Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 555/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 555/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 26-08-2014 în dosarul nr. 6029/256/2014/a2
Dosar_
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA PENALĂ
Ședința publică din 26.08.2014
DECIZIA NR.555
PREȘEDINTE: C. D.
GREFIER – O. C.
PROCUROR – C. B.
S-a luat în examinare contestația formulată de contestatorul inc.M. D., fiul lui I. și M., născut la 05.06.1972 în Medgidia,deținuți în cadrul Penitenciarului P. Albă, împotriva încheierii din 21.08.2014 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul penal nr._ 14.
La apelul nominal făcut în ședință publică cu respectarea disp.art.358 cod pr.penală, se prezintă contestatorul inculpat în stare de arest preventiv, asistat de apărător desemnat din oficiu – avocat Margaritti E., în baza delegației avocațiale depuse la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită, cu respectarea disp.art.257 - 263 cod pr.penală, art.353 cod pr.penală.
Grefierul de ședință face referatul cauzei, învederând părților prezente obiectul cauzei, stadiul procesual, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare.
Apărătorul contestatorului inculpat și procurorul având pe rând cuvântul precizează că nu au de formulat chestiuni prealabile, excepții sau alte cereri, împrejurare față de care instanța constată prezenta contestație în stare de judecată și acordă cuvântul părților.
Avocat Margaritti E. pentru contestatorul inculpat având cuvântul, solicită admiterea contestației formulate cu consecința revocării măsurii arestării preventive dispuse în sarcina inculpatului, iar în subsidiar solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsurii controlului judiciar sau măsura arestului la domiciliu.
Solicită acest lucru având în vedere că temeiurile care au stat la baza măsurii arestării preventive nu mai subzistă, împotriva inculpatului s-a formulat plângere în anul 2011 care s-a finalizat cu neînceperea urmăririi penale și s-a revenit cu plângere în iunie 2014 cu plângere din partea părții vătămate.
Opinează că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă la acest moment procesual și nu au intervenit nici altele noi, astfel că în principal solicită revocarea măsurii arestării preventive, iar în subsidiar solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu sau măsura controlului judiciar.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, solicită respingerea, ca nefondată, a contestației formulate, raportat la gravitatea deosebită a faptei, consecințele acesteia, relațiile sociale afectate în familie și comunitate, perioada mare în care a fost săvârșită fapta.
Față de cele expuse, arată că se impune menținerea măsurii arestării preventive, soluția primei instanțe fiind legală și temeinică,
Contestatorul inculpat în ultimul cuvânt achiesează la concluziile apărătorului său și solicită cercetarea în stare de libertate.
Instanța rămâne în pronunțare, pronunțarea după deliberare.
TRIBUNALUL
Examinând actele și lucrările dosarului instanța constată că prin încheierea din 21.08.2014 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul penal nr._ 14 s-a dispus:
„ În baza art. 208 Cod procedură penală rap. la art. 223 Cod procedură penală;
Constată legală și temeinică măsura arestării preventive luată față de inculpatul M. D., fiul lui I. și M., născut la 05.06.1972 în Medgidia, domiciliat in ., .. 10, județul Constanta, CNP:_, fără antecedente penale, cetățean român, căsătorit, 5 copii, ocupație – muncitor necalificat, dispusă prin Încheierea nr. 38/15.07.2014 a Judecătoriei Medgidia, rămasă definitivă prin neexercitarea căii de atac.
Menține arestarea preventivă a inculpatului.
Respinge ca neîntemeiată cererea de înlocuire a arestului preventiv cu arestul la domiciliu sau control judiciar.
Se comunică inculpatului la locul de deținere.”.
