Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Decizia nr. 212/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 212/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 21-07-2014 în dosarul nr. 1132/235/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ NR.212/2014
Ședința publică de la 21 iulie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. L.
Grefier: D. T.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj este reprezentat prin procuror: G. P..
Pe rol se află contestația formulată de către petentul condamnat D. C.-B. împotriva sentinței penale nr.761 din data de 18.04.2014 pronunțată de Judecătoria G., cauza având ca obiect sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă petentul condamnat D. C.-B., aflat în stare de arest, personal și asistat de apărătorul desemnat din oficiu, av. M. V.-G., în baza delegației avocațiale depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, la interpelarea instanței, petentul condamnat arată că își menține contestația formulată și este de acord să fie asistat de către apărătorul desemnat din oficiu.
Instanța întreabă participanții dacă sunt alte cereri de formulat sau excepții de invocat.
Reprezentanta Ministerului Public invocă excepția tardivității căii de atac.
Apărătorul petentului condamnat, față de excepția invocată, solicită instanței amânarea cauzei în vederea efectuării unei cercetări amănunțite cu privire la momentul la care s-a făcut comunicarea sentinței către inculpat.
Petentul condamnat D. C.-B., având ultimul cuvânt, arată că nu i-a fost comunicată sentința decât la B. M. unde fusese anterior încarcerat, iar la Penitenciarul G. nu a primit nici o comunicare.
Instanța pune în vedere inculpatului că, potrivit dovezii de comunicare, la data de 6 mai 2014 i-a fost comunicată sentința prin administrația Penitenciarului B. M., iar la data de 16 mai 2014 s-a emis mandatul de executare a pedepsei, prin urmare nu mai este necesară efectuarea vreunei verificări cu privire la acest aspect.
TRIBUNALUL
Prin sentința penală nr. 761/18.04.2014 a Judecătoriei G., în temeiul articolului 21 din Legea numărul 187/2012 și articolului 595 alineatul (1) din Codul de procedură penală a fost admisă sesizarea comisiei constituite în Penitenciarul G. în baza Hotărârii Guvernului nr. 836/2013, referitoare la persoana privată de libertate D. C. B., născut la data de 12.12.1988 în municipiul T., județul Cluj, cu antecedente penale, codul numeric personal_, domiciliat în municipiul T., ., apartamentul 11 județul Cluj, în prezent deținut la Penitenciarul G., în prezent deținut în Penitenciarul G. și, în consecință:
1. S-au descontopit pedepsele contopite prin sentința penală numărul 399/2013 a Judecătoriei T..
2. A fost înlocuită pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală numărul 140/2007 a Judecătoriei T. cu măsura educativă a internării într-un centru de detenție cu o durată de 3 ani.
3. În temeiul articolului 585 din Codul de procedură penală, s-au contopit următoarele pedepse, stabilite prin sentințe penale ale Judecătoriei T.:
a) 4 ani 8 luni închisoare (sentința 399/2013),
b) 7 ani închisoare (sentința 428/2011) iar dintre acestea aplică pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare, fără spor; în total 7 ani închisoare.
4. S-a contopit pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare de la punctul 3, cu măsura educativă de 3 ani internare într-un centru de detenție (de la punctul 2) și a aplicat numitului Daros C.-B. o pedeapsă de 7 ani închisoare.
5. S-au interzis condamnatului drepturile prevăzute de articolul 64 alineatul 1 litera a) teza a II-a din Codul penal, pe durata executării pedepsei.
6. S-a scăzut din durata pedepsei finale precizate la punctul 5, perioada executată începând cu data de 07.06.2011 până la zi.
7. A fost anulat mandatul de executare cu numărul 484/2013, emis de Judecătoria T.. S-a dispus emiterea unui nou mandat pentru executarea pedepsei finale din prezenta sentință.
8. Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin sesizarea comisiei constituite în Penitenciarul G. în baza Hotărârii Guvernului nr. 836/2013 (filele 3-4), s-a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile în privința numitului Daros C.-B., în sensul aplicării articolelor 113 și 125 NCP referitor la pedeapsa din sentința 140/2000 (sau 140/2007?).
Analizând probele aflate la dosar precum și normele juridice în vigoare, instanța de fond a reținut următoarele:
I. Prin sentința penală nr. 399/2013 a Judecătoriei T., instanța a hotărât următoarele:
În baza art. 211 alin.1, alin.2 lit. b, c C. penal, alin. 2 ind. 1 lit.a C. penal, cu aplicarea art. 320 ind. 1 alin.1-4, 7 C. pr. penală, condamnă pe inculpatul inculpatul D. C. B.- fiul lui N. și M., născut la data de 12.12.1988, în T., jud. Cluj, cetățenie română, studii 8 clase, fără ocupație, necăsătorit, cu antecedente penale, domiciliat în T., ., ., și f.f.l. în T., .. 7B, ., în prezent deținut la Penitenciarul G., CNP:_, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, la pedeapsa inchisorii în cuantum de 4 ani și 8 luni.
