentul juridic sancționator privitor la concursul de infracțiuni
- În ceea ce privește limitele de pedeapsă mai favorabile, instanța
urmează să stabilească limitele maxime de pedeapsă prevăzute de legea nouă pentru infracțiunile pentru care inculpata a fost condamnată.
Astfel, în ceea ce privește infracțiunea de înșelăciune cu consecințe
deosebit de grave, prev. de art. 215 alin. 1,2, 3 și 5 C.pen. de la 1969, reținem că Noul Cod Penal nu mai prevede ca și agravantă specială producerea de consecințe deosebit de grave, infracțiunea găsindu-și corespondentul în dispozițiile de incriminare de la art. 244 alin. 1 și 2 C.pen. (fapta fiind săvârșită prin mijloace frauduloase), cu limitele de pedeapsă de la 1 la 5 ani închisoare.
Instanța reține însă faptul că inculpatei i-au fost reținute circumstanțele atenuante prev. de art. 74 alin. 1 lit. a și c C.pen. de la 1969, fiind totodată condamnată pentru săvârșirea infracțiunii în forma continuată, în condițiile art. 41 alin. 2 C.pen. de la 1969.
Textul art. 79 alin. 3 C.pen. impune a se acorda eficiență, în măsura în care sunt incidente, cu prioritate cauzelor de atenuare a răspunderii penale și numai ulterior cauzelor de agravare a răspunderii penale.
În aceste condiții, în această ordine ipotetică ne vom preocupa a stabili dacă și în ce măsură sunt incidente circumstanțele atenuante și respectiv aplicarea regimului sancționator al formei continuate a infracțiunii potrivit noii reglementări.
Astfel, în ceea ce privește reținerea circumstanțelor atenuante, arătăm, cu titlu preliminar, că doctrina de specialitate a stabilit cu caracter de principiu, faptul că instituția pedepsei nu poate fi privită disociat de instituția reținerii circumstanțelor atenuante, cu alte cuvinte, nu va fi posibilă aplicarea separată a dispozițiilor din legile succesive privind încadrarea juridică a faptei și reținerea circumstanțelor atenuante, urmând a se face o apreciere globală a legii penale mai favorabile (F. Streteanu- Documentare privind aplicarea în timp a legii penale mai favorabile în condițiile intrării în vigoare a Noului Cod Penal, p. 18-19, pe www.just.ro).
În aceste condiții, se impune a se verifica dacă și în ce măsură circumstanțele atenuante reținute în favoarea inculpatei în sentința de condamnare își găsesc corespondentul în actuala reglementare, răspunsul fiind negativ, în sensul că nu mai sunt prevăzute ca si circumstanțe atenuante conduita bună avută anterior săvârșirii faptei și nici atitudinea procesuală a inculpatului. Pe cale de consecință, nu se va putea acorda eficiență circumstanțelor atenuante în ordinea de stabilire a pedepsei după criteriile prev. de art. 79 alin. 3 NCP.
Pe de altă parte, regimul sancționator al formei continuate a infracțiunii este prevăzut de art. 36 alin. 1 C.pen., constând în majorarea limitelor de pedeapsă pentru infracțiunea săvârșită cu cel mult 3 ani.
Pe cale de consecință, în vederea aplicării legii penale mai favorabile pedepselor definitiv aplicate, se impune a se compara pedeapsa maximă prev. de art. 244 alin. 1 și 2 C.pen., cu aplicarea art. 36 alin. 1 C.pen. (fără acordarea eficienței circumstanțelor atenuante judiciare, pentru rațiunile expuse în precedent)- de 8 ani închisoare, cu pedeapsa stabilită în concret de instanță pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. 1,2,3 și 5 C.pen., de la 1969, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. de la 1969, art. 74 alin. 1 lit. a,c- art. 76 alin. 1 lit. a C.pen. de la 1969- de 6 ani închisoare, impunându-se concluzia că nu sunt incidente dispozițiile art. 6 C.pen.
Legea nouă nu apare ca fiind mai favorabilă nici în privința pedepsei complementare a interzicerii pe o durată de 3 ani a drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen. de la 1969, legea nouă permițând interzicerea acestor drepturi (care își găsesc corespondentul în dispozițiile art. 66 alin. 1 lit. a,b și d C.pen.), pe o durată de până la 5 ani, potrivit dispozițiilor art. 66 alin. 1 C.pen.
În ceea ce privește infracțiunea de fals informatic, prev. de art. 48 din Legea nr. 161/2003, aceasta își găsește în prezent corespondentul în dispozițiile art. 325 C.pen., cu limite de pedeapsă de la 1 la 5 ani.
În mod similar și după același raționament, se constată faptul că nu se poate acorda eficiență circumstanțelor atenuante judiciare prev. de art. 74 alin. 1 lit. a și c C.pen. de la 1969, urmând a se compara pedeapsa maximă aplicabilă condamnatei în baza art. 325, cu aplicarea art. 36 alin. 1 C.pen.- de 8 ani închisoare, cu pedeapsa în concret stabilită de instanță pentru săvârșirea infracțiunii de fals informatic, prev. de art. 48 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. 2, art. 74 alin. 1 lit. a și c- art. 76 lit. d C.pen. de la 1969- de 1 an și 11 luni închisoare, impunându-se concluzia că nu sunt incidente dispozițiile art. 6 C.pen.