Pentru a pronunța această încheiere, instanța fondului a avut în vedere următoarele:
Procedând în baza art. 208 C. proc. pen. la verificarea măsurii preventive în cursul judecății a cauzei privind pe inculpatul M. D., instanța reține:
Prin încheierea nr. 38/15.07.2014 a Judecătoriei Medgidia, rămasă definitivă prin neexercitarea căii de atac, a fost admisă propunerea formulată de P. de pe lângă Judecătoria Medgidia, iar în baza în baza art. 223 alin. 2 Cod procedură penală în referire la art. 202 alin.1 și 3 Cod procedură penală, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului M. D. pe o perioadă de 30 zile, de la data de 15.07.2014 până la data de 13.08.2014.
Prin Încheierea din 20.08.2014 pronunțată de judecătorul de Cameră preliminară s-a dispus menținerea arestării preventive a inculpatului.
Prin Rechizitoriul nr. 2235/P/2011 al Judecătoriei Medgidia s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului M. D., fiul lui I. și M., născut la 05.06.1972 în Medgidia, domiciliat in ., .. 10, județul Constanta, CNP:_, fără antecedente penale, cetățean român, căsătorit, 5 copii, ocupație – muncitor necalificat, cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de viol in forma continuata ( doua acte materiale din 02.06.2011), prev. de art. 218, alin. 1, alin. 3, lit. b,c Cp cu aplic. art. 35, alin. 1 Cp, agresiune sexuala in forma continuata, prev. de art. 219, alin. 1, alin. 2, lit. b,c Cp cu aplic. art. 35, alin. 1 Cp si rele tratamente aplicate minorului, prev. de art. 197 Cp, toate trei cu aplic. art. 38, alin. 1 Cod penal.
Pentru a proceda astfel, s-au reținut următoarele:
La luarea măsurii arestării preventive față de inculpat s-a reținut că prin ordonanța din 14.07.2014 s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale fata de M. D. pentru savarsirea infractiunilor de viol in forma continuata ( doua acte materiale din 02.06.2011), prev. de art. 218, alin. 1, alin. 3, lit. b,c Cp cu aplic. art. 35, alin. 1 Cp, agresiune sexuala in forma continuata, prev. de art. 219, alin. 1, alin. 2, lit. b,c Cp cu aplic. art. 35, alin. 1 Cp si rele tratamente aplicate minorului, prev. de art. 197 Cp, toate trei cu aplic. art. 38, alin. 1 Cp. Inculpatul a fost reținut de la data de 14.07.2014, ora 21:30 prin ordonanță de către procuror, pentru 24 de ore, până la data de 15.07.2014, ora 21:30.
S-a mai reținut că există probe și indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit faptele pentru care este cercetat penal și se asigură prin arestare realizarea scopului prevenirii săvârșirii altor infracțiuni. Astfel acesta recunoaște faptele de viol comise în luna iunie 2011, asupra persoanei vătămate M. G., fiica sa în vârstă pe atunci de 12 ani. Actele de agresiune sexuală au continuat până în prezent fapte nerecunoscute de inculpat dar care rezultă din declarațiile martorilor M. C.(mama victimei), M. C. și M. F.(frați). Se mai relevă de asemenea că inculpatul a încercat să agreseze sexual și o altă fiică a sa M. F.. Din cauza actelor de agresiune sexuală repetate asupra victimei M. G., aceasta a încercat să se sinucidă.
Inițial s-a formulat plângere la data de 3.06.2011de mama părții vătămate, dosar ce a fost înregistrat sub nr.2235/P/2011, în care s-a pronunțat o soluție de neurmărire penală atacată de M. C., prim procurorul Parchetului infirmând soluția și a dispus efectuarea cercetarilor in cauza, in vederea aflarii adevarului.
La data de 11.07.2014 persoana vatamata M. G. a formulat o noua plangere la Postul de Politie Pestera cu privire la faptul ca tatal sau o abuzeaza sexual, motiv ce a determinat-o sa se sinucida.
Dosarul a fost inregistrat cu nr. 2832/P/2014.