Constată incidența art. 40 alin.1 C. penal.
În baza art. 83 C. penal, revocă beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei de 3 ani inchisoare aplicată prin SP 140/2007 a Judecătoriei T. care se cumulează cu pedeapsa aplicată prin prezenta, pedeapsa rezultantă fiind de 7 ani și 8 luni inchisoare.
În baza art. 33 lit. a, art. 34 lit. b C. penal, contopește pedeapsa stabilită prin prezenta (7 ani și 8 luni inchisoare) cu pedeapsa de 7 ani inchisoare stabilită prin SP 428/2011 a Judecătoriei T., pedeapsa finală fiind de 7 ani și 8 luni inchisoare.
In baza art. 71 C.pen. interzice inculpatului drepturile prevazute de art. 64 lit. a tz II C.pen. de la data ramanerii definitive a prezentei si pana la finalizarea executarii pedepsei.
În baza art. 36 alin.3 C. penal, scade din pedeapsa aplicată durata executată de la 07.06.2011 la zi.
Pentru executarea pedepsei finale s-a emis mandatul numărul 484/2013.
II. Prin sentința penală nr. 140/2007 a Judecătoriei T., instanța a hotărât următoarele:
Condamnă pe inculpatul D. C. B. …pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. și ped. de articolul 211 al. 1 și 2 lit. c, alin. 21 lit. a C.pen., cu aplic. art. 99 și următ. C. pen, art. 74, 76 C. pen. la o pedeapsa de 3 ani închisoare..
Persoana privată de libertate Daros C.-B. se află în Penitenciarul G. pentru executarea pedepsei din sentința penală nr. 399/2013 a Judecătoriei T. (fila 3).
Conform articolului 250 din Legea numărul 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr. 15/1968 privind Codul penal, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997, cu modificările și completările ulterioare. iar potrivit articolului 247 din Legea numărul 187/2012 respectiva lege a intrat în vigoare la data de 1 februarie 2014. Pe aceeași dată a intrat în vigoare noul Cod penal (Legea numărul 286/2009) conform articolului 246 din Legea numărul 187/2012.
După cum se poate observa, infracțiunea din sentința penală nr. 140/2007 a Judecătoriei T. a fost săvârșită de condamnat în perioada în care era minor. Celelalte infracțiuni pentru care s-au contopit pedepsele prin sentința penală numărul 399/2013 a Judecătoriei T., au fost săvârșite de condamnat în perioada în care era major.
Prin urmare, instanța de fond a admis sesizarea comisiei în temeiul articolului 21 din Legea numărul 187/2012 și articolului 595 alineatul (1) din Codul de procedură penală și, în consecință, a descontopit pedepsele contopite prin sentința penală numărul 399/2013 a Judecătoriei T..
Potrivit articolului 21 alineatul (1) din Legea numărul 187/2012, (1) Pedeapsa închisorii executabilă, aplicată în baza Codului penal din 1969 pentru infracțiuni comise în timpul minorității, se înlocuiește cu măsura educativă a internării într-un centru de detenție pe o perioadă egală cu durata pedepsei închisorii.
Conform articolului 23 alineatul (4) din Legea numărul 255/2013 (așa cum a fost modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului numărul 116/2013) (4) Instanța sesizată cu privire la situațiile prevăzute la alin. (2) va examina și rezolva, din oficiu, referitor la aceeași persoană, orice aspecte necesare soluționării cauzei.
Prin urmare, instanța de fond a procedat la înlocuirea pedepsei de 3 ani închisoare cu măsura educativă a internării într-un centru de detenție pe o perioadă de 3 ani.
De asemenea, instanța de fond a contopit cele două pedepse stabilite condamnatului în perioada în care era major, în pedeapsa mai grea de 7 ani închisoare, fără spor; în total 7 ani închisoare. Instanța nu poate spori pedeapsa mai grea deoarece prin sentința anterioară pedeapsa nu a fost sporită iar dacă ar fi sporită prin prezenta sentință s-ar crea condamnatului o situație mai grea.
