Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 213/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 213/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 28-04-2014 în dosarul nr. 5650/215/2014*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 213
Ședința publică de la 28 aprilie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: C. G. C. –Judecător
Grefier: R.-I. T.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul D.
a fost reprezentat prin procuror C. R.
Pe rol judecarea contestației formulată de contestatorul condamnat T. A. V. împotriva sentinței penale nr. 1872/18.03.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, având ca obiect contestația la executare (art.598 NCPP) - art. 23 alin 6 din Legea 255/2013.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apărător desemnat din oficiu avocat Dida I. M. care depune la dosar delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr. 4414/2014, lipsă fiind persoana condamnată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că Administrația Penitenciarului Colibași a înaintat declarația persoanei condamnate prin care solicită încetarea procesului penal întrucât cererea nu a fost formulată de el și nici nu și-o însușește, după care,
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul asupra contestației formulate având în vedere aspectele declarate de persoana condamnată.
Avocat Dida I. M. pentru contestatorul condamnat T. A. V. solicită ca instanța să ia act de manifestarea de voință a condamnatului.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii ca inadmisibilă.
TRIBUNALUL
Asupra contestației de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1872/18.03.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în temeiul art. 23 din Legea nr. 255/2013 și art. 595 C.p.p. s-a respins contestația la executare formulată de condamnatul T. A. V., fiul lui V. și M., ns. la data de 16.09.1981, deținut în Penitenciarul C..
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond, a reținut următoarele:
La data de 17.02.2014, a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._ contestația formulată de condamnatul T. A. V. potrivit art. 23 din Legea nr. 255/2013 rap. la art. 595 C.p.p., privind aplicarea legii penale mai favorabile, conform art. 6 din Codul Penal, în vigoare din 01.02.2014.
În motivarea contestației, condamnatul a arătat că solicită reducerea pedepsei de 6 luni și 1888 zile închisoare pe care o execută în prezent, ca urmare a aplicării legii mai favorabile, constatarea că pedeapsa a fost executată de la data de 19.01.2001 și punerea de îndată în libertate.
La solicitarea instanței, Penitenciarul C., a înaintat în copie, fișa de evaluare a deținutului, sentința penală nr. 1928/05.07.2013 a Judecătoriei Sectorului 4 București și mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 3043/04.11.2013 emis de Judecătoria Sectorului 4 București.
Analizând actele dosarului și dispozițiile legale, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr. 1928/05.07.2013 a Judecătoriei Sectorului 4 București, rămasă definitivă prin d.p. nr. 2041/30.10.2013, inculpatul T. A. V., a fost condamnat la: pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la tentativă de distrugere în formă continuată prev. de art. 25 rap. la art.20 rap. la art.217 alin.4 Codul penal din 1969 cu aplic. art.41 alin.2 Codul penal din 1969 art 37 lit.a Codul penal din 1969 și art. 320 ind.1 alin.7 Codul de procedură penală din 1968 și pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la instigare la tentativă de distrugere prev. de art. 26 Codul penal din 1969 rap. la art.25 rap. la art.20 rap. la art.217 alin.4 Codul penal din 1969 cu aplic. art.37 lit.a Codul penal din 1969 și art. 320 ind.1 alin.7 Codul de procedură penală din 1968, fiecare dintre pedepse fiind contopite cu restul de 1888 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 11 ani și 3 luni închisoare, aplicată prin s.p. nr. 464/11.06.2012 a Tribunalului Argeș, stabilind conform art.34 alin.1 lit.b C.p., două pedepse de câte 1888 zile, fiecare dintre cele două pedepse de 1888 zile au fost sporite cu câte 6 luni închisoare, în final rezultând două pedepse de câte 1888 zile și 6 luni închisoare, contopite în baza art. 34 alin. 1 lit. b din Codul penal din 1969 în pedeapsa de 1888 zile și 6 luni închisoare.
În temeiul art. 71 Codul penal din 1969 i-a fost interzisă inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Codul penal din 1969 pe durata executării pedepsei principale.
În baza sentinței penale menționate s-a emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 3043/04.11.2013 de către Judecătoria Sectorului 4 București iar executarea pedepsei a început la data de 13.09.2013.
Conform art. 6 alin. 1 C.p., când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.
Instanța a reținut că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 6 C.p. Astfel, s-a apreciat că pedeapsa maximă ce poate fi aplicată pentru infracțiunea de distrugere prevăzută de art. 254 alin. 3 C.p. este de 7 ani închisoare, superioară celor două pedepse aplicate prin sentința de condamnare. Chiar și în situația în care pentru infracțiunea prev. de art. 26 Codul penal din 1969 rap. la art.25 rap. la art.20 rap. la art.217 alin.4 Codul penal din 1969 cu aplic. art.37 lit.a Codul penal din 1969 și art. 320 ind.1 alin.7 Codul de procedură penală din 1968 raportarea s-ar face la limita maximă de pedeapsă de 2 ani și 4 luni închisoare redusă cu 1/2 conform art. 33 alin. 2 C.p. și cu 1/3 conform art. 396 alin. 10 C.p.p., legea nouă nu este favorabilă condamnatului, acesta fiind recidivist, iar noul cod penal prevede la art. 43 alin. 1 adăugarea pedepsei stabilite pentru fapta comisă în recidivă la restul de pedeapsă rămas neexecutat din pedeapsa anterioară (în speță 1888 zile închisoare), astfel încât pedeapsa rezultantă pe care ar trebui să o execute condamnatul ar fi de 5 ani și 1888 zile închisoare, la care s-ar adăuga conform art. 39 alin. 1 o treime din pedeapsa de 2 ani, 4 luni și 1888 zile închisoare, pedeapsă mult mai mare decât cea de 6 luni și 1888 zile închisoare pe care o execută în prezent.