Prin ordonanta din data de 12.07.2014 organele de politie au dispus inceperea urmaririi penale cu privire la infractiunea de tentativa de viol, prev. de art. 32 Cp rap. la art. 218, alin. 1, alin. 3, lit. b Cp retinand ca situatie de fapt ca „numitul M. D. a incercat de mai multe ori sa o violeze pe fiica sa M. G. E.”.
Prin ordonanta din 14.07.2014 s-a dispus reunirea cauzelor, cercetarea fiind continuata in dosarul cu nr. 2235/P/2011.
Se mai reține că inculpatul M. D. se găsește în situația prevăzută de art 223 alin.2 din Codul de Procedură Penală. Astfel, infracțiunile reținute în sarcina acestuia sunt pedepsite cu pedeapsa închisorii de pana la 12, 10 respectiv 7 ani și privarea de libertate a inculpatului este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Conform art. 208 Cpp instanța verifică din oficiu, înaintea expirării măsurii preventive, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea, prelungirea sau menținerea acesteia.
Raportat la temeiurile arestării și menținerii acesteia, instanța constată că s-a apreciat că sunt întrunite condițiile prevăzute în art.223 cod pr. pen., întrucât există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede o pedeapsă de 5 ani, alegerea măsurii ce urmează a fi luată se face ținându-se seama de scopul acesteia, de gradul de pericol social al infracțiunii, de sănătatea, vârsta, antecedentele și alte situații privind persoana față de care se ia măsura.
Mijloacele de probă administrate în faza de urmărire penală până la acest moment relevă indicii temeinice în sensul art.223 alin.1 C.p.p., din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care este cercetat
Analizând actele dosarului, raportat la disp. art. 208 cod pr. pen. și la temeiurile invocate la dispunerea măsurii arestării, instanța constată că măsura preventivă a fost dispusă cu respectarea dispozițiilor legale.
Instanța apreciază că, starea de pericol este relevată de circumstanțele reale ale faptelor, se reține că acestea sunt extrem de grave avand un puternic impact nu numai asupra tuturor membrilor familiei inculpatului, din care 5 membrii sunt minori, dar si asupra membrilor comunității restrânse în care locuiește familia inculpatului cât și de circumstanțele personale, reținând că inculpatul M. D. a manifestat perseverență în săvârșirea infracțiunilor pe o perioada lunga de trei ani, fara sa-i pese ce influente negative pot avea faptele sale in dezvoltarea fizica, psihica si morala a copiilor săi, victime fiind nu numai persoana vătămată ci indirect și ceilalți frați.
În cauză, temeiurile inițiale ce au justificat privarea de libertate a inculpatului nu s-au modificat și nici nu au încetat. De asemenea, se reține că în cauză menținerea măsurii arestării preventive se justifică în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului și pentru a-l împiedica pe inculpat să comită alte noi infracțiuni.
Instanța apreciază că măsura preventivă este proporțională cu gravitatea acuzației aduse inculpatului și este necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.
Având în vedere ansamblul motivelor anterior expuse, instanța apreciază că, la acest moment procesual, luarea față de inculpați a măsurii preventive a arestului la domiciliu sau controlului judiciar, mai permisive și mai blânde, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpaților nu este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. 1 Cod procedură penală, motiv pentru care a fost respinsă cererea inculpatului de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a arestului la domiciliu sau a controlului judiciar.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a formulat contestație inculpatul M. D. criticând-o pentru netemeinicie.
Motivele invocate în susținerea acestei contestații au fost consemnate în partea introductivă a prezentei încheieri.
Verificând legalitatea și temeinicia încheierii constatate, prin prisma criticilor formulate și din oficiu, se constată că prezenta contestație este nefondată.
Inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tentativa de viol, prev. de art. 32 Cp rap. la art. 218, alin. 1, alin. 3, lit. b Cp retinand ca situatie de fapt ca a incercat de mai multe ori sa o violeze pe fiica sa M. G. E.”.
Prin încheierea Judecătoriei C., a fost admisă propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanta și s-a dispus față de inculpat luarea măsurii arestării preventive în condiții de legalitate și temeinicie, cu respectarea dispozițiilor legale incidente în materie.
