Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 466/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 466/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 16-07-2014 în dosarul nr. 13433/212/2014/a3
Dosar penal nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.466
Ședința publică din data de 16.07.2014
PREȘEDINTE: I. C. S.
GREFIER: C. C. D.
Cu participarea Ministerului Public - P. de pe lângă Tribunalul C., reprezentat prinPROCUROR: N. Z.
Pe rol, examinarea contestației formulată de contestatorul - inculpat I. I. - fiul lui S. și E., născut la data de 10 mai 1983, aflat în P. P. Albă, jud.C., împotriva încheierii din data de 11.07.2014 pronunțată de Judecătoria C., în dosarul penal nr._ 14.
La apelul nominal făcut în ședință publică, cu respectarea disp.art.358 Cod de proc.penală, se prezintă contestatorul - inculpat I. I. - în stare de arest preventiv, asistat de apărătorul desemnat din oficiu G. N. T., în baza delegației pentru asistență judiciară obligatorie . nr.3891 eliberată de Baroul C., depusă la dosarul cauzei.
Procedura este legal îndeplinită, citarea fiind efectuată cu respectarea disp.art.257 – 261 Cod de proc.penală.
Grefierul de ședință face referatul cauzei, învederând părților prezente obiectul cauzei, stadiul procesual, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare.
Contestatorul-inculpat I. I. - după ce a luat legătura cu apărătorul desemnat din oficiu- menține contestația ce face obiectul prezentei cauze.
Apărătorul contestatorului - inculpat și procurorul, având pe rând cuvântul, precizează că nu au de formulat cereri, excepții, chestiuni prealabile, împrejurare față de care instanța constată contestația în stare de judecată și acordă cuvântul părților.
Apărătorul contestatorului - inculpat I. I., avocat G. N. T. având cuvântul, solicită admiterea contestației formulată împotriva încheierii pronunțate de Judecătoria C..
Solicită ca instanța de control judiciar să constate că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu subzistă și nu au apărut temeiuri noi, care să justifice menținerea acesteia.
Cu privire la circumstanțele personale ale inculpatului, arată că are un copil de 13 ani în creștere și întreținere, inculpatul ocupându-se cu strângerea pet-urilor din plastic. De asemenea, menționează că prejudiciul cauzat de inculpat nu este foarte mare, inculpatul dorind să muncească pentru a-l acoperi.
Totodată, apărătorul arată că inculpatul recunoaște faptele și dorește să se împace cu persoana vătămată, acest lucru fiind posibil, raportat la natura infracțiunilor.
În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive, fie cu măsura controlului judiciar, fie cu măsura arestului la domiciliu. Printr-o atare măsură, nu ar fi influențată buna desfășurare a procesului penal, condițiile pentru aplicarea acestei instituții fiind îndeplinite.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea contestației, ca nefondată și menținerea dispozițiilor încheierii pronunțate de instanța de fond, ca fiind legale și temeinice.
În mod corect instanța de fond a apreciat că măsura arestării preventive este luată cu respectarea dispozițiilor legale și că subzistă temeiurile inițiale, sens în care a fost menținută.
Măsura este necesară pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni și pentru buna desfășurare a procesului penal. Astfel, solicită a se avea în vedere circumstanțele reale ale comiterii faptelor - împreună cu alți 3 făptuitori, prin pătrunderea în anexele locuințelor persoanelor vătămate și într-un magazin, de unde au sustras diverse bunuri, dar și circumstanțele personale ale inculpatului, care a mai fost condamnat în alte 14 rânduri pentru infracțiuni de furt calificat, demonstrând perseverență infracțională.
Deși prejudiciul nu este însemnat, solicită a se reține modalitatea de comitere, pe timp de noapte, prin efracție și escaladare, prin violarea de domicilii, aspecte de natură să creeze o profundă stare de temere în rândul comunității și să impună măsuri ferme din partea organelor judiciare.
Pe cale de concluzie, este necesară protejarea ordinii publice împotriva reiterării conduitei infracționale de către inculpat.
Contestatorul - inculpat I. I., în ultimul cuvânt, este de acord cu concluziile formulate de apărător și precizează că dorește să repare paguba, cu mențiunea că era băut și nu a știut nimic la acel moment.