Conform articolului 129 alineatul (2) din Codul penal, (2) În cazul săvârșirii a două infracțiuni, dintre care una în timpul minorității și una după majorat, pentru infracțiunea comisă în timpul minorității se ia o măsură educativă, iar pentru infracțiunea săvârșită după majorat se stabilește o pedeapsă, după care: … b) dacă măsura educativă este privativă de libertate, iar pedeapsa este închisoarea, se aplică pedeapsa închisorii, care se majorează cu o durată egală cu cel puțin o pătrime din durata măsurii educative ori din restul rămas neexecutat din aceasta la data săvârșirii infracțiunii comise după majorat;
Potrivit Codului penal din 1969 și deciziei numărul 30/2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție-Secțiile Unite într-un recurs în interesul legii, … în situația cererii întemeiate pe dispozițiile art. 449 din Codul de procedură penală, în caz de concurs de infracțiuni săvârșite de un inculpat minor, căruia i s-au aplicat atât pedepse, cât și măsuri educative, acestea se contopesc conform art. 34 din Codul penal, în sensul aplicării sancțiunii rezultante celei mai grele.
Prin urmare, potrivit legii vechi, se aplica principiul absorbției, astfel că aceasta este mai favorabilă decât legea nouă.
Având în vedere cele de mai sus, instanța de fond a contopit pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare cu măsura educativă de 3 ani internare într-un centru de detenție și a aplicat în final numitului o pedeapsă de 7 ani închisoare.
În temeiul articolului 36 alineatul (3) din Codul penal din 1969, s-a scăzut din pedeapsa rezultantă, perioada executată începând cu data de 07.06.2011 până la zi.
În temeiul articolului 71 din Codul penal din 1968, condamnatului i s-au interzis drepturile prevăzute de 64 alineatul 1 litera a) teza a II-a din Codul penal, pe durata executării pedepsei.
În temeiul articolului 3 din Legea numărul 255/2013, articolului 555 alineatul (1) și articolului 599 alineatul (4) din Codul de procedură penală (nou), instanța de fond a anulat mandatul de executare emis în cauză și a dispus emiterea unui nou mandat pentru executarea pedepsei finale din prezenta sentință.
În temeiul articolului 272 și articolului 275 alineatul 3 din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Împotriva acestei hotărâri a formulat contestație, la data de 23 mai 2014, condamnatul D. C.-B., care a arătat că este nemulțumit de hotărârea pronunțată de prima instanță, fără a preciza însă motivele pentru care înțelege să critice această hotărâre.
Analizând sentința atacată, prin prisma actelor de la dosar și a dispozițiilor legale în materie, tribunalul reține următoarele:
Potrivit art.23 alin.9 din Legea nr.255/2013 și art.597 alin.7 C.pr.pen. termenul de formulare a contestației împotriva hotărârii pronunțate de prima instanță este de 3 zile și el curge de la comunicarea dispozitivului hotărârii.
În cauză, dispozitivul hotărârii a fost comunicat condamnatului în data de 6 mai 2014, dar contestația a fost formulată numai la data de 23 mai 2014 (după emiterea noului mandat de executare a pedepsei de către prima instanță, care a avut loc la data de 16 mai 2014), condamnatul depășind astfel (în mod nejustificat, fără a invoca vreo cauză temeinică de împiedicare) cu mai bine de 10 de zile termenul prevăzut în mod imperativ de lege (termen care s-a împlinit la data de 12 mai 2014).
Față de considerentele menționate mai sus, tribunalul urmează să admite excepția invocată de reprezentanta Parchetului și, în baza art.23 alin.10 din Legea nr.255/2013, art.598 alin.8 C.pr.pen., va respinge ca tardivă contestația formulată de condamnatul D. C.-B. împotriva sentinței penale nr.761/18.04.2014 a Judecătoriei G..
Conform art.272 C.pr.pen. se va stabili în favoarea Baroului Cluj suma de 100 lei reprezentând onorariul avocațial din oficiu (cuvenit av. M. V.-G.), care se va avansa din F.M.J.
Potrivit art.275 alin.2 C.pr.pen. condamnatul va fi obligat la plata către stat a sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în calea de atac a contestației.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția.
Respinge ca tardivă contestația formulată de condamnatul D. C.-B., fiul lui natural și M., născut la data de 12.12.1988 în T., jud. Cluj, CNP_, deținut în prezent în Penitenciarul G., împotriva sentinței penale nr.761/18.04.2014 a Judecătoriei G..
Stabilește în favoarea Baroului Cluj suma de 100 lei reprezentând onorariul avocațial din oficiu (cuvenit av. M. V.-G.), care se avansează din F.M.J.
Obligă condamnatul la plata către stat a sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în calea de atac a contestației.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 21 iulie 2014.
PREȘEDINTE GREFIER
M. L. D. T.
Red. M.L./D.M./2 ex.
Jud. fond: G. I.
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr.... | Cerere de reabilitare. Art.494 şi urm. C.p.p., art.134 şi... → |
|---|
