Contestaţie la executare. Art.461 C.p.p.. Sentința nr. 105/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 105/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 10-02-2014 în dosarul nr. 882/63/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ NR.105
Ședința publică de la 10 Februarie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE M. N.
Grefier I. M. L.
Pe rol soluționarea sesizării din oficiu privind aplicarea legii penale mai favorabile, cu privire la condamnarea dispusă prin sentința penală nr.193 din 17.10.2012 pronunțată de Tribunalul M., definitivă prin decizia penală nr.1803/2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în privința condamnatului P. S., deținut în Penitenciarul C..
Fără citarea persoanei condamnate.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL
Prin sesizarea înregistrată pe rolul Tribunalului D. la data de 24.01.2014, sub nr._, comisia de aplicare a legii penale mai favorabile constituită în cadrul Penitenciarul C. a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile, cu privire la condamnarea dispusă prin sentința penală nr.193 din 17.10.2012 pronunțată de Tribunalul M., definitivă prin decizia penală nr.1803/2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în privința condamnatului P. S., deținut în Penitenciarul C..
S-a arătat, în acest sens, că prin sentința penală nr.193 din 17.10.2012 pronunțată de Tribunalul M., definitivă prin decizia penală nr.1803/2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, inculpatul P. S. fost condamnat la pedeapsa de 6 ani și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.215 alin.1,2, 3, 5 C.p. cu art.3201 C.p.p. și art.64 lit. a teza a II-a și lit.b C.p., pe o perioadă de 2 ani.
În baza sentinței penale menționate s-a emis MEPI nr.238/2012 din data de 28.05.2013 de către Tribunalul M., executarea pedepsei începând la data de 05.06.2012.
Dispozițiile incidente din noul cod penal sunt cele prev. de art.244 alin.1, 2 C.p., cu art.375, 396 alin.10 C.p.p.
În raport de aceste noi dispoziții, s-a solicitat reducerea pedepsei de la 6 ani și 8 luni închisoare la 3 ani și 4 luni închisoare.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 6 C. pen., art.23 alin.5 din Legea nr. 255/2013.
La dosarul cauzei s-au depus fișa de evaluare a condamnatului, însoțită de copia mandatului de executare a pedepsei închisorii nr.238/2012 din 28.05.2013 de către Tribunalul M. și copia sentinței penale de condamnare.
Analizând actele dosarului, instanța reține următoarele:
Prin sentința penală nr.193 din 17.10.2012 pronunțată de Tribunalul M., definitivă prin decizia penală nr.1803/2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, inculpatul P. S. fost condamnat la pedeapsa de 6 ani și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.215 alin.1,2, 3, 5 C.p. cu art.3201 C.p.p. și art.64 lit. a teza a II-a și lit.b C.p., pe o perioadă de 2 ani, iar în baza dispozițiilor art.11 pct.2 lit.b C.p.p.rap.la art.10 lit.g C.p.p.s-a dispus încetarea procesului penal pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.290 alin.1 C.p.p., constatându-se intervenită prescripția răspunderii penale.
În baza sentinței penale menționate s-a emis MEPI nr.238/2012 din data de 28.05.2013 de către Tribunalul M., executarea pedepsei începând la data de 05.06.2012.
Analizând sesizarea în considerarea dispozițiilor art.4 și art.6 C.p.,se constată:
În ceea ce privește incidența în cauză a dispozițiilor art.4 C.p. se reține că pedeapsa a fost dispusă pentru o singură infracțiune, respectiv cea prevăzută de art.215 alin.1,2, 3, 5 C.p, faptă care este prevăzută în legea nouă de art.244 alin.1, 2 C.p., ca atare fapta nu a fost dezincriminată.
Excluzând, în aplicarea dispozițiilor art.6 C.p., respectiv atunci când se compară maximul special al pedepsei din legea nouă cu sancțiunea aplicată, luarea în considerare a circumstanțelor reținute în favoarea sau defavoarea condamnatului și care apar evident valorificate în pedeapsa concretă aplicată, instanța nu poate să nu aibă în vedere anumite dispoziții cu caracter mixt de normă material penală și normă procedural penală, respectiv art.3201 alin.7 C.p.p. (actual art.396 alin.10 C.p.p.), aspect care determină aplicarea legii penale mai favorabile, retroactivitatea legii.
În considerarea limitei maxime speciale de pedeapsă, în vederea comparării cu sancțiunea aplicată, urmează a se avea în vedere modificarea primei în condițiile reducerii ei, conform dispozițiilor precizate anterior.