În consecință, nefiind întrunite condițiile prev. de art. 6 C.p., instanța, în temeiul art. 23 din Legea nr. 255/2013 și art. 595 C.p.p. a respins contestația la executare privind pe condamnatul T. A. V..
Împotriva acestei sentințe a declarat contestație condamnatul T. A. V., fără a o motiva în scris.
Pentru termenul din data de 28.04.2014, persoana condamnată T. A. V. a arătat că solicită încetarea procesului penal întrucât cererea nu a fost formulată de el și nici nu și-o însușește, în acest sens declarația formulată de condamnat fiind înaintată de Penitenciarul Colibași prin adresa nr. L_/11.04.2014.
Examinând hotărârea atacată prin prisma dispozițiilor legale incidente și în baza actelor și lucrărilor de la dosarul cauzei, Tribunalul constată următoarele:
Instanța a fost sesizată cu o contestație formulată împotriva sentinței prin care s-a dispus asupra aplicării legii penale mai favorabile, art. 23 alin 1 din Legea 255/2013, calea de atac, instanța competentă și procedura la instanța de control judiciar fiind reglementate prin dispozițiile prevederilor art. 23 alin. 9 și 10 din Legea 255/2013.
Potrivit art 4251 alin. 2 C.p.p., "pot face contestație procurorul și subiecții procesuali la care hotărârea atacată se referă, precum și persoanele ale căror interese legitime au fost vătămate prin aceasta (….) ."
Verificarea calității procesuale a unei persoane în cadrul unei cereri formulate în baza dispozițiilor art. 4251 alin. 2 C.p.p. se poate face prin însăși dispozițiile procedurale care reglementează cazurile în care poate fi invocată o asemenea cerere.
Astfel, se constată că, prin adresa nr. L_/11.04.2014 a Penitenciarului Colibași a fost înaintată cererea persoanei condamnate T. A. V. și semnată de aceasta prin care arată că prezenta cerere având ca obiect contestație nu a fost formulată de el și nici nu și-o însușește, și, ca atare, solicită încetarea procesului penal.
În aceste condiții, instanța, dat fiind cele precizate de către contestatorul-condamnat, reține că în speță cererea nu a fost formulată de o persoană interesată care ar fi abilitată prin legea procedural penală să formuleze o asemenea cerere.
În consecință, cererea este formulată de o persoană fără calitate procesuală, instanța nefiind sesizată legal, aspect ce duce la inadmisibilitatea cererii.
Având în vedere și manifestarea de voință exprimată de persoana condamnată, potrivit căreia nu a formulat contestația împotriva sentinței Judecătoriei C. prin care s-a dispus asupra aplicării legii penale mai favorabile și nu își însușește acțiunea formulată de o altă persoană în numele său, în baza art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. a Cpp, tribunalul va respinge ca inadmisibilă contestația formulată în numele condamnatului T. A. V. împotriva s.p. nr 1872/18.03.2014 a Judecătoriei C..
În baza art. 275 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate vor rămâne în sarcina statului, inclusiv onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 100 lei, care se va avansa din fondul special al Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 4251 C.p.p. și art. 23 din Legea nr. 255/2013 respinge contestația formulată în numele condamnatului T. A. V., fiul lui V. și M., ns. la data de 16.09.1981, deținut în Penitenciarul C., ca inadmisibilă.
În baza art. 275 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate rămân în sarcina statului, inclusiv onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 100 lei, care se va avansa din fondul special al Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 28.04.2014.
Președinte, Grefier,
C. G. C. R.-I. T.
Red. C.G.C./20.05.2014
Tehnored. R.I.T./ 5 ex.
Jud. Fond. C. P.
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA PENALĂ
Nr. dosar_
Emisă la 20.05.2014
Operator de date cu caracter personal 4690
Către
T. A. V., fiul lui V. și M., ns. la data de 16.09.1981, în prezent deținut în Penitenciarul C.
Potrivit dispozițiilor art. 407 alin. 1 N.C.p.p. vă înaintăm alăturat copia deciziei penale nr. 213/28.04.2014 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._ privind pe condamnatul T. A. V., pentru a-i fi înmânat acestuia un exemplar.
Grefier – R. I. T.
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA PENALĂ
Nr. dosar_
Emisă la 20.05.2014
Operator de date cu caracter personal 4690
Către
Penitenciarul C.
Potrivit dispozițiilor art. 407 alin. 1 N.C.p.p. vă înaintăm alăturat copia deciziei penale nr. 213/28.04.2014 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._ privind pe condamnatul T. A. V., fiul lui V. și M., ns. la data de 16.09.1981.
Grefier – R. I. T.
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA PENALĂ
Nr. dosar_
Emisă la 20.05.2014
Operator de date cu caracter personal 4690
Către
P. de pe lângă Tribunalul D.
Potrivit dispozițiilor art. 407 alin. 1 N.C.p.p. vă înaintăm alăturat copia deciziei penale nr. 213/28.04.2014 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._ privind pe condamnatul T. A. V., fiul lui V. și M., ns. la data de 16.09.1981.
Grefier – R. I. T.
| ← Contestaţie la executare. Art.461 C.p.p.. Sentința nr.... | Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 1191/2014.... → |
|---|