Dezbaterile declarându-se închise, instanța rămâne în pronunțare. După deliberare,
TRIBUNALUL
Deliberând asupra contestației formulată de inculpatul I. I.:
Prin Încheierea din data de 11.07.2014 pronunțată de către Judecătoria C. în dosarul penal nr._ 14 s-a dispus:
„În baza art. 362 c.p.p., raportat la art. 208 c.p.p., constată legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, luate față de inculpatul I. I. (fiul lui S. și E., născut la data de 10.05.1983 în mun. M., jud. C., CNP_, domiciliat in comuna N. V., ., jud.Constanta), măsură pe care o menține, urmând ca această măsură să fie verificată sub același aspect cel târziu până la data de 09.09.2014.
În baza art. 242 alin. 1 și 2 c.p.p., respinge cererea privind revocarea sau înlocuirea acestei măsuri, formulată de către avocatul inculpatului, ca neîntemeiată.”
Pentru a dispune în acest mod, verificând din oficiu legalitatea și temeinicia arestării preventive, in temeiul acelorași dispoziții legale, instanța a apreciat că măsura este legală și temeinică și că motivele care au determinat arestarea preventivă nu au încetat, subzistă și la acest moment și impun în continuare privarea de libertate a inculpatului I. I..
În cauză sunt îndeplinite cerințele dispozițiilor art. 223 alin. 2 C. proc. pen., în sensul existenței temeiurilor care justifică măsura arestării preventive sub aspectul necesității acesteia, întrucât inculpatul este cercetat pentru săvârșirea a trei infracțiuni de furt calificat și o tentativă la această infracțiune, pentru care codul penal prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare, iar, pe baza evaluării gravității faptelor, a modului și a împrejurărilor comiterii acestora, a circumstanțelor personale ale inculpatului, privarea acestuia de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, fiind totodată proporțională cu scopul urmărit.
Analizând măsura preventivă luată față de inculpatul I. I. în raport cu actele și lucrările dosarului dar și cu dispozițiile legale menționate, instanța a apreciat că aceasta este legală si temeinică, întrucât temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpatului se mențin, nu s-au modificat până la acest moment procesual și impun în continuare măsura privativă de libertate menționată.
Astfel, din materialul probator administrat până la acest moment procesual rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit cele patru infracțiuni de furt calificat în formă consumată sau tentată pentru care a fost trimis în judecată, așa cum de altfel, s-a analizat cu ocazia luării și ulterior a menținerii măsurii arestării preventive, în temeiul art. 207 c.p.p. rap. la art. 348 c.p.p., precum și în baza art. 362 c.p.p. rap. la art. 208 c.p.p.
De asemenea, s-a constatat că menținerea măsurii preventive este necesară în vederea bunei desfășurări a procesului penal și pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. S-a avut în vedere că nu a început cercetarea judecătorească, iar de la data luării măsurii, au trecut mai puțin de 3 luni, perioadă care nu constituie o durată nerezonabilă, în raport cu stadiul în care a ajuns cauza la acest moment, ea parcurgând între timp atât etapa urmăririi penale, cât și pe cea a procedurii de cameră preliminară.
Totodată, instanța a avut în vedere circumstanțele reale în derularea întregii activități infracționale, modul și mijloacele de săvârșire a faptelor, precum și împrejurările în care inculpatul ar fi comis infracțiunile, pe timp de noapte, prin efracție și escaladare, prin violare de domiciliu, natura, gravitatea și limitele de pedeapsă ale infracțiunii pentru care este cercetat, reacția particulară a opiniei publice la săvârșirea unei astfel de fapte care încalcă relațiile sociale care ocrotesc patrimoniul persoanelor și care cere o reacție fermă de reprimare și sancționare din partea autorităților judiciare.