Dispozițiile art.208 alin.4 Cod.proc.pen. prevăd că în tot cursul judecății, instanța, din oficiu, prin încheiere, verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat menținerea măsurii arestării preventive și a măsurii arestului la domiciliu dispuse față de inculpat.
Potrivit dispozițiilor art. 202 alin.1 Cod.proc.pen. măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni;
A..3 ale aceluiași articol prevede că orice măsură preventivă trebuie să fie proporțională cu gravitatea acuzației aduse persoanei față de care este luată și necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.
Astfel, Tribunalul are in vedere că măsura arestării preventive a fost luată față de inculpatul M. D. cu respectarea temeiurilor de drept invocate, în condiții de deplină concordanță cu prevederile ce reglementează limitarea libertății persoanei – în situații de excepție, starea de pericol pentru ordinea publică fiind relevată și în prezent de circumstanțele reale ale faptelor care sunt extrem de grave, având un puternic impact nu numai asupra tuturor membrilor familiei inculpatului, din care 5 membrii sunt minori, dar si asupra membrilor comunității restrânse în care locuiește familia inculpatului cât și de circumstanțele personale, reținând că inculpatul M. D. a manifestat perseverență în săvârșirea infracțiunilor, ignorând efectele negative ale faptele sale in dezvoltarea fizica, psihica si morala a copiilor săi, victime fiind nu numai persoana vătămată ci indirect și ceilalți frați.
Reținând că, în cauză, temeiurile inițiale ce au justificat privarea de libertate a inculpatului nu s-au modificat și nici nu au încetat și că măsura arestării preventive se justifică în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului și pentru a-l împiedica pe inculpat să comită alte noi infracțiuni, tribunalul apreciaza că măsura arestării preventive își menține și la acest moment procesual proporționalitatea cu gravitatea acuzațiilor aduse inculpatului, privarea în continuare de libertate a acestuia fiind necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
În condițiile în care cerințele prevăzute de art.242 alin.2 Cod.proc.pen., privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu o măsură preventivă mai puțin restrictivă de libertate nu sunt îndeplinite, măsura cea mai adecvată stadiului procesual actual este aceea a arestării preventive, măsură ce corespunde atât cerințelor art.202 alin.1 Cod.proc.pen., cât și exigențelor jurisprudenței CEDO în materie.
Având în vedere considerentele expuse mai sus, în baza art.4251 alin.7 pct.1 lit.b Cod.proc.pen. rap. la art.208 Cod.proc.pen. se va respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul inculpat M. D. impotriva incheierii pronunțate de Judecătoria Constanta ,în dosarul penal nr._
În baza art.272 Cod.proc.pen. suma de 100 lei reprezentând onorariul de avocat din oficiu, în favoarea avocat Margaritti E.., se va avansa din fondurile M.J. către Baroul C..
În baza art.275 alin.2 Cod.proc.pen. va obliga contestatorul inculpat M. D. la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în folosul statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
În baza art.425/1 alin 7 puncul 1 lit b cod proc penala . rap. la art.208 Cod.proc.pen.
Respinge, ca nefondată, contestația formulată de M. D. impotriva incheierii pronunțate de Judecătoria Medgidia ,în dosarul penal nr._ /
În baza art.275 alin.2 C.p.p.:
Dispune obligarea contestatorului-inculpat la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat, în sumă de 200 lei.,din care suma de 100 lei reprezentand onorariu avocat oficiu se avanseaza din fondurile Ministerului de Justitie ,in favoarea Baroului Constanta ,av Margaritti E..
Definitivă
Pronunțată în ședință publică, azi26.08.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. D. O. C.
Jud.fond S. A. I.
Tehnored.jud-.CD/28.08.2014/5 ex.
| ← Alte modificări ale pedepsei. Art.585 NCPP. Sentința nr.... | Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr.... → |
|---|