În privința infracțiunii de fals material în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 C.pen. de la 1969, incriminarea își găsește corespondentul în dispozițiile art. 322 C.pen., cu limite de pedeapsă de la 6 luni la 3 ani alternativ cu amenda.
Fiind reținute aceleași circumstanțe atenuante judiciare prev. de art. 74 alin. 1 lit. a și c C.pen. de la 1969, se impune aceeași concluzie că nu se poate acorda eficiență circumstanțelor atenuante judiciare prev. de art. 74 alin. 1 lit. a și c C.pen. de la 1969, urmând a se compara pedeapsa maximă aplicabilă condamnatei în baza art. 322 C.pen, cu aplicarea art. 36 alin. 1 C.pen.- de 6 ani închisoare, cu pedeapsa în concret stabilită de instanță pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 C.pen. de la 1969, cu aplicarea art. 41 alin. 2, art. 74 alin. 1 lit. a și c- art. 76 lit. e tz. I C.pen. de la 1969- de 2 luni și 15 zile închisoare, impunându-se concluzia că nu sunt incidente dispozițiile art. 6 C.pen.
În sfârșit, în ceea ce privește infracțiunea de efectuare în mod continuat de operațiuni prin utilizarea unui instrument de plată electronic, fără consimțământul titularului de către o persoană care, în virtutea atribuțiilor sale de serviciu, realizează operații tehnice necesare emiterii instrumentelor de plată electronică sau efectuării operațiunilor cu acestea, prev. de art. 27 alin. 1 și 4 lit. a din Legea nr. 365/2002, incriminarea își găsește corespondentul în dispozițiile art. 250 alin. 1 C.pen., cu limite de pedeapsă de la 2 la 7 ani.
În mod similar cu situația celorlalte infracțiuni, nu se poate reține incidența circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 alin. 1 lit. a și c C.pen. de la 1969, care nu se mai regăsesc în noua reglementare. Pe cale de consecință, se impune compararea pedeapsei maxime aplicabilă condamnatei în baza art. 350 alin. 1 C.pen, cu aplicarea art. 36 alin. 1 C.pen.- de 10 ani închisoare, cu pedeapsa în concret stabilită de instanță pentru săvârșirea infracțiunii de efectuare în mod continuat de operațiuni prin utilizarea unui instrument de plată electronic, fără consimțământul titularului de către o persoană care, în virtutea atribuțiilor sale de serviciu, realizează operații tehnice necesare emiterii instrumentelor de plată electronică sau efectuării operațiunilor cu acestea, prev. de art. 27 alin. 1 și 4 lit. a din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. 2, art. 74 alin. 1 lit. a și c- art. 76 lit. c C.pen. de la 1969- de 2 ani și 11 luni închisoare, impunându-se concluzia că nu sunt incidente dispozițiile art. 6 C.pen.
Nici în privința efectuării operațiunilor de contopire a pedepselor stabilite de instanță după regulile concursului de infracțiuni, legea nouă nu apare ca fiind mai favorabilă, atâta vreme cât noua reglementare a dispozițiilor art. 39 alin. 1 lit. b C.pen., impune aplicarea la pedeapsa cea mai grea a unui spor obligatoriu de o treime din cuantumul cumulat al restului pedepselor. În aceste condiții, sporul de 3 luni închisoare stabilit de instanță este net inferior cuantumului de o treime din cuantumul cumulat al pedepselor de 1 an și 11 luni, 2 luni și 15 zile și 2 ani și 11 luni închisoare (în total 5 ani și 15 zile închisoare) stabilite prin sentința de condamnare.
Pe de altă parte, actuala reglementare instituie același regim al pedepselor complementare în caz de pluralitate de infracțiuni ca și legea veche, art. 45 alin. 1 NCP impunând adăugarea pedepsei complementare stabilite pentru una dintre infracțiuni la pedeapsa principală.
Nici în privința pedepselor accesorii, legea nouă nu este mai favorabilă condamnatei, textul art. 65 alin. 1 NCP stabilind regula existenței corespondenței între conținutul pedepsei accesorii cu cea a pedepsei complementare.
Pentru a conchide, nefiind identificate dispoziții ale legii noi care să fie aplicabile situației juridice a condamnatei în temeiul art. 6 NCP, se va dispune respingerea ca neîntemeiată a contestației la executare formulată de condamnata P. M. E..
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligată condamnata la plata în favoarea statului a sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
În baza art. 23 din Legea nr. 255 din 2013 și în baza art. 595 C. proc. pen., respinge ca neîntemeiată contestația la executare formulată de condamnata P. M. E., fiica lui M. și L., ns. la data de 20.11.1982, în prezent deținută în Penitenciarul G., privind aplicarea legii penale mai favorabile.
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., obligă condamnata la plata în favoarea statului a sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Cu drept de contestație în termen de 3 zile de la comunicare cu condamnata și cu P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.I.I.C.O.T., S. Teritorial Cluj.
Pronunțată în ședință publică, azi, 21.02.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
L. F. L. B.
LF/LF/4 ex./11.03.2014
| ← Revocarea amânării executării pedepsei. Art.591 NCPP.... | Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013.... → |
|---|