Pe de altă parte, s-a apreciat că măsura preventivă este, în continuare, proporțională cu gravitatea acuzației - în sensul că inculpatul este cercetat pentru săvârșirea unor infracțiuni care se caracterizează, în concret, având în vedere cele mai sus-expuse, printr-o periculozitate semnificativă, astfel că sunt îndeplinite, în continuare, condițiile prevăzute de art. 202 alin. (3) C. proc. pen. Nu în ultimul rând, se au în vedere și circumstanțele personale ale inculpatului, acesta săvârșind presupusele fapte ce fac obiectul cauzei, în stare de recidivă postcondamnatorie. Din această perspectivă, există date că privarea sa de libertate, într-un loc de detenție, se impune pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Față de considerentele expuse, apreciind că măsura arestării preventive dispusă față de inculpatul I. I. este legală si temeinică, verificând subzistența temeiurilor care au determinat luarea acestei măsuri, caracterul necesar și proporțional al acesteia cu gravitatea acuzației și scopul urmărit, în baza art. 362 c.p.p., raportat la art. 208 c.p.p., s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, luate față de inculpatul I. I. și s-a menținut această măsură.
Pe cale de consecință, în baza art. 242 alin. 1 și 2 c.p.p., s-a respins cererea privind revocarea sau înlocuirea acestei măsuri, formulată de către avocatul inculpatului, ca neîntemeiată
Examinând contestația în raport de criticile formulate, cât și din oficiu, Tribunalul constată că aceasta nu este fondată pentru următoarele considerente:
Prin Rechizitoriul nr.3414/p/2014, P. de pe lângă Judecătoria C. s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv a inculpatului I. I., sub aspectul comiterii infracțiunilor de furt calificat (persoană vătămată B. M.) prev. de art. 228 alin.l- art. 229 alin. lit. b și d, alin. 2 lit. b Cod penal cu aplicarea art. 77 lit. a Cp și art. 37 alin. 1 lit. a Cp din 1968 totul cu referire la art. 5 Cod penal, de furt calificat (persoană vătămată .) prev. de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b și d Cod penal cu aplicarea art. 77 lit. a Cod penal și art. 37 alin. 1 lit. a Cp din 1968, totul cu referire la art. 5 Cod penal, de tentativă la furt calificat (persoană vătămată ȚOȚOIU G.) prev. de art.32 alin. 1 Cod penal rap. la art. 228 alin.l- art.229 alin. 1 lit. b și d, alin. 2 lit. b Cod penal cu aplicarea art. 77 lit. a Cod penal și a art. 37 alin. 1 lit. a Cp din 1968 cu referire la art. 5 Cod penal și de furt calificat (persoană vătămată M. P.) prev. de art. 228 alin. 1-art.229 alin. 1 lit. b și d, alin. 2 lit. b Cod penal cu aplicarea art. 77 lit. a Cod penal și a art. 37 alin. 1 lit. a Cp din 1968 cu referire la art. 5 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal (1968) cu referire la art. 5 Cod penal.
Actul de sesizare al instanței a reținut în sarcina inculpatului I. I. că în noaptea de 20/21.01.2014, împreună cu I. E., Șaban S. și Șaban Memet, prin escaladarea gardului, au pătruns în interiorul curții locuinței persoanei vătămate B. M., situată pe ., loc. T., iar dintr-o magazie lăsată neasigurată, au sustras un aparat de sudură, producând un prejudiciu de 600 de lei, în noaptea de 20/21.01.2014, împreună cu I. E., Șaban S. și Șaban Memet, prin forțarea ușii de acces, au pătruns în incinta magazinului aparținând ., situat pe . loc. T., iar din interior au sustras un sertar conținând suma de 20 de lei, în noaptea de 20/21.01.2014, împreună cu I. E., Șaban S. și Șaban Memet, prin escaladarea gardului, au pătruns în curtea locuinței numitului ȚOȚOIU G., situată Eforie Sud, ., unde au forțat ușa garajului și o fereastră a locuinței, încercând să sustragă bunuri, însă au fost surprinși de partea vătămată și au fugit, iarîn noaptea de 20/21.01.2014, împreună cu I. E., Șaban S. și Șaban Memet, au pătruns, prin poarta descuiată, în curtea domiciliului persoanei vătămate M. P., situată în ., loc. Eforie Sud și din garaj au sustras un aparat de sudură, producând un prejudiciu de 500 de lei.
Prin încheierea nr. 110/14.04.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._/212/2014 a fost admisă propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria C. de arestare preventivă a inculpatului I. I. și s-a dispus arestarea preventivă a acestuia pe o perioadă de 30 zile, cu începere de la data de 14.04.2014 și până la data de 13.05.2014, inclusiv, măsura fiind menținută până în prezent.