Aplicarea instituției care, prin voința legiuitorului modifică limitele de pedeapsă speciale este distinctă de aplicarea instituției care reglementează calificarea faptei și limitele de pedeapsă.
Apreciind ca oportună, inclusiv legală, aplicarea legii mai favorabile pe instituții, așa cum apare din cele reținute anterior și totodată fiind și în conformitate cu voința legiuitorului, așa cum rezultă ea în mod evident și din dispozițiile art.10, 12 din Legea 187/2012, urmează a constata în cauză aplicabilitatea dispozițiilor art.6 alin.1 C.p., motiv pentru care pedeapsa aplicată pentru infracțiunea prev. de art.215 alin.1, 2, 3, 5 C.p. va fi redusă la limita maximă specială prevăzută pentru această faptă penală în noul cod, așa cum aceasta este modificată ca urmare a aplicării instituției prevăzute de art.3201 alin.7 C.p.p. (actual art.396 alin.10 C.p.p.)
Retroactivitatea legii noi, așa cum reiese ea din dispozițiile art.6 C.p., are la bază principiul legalității incriminării și pedepsei prev. de art.1 C.p., după cum aplicarea legii penale pe instituții care sunt dispoziții de drept material penal are la bază principiul aplicării legii penale mai favorabile, regulă stabilită de însăși legea fundamentală în dispozițiile art.15 alin.2 ca excepție de la principiul activității legii pe care normele de drept procesual penal îl consacră în dispozițiile art.13 C.p.
Ca atare, a aplica diferențiat instituții de drept material penal în funcție de momentul în care a fost judecată fapta și nu în funcție de data când aceasta a fost săvârșită contravine principiilor fundamentale pe care legea penală le prevede, excluzând în unele situații aplicarea legii penale mai favorabile, chiar dacă dispoziții de drept material penal le prevede.
Deși conținutul dispozițiilor art.6 C.p. nu reclamă în mod categoric termenul de lege mai favorabilă, prin denumirea marginală dată acestui articol voința legiuitorului a fost aceea de aplicare a legii material penale mai favorabile în totalitatea instituțiilor care o compun. A accepta alt punct de vedere înseamnă a aplica un tratament penal diferențiat pentru persoane care comit infracțiuni la aceeași dată în funcție de momentul judecării cauzei, dispozițiile legii material penale să se aplice diferențiat cu consecințe majore asupra legalității incriminării faptei, a pedepselor, etc.
Față de cele expuse, urmează a se admite contestația ca urmare a sesizării Comisiei de Evaluare din cadrul Penitenciarului C..
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței penale nr.193/17.10.2012 a Tribunalului M., urmând ca în baza art.72 C.p. să se deducă din pedeapsă durata executată de la 05.06.2012 la zi și să se mențină starea de arest a condamnatului P. S..
Se va dispune anularea mandatului de executare pedeapsă cu nr.238/2012 din 28.05.2013 emis de Tribunalul M. și emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei.
Văzând și dispozițiile art.275 alin.3 C.p.p,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art.598 alin.1 lit.d Cp.p. rap.la art.23 din Legea 255/2013
Admite contestația ca urmare a sesizării Comisiei de Evaluare din cadrul Penitenciarului C., privind pe condamnatul P. S., fiul lui C. și L., născut la data de 26.11.1948, în loc.Nadanova, jud.M., domiciliat în Drobeta Tr.S., ., nr.7, ., ., cu reședința în com.Isverna, ., CNP_, în prezent deținut în Penitenciarul C..
În baza art.6 alin.1 C.p.
Reduce pedeapsa de 6 ani și 8 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.215 alin.1, 2, 3 și 5 Cp (actual art.244 alin.1,2 C.p.) cu aplicarea art.3201 alin.1 și 3 Cp.p., la pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale nr.193/17.10.2012 a Tribunalului M., așa cum a fost modificată prin decizia penală nr.48/15.02.2013 a Curții de Apel C. și definitivă prin d.p. nr.1803/27.05.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În baza art.72 C.p.
Deduce din pedeapsă durata executată de la 05.06.2012 la zi și menține starea de arest a condamnatului P. S..
Dispune anularea mandatului de executare pedeapsă cu nr.238/2012 din 28.05.2013 emis de Tribunalul M. și emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei.
În baza art.275 alin.3 C.p.p
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Cu drept de contestație în termen de 3 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 10.02.2014.
Președinte,
M. N.
Grefier,
I. M. L.
Red.jud.MN/ Tehnored. IML
5 ex./14 Februarie 2014
| ← Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr.... | Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 1068/2014.... → |
|---|