Din probele culese în activitatea de investigație a organelor de cercetare penală, astfel cum acestea sunt reliefate în dosarul de urmărire penală, se constată existența suspiciunii rezonabile că inculpatul a comis faptele pentru care este trimis în judecată în prezenta cauză, respectiv infracțiunile de furt calificat prevăzute de art.228-229 alin.1 lit.b și d Cod penal în stare de recidivă.
Tribunalul constată că temeiurile inițiale, avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului nu s-au modificat la acest moment procesual și nu au intervenit elemente noi care să justifice punerea în libertate a acestuia.
Măsura preventivă a menținerii arestării în cauză este necesară în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii inculpatului de la judecată și al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni, fiind aplicabile dispozițiile art.202 alin.1 Cod pr. penală, fiind în același timp și proporțională cu gravitatea acuzațiilor aduse acestora.
Incidența dispozițiilor art.223 alin.2 teza a II a Cod procedură penală se menține în continuare, infracțiunea de a cărei comitere este suspectat inculpatul făcând parte dintre acelea pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani.
Referitor la pericolul pe care l-ar prezenta inculpatul pentru ordinea publică, odată cu punerea sa în libertate, acesta decurge din analiza amănunțită atât a circumstanțelor reale ale faptelor, cât și a circumstanțelor personale ale inculpaților.
Din perspectiva evaluării elementelor ce caracterizează faptele presupus comise de acest inculpat, se observă că aceasta sunt infracțiuni contra patrimoniului presupus săvârșite prin violare de domiciliu, împreună cu alți trei coautori, pe timpul nopții, având ca rezultat sustragerea de bunuri din patrimoniul altei persoane și vătămarea relațiilor sociale ce protejează proprietatea.
Referitor la personalitatea inculpatului se observă că acesta nu are ocupație, nu are loc de muncă și a evidențiat o atitudine negativă anterior comiterii faptei pentru care cercetat în prezenta cauză, astfel cum rezultă din fișa de cazier judiciar.
Inculpatul I. I. a fost anterior condamnat în 14 rânduri pentru infracțiuni de același gen, evidențiind o predispoziție în comiterea de fapte de natură penală îndreptate împotriva patrimoniului persoanelor.
Se observă, din argumentele expuse anterior, că datele personale ale inculpatului sunt de natură a-l caracteriza ca fiind o persoană ce ignoră total atât regulile impuse de legiuitor pentru siguranța patrimoniului persoanelor, dar și sancțiunile penale aplicate de autorități.
Din datele cauzei se constată că inculpatul nu prezintă la momentul actual, garanții că își va adapta, pe viitor, conduita, în concordanță cu cerințele unui stat de drept, zilele scurse de la momentul arestării încadrându-se într-un termen rezonabil.
Față de aspectele prezentate anterior, Tribunalul constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpatului subzistă nemodificate, neexistând până în acest moment procesual elemente noi care să justifice punerea în libertate a acestuia, ocrotirea ordinii publice fiind prioritară și prevalând intereselor personale, iar o altă măsură preventivă mai blândă nu ar fi aptă să satisfacă cerințele statului de drept.
Pentru toate considerentele expuse anterior, se va respinge ca nefondată, contestația formulate de către inculpatul I. I. împotriva Încheierii din data de 11.07.2014 pronunțată de către Judecătoria C. în dosarul penal nr._ 14.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
DECIDE :
În baza art.4251 alin.7 pct.1 lit.b Cod procedură penală raportat la art.206 Cod procedură penală,
Respinge, ca nefondată, contestația formulată de inculpatul I. I. - fiul lui S. și E., născut la data de 10 mai 1983, aflat în P. P. Albă, jud.C., împotriva Încheierii din data de 11.07.2014 pronunțată de către Judecătoria C. în dosarul penal nr._ 14.
În baza art.275 alin.2 Cod procedură penală,
Dispune obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat, în sumă de câte 300 lei.
În baza art.272 Cod procedură penală,
Avansează suma de 100 lei din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Constanta in favoarea av.G. T. N..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 16.07.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
I. C. S. C. C. D.
Red.jud.cont. I.C.S. / 17.07.2014/ 5ex.
Red.jud. fond M.N./13.07.2014
| ← Cerere de liberare condiţionată. Art.450 C.p.p., art.55 ind.1... | Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Sentința nr. 21/2014.... → |
|---|
