Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 76/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 76/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 02-04-2014 în dosarul nr. 40475/215/2013/a4
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 76
Ședința publică de la 02 Aprilie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. S. D.
Grefier Dănuța D.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul D.
a fost reprezentat prin procuror C. N.
Pe rol, judecarea cauzei penale privind contestația formulată de inculpatul B. D. deținut în Penitenciarul de Maximă Siguranță C., împotriva încheierii din 27.03.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ 13, având ca obiect verificare măsuri preventive (art.206 NCPP)
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns contestatorul inculpat B. D. asistat de avocat din oficiu C. F..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Nemaifiind alte cereri de formulat, sau excepții de invocat, instanța constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra dezbaterilor.
Avocat din oficiu C. F. pentru contestatorul inculpat B. D., solicită admiterea contestației, revocarea măsurii arestului preventiv și judecarea în stare de libertate. În subsidiar solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura controlului judiciar prev. de art.202 alin.4 lit.b Cpp, apreciind că această măsură este suficientă pentru buna desfășurare a procesului penal, sau schimbat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv, inculpatul a recunoscut și regretat fapta comisă, precum a se avea în vedere și circumstanțele personale ale inculpatului.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea contestației, menținerea încheierii instanței de fond ca legală și temeinică, întrucât subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv, pericolul pe care îl prezintă inculpatul pentru ordinea publică având în vedere natura infracțiunii, precum și perseverența infracțională a inculpatului.
Contestatorul inculpat B. D. având ultimul cuvânt, solicită judecarea în stare de libertate.
Dezbaterile fiind închise;
TRIBUNALUL
Asupra contestației de față;
Constată că prin încheierea din 27.03.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ 13, s-a respins cererea de înlocuire a măsurii arestului preventiv formulată de inculpatul B. D. cu măsura prev. de art. 202 alin. 4 lit. b C.p.p.
În baza art. 208 alin. 2 rap. la art. 207 alin.4 Cpp, s-a menținut ca legală și temeinică măsura arestului preventiv a inculpatului B. D., zis "Miticuț", fiul lui D. și E., născut la data de 11.09.1986 în municipiul Hunedoara, județul Hunedoara, domiciliat în . Botoșeși Paia, .. 169, județul D., CNP_, arestat în baza încheierii cu numărul 249/07.11.2013, emisă de Judecătoria C. în dosarul nr._/215/2013.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria C. nr._/P/2013 din data de 29.11.2013 ,înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 29.11.2013 sub nr._ 13, inculpatul B. D. a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunilor de viol și furt calificat, infracțiuni prev. de art. 197 alin. 1, 2 lit. b ind. 1 C.p.cu aplic. art. 37 lit. b C.p. și art. 208 alin.1-209 alin. 1 lit.g,i C.p. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p și art. 37 lit. a C.p. și art. 208 alin. 1-209 alin. 1 lit. a, g, i C.p.cu aplic. art. 75 lit. c și art. 37 lit. b C.p.
În fapt s-a reținut că în noaptea de 26/27.10.2013, inculpatul B. D. a întreținut raporturi sexuale prin constrângere cu partea vătămată C. S., mătușa sa,inculpatul locuind în același imobil cu partea vătămată și gospodărind împreună cu aceasta.
De asemenea,s-a mai reținut că, în noaptea de 12/13.01.2012,a pătruns prin escaladarea gardului în curtea locuinței familiei M. și din interior a sustras 13 pachete dero marca BONUX și apoi în timpul deplasării către locuință a mai sustras de la sediul părții vătămate . un bec neon și transformatorul acestuia.
Bunurile sustrase de la cele două părți vătămate . și ., evaluate cu suma de 39 lei și respectiv 31 lei, au fost restituite acestora, motiv pentru care nu se mai constituie părți civile.
În sarcina inculpatului este reținută și săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a,g.i C.p cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. c C.p. constând în aceea că, în seara zilei de 18.02.2013, împreună cu numiții B. Vergil, F. N. și minorul R. I. A., a pătruns prin escaladarea gardului în curtea părții vătămate C. M., de unde a sustras un berbec.
Prejudiciul cauzat acestei părți vătămate a fost evaluat cu suma de 150 lei și nu a fost reparat, partea vătămată constituindu-se parte civilă în proces cu această sumă.
Prin încheierea cu numărul 249/07.11.2013, stată în dosarul cu numărul_/215/2013 al Judecătoriei C., s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului B. D. pentru o perioadă de 29 zile, începând cu data de 07.11.2013 și până la data de 05.12.2013, inclusiv.
Analizând legalitatea și temeinicia măsurii arestului preventiv a inculpatului,în raport cu actele și lucrările dosarului dar și cu dispozițiile legale ale art.208 alin.2 și 207 alin.4 Cpp, instanța apreciază că arestarea preventivă este legală si temeinică, întrucât temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive a inculpatului se mențin, nu s-au modificat până la acest moment procesual, și impun în continuare măsura privativă de libertate menționată.
În cauza de față, instanța reține că, faptele pentru care inculpatul este cercetat, prezintă un pericol social ridicat, ce rezultă nu numai din limitele mari de pedeapsă stabilite de legiuitor(pedeapsa peste 5 ani inchisoare),ci și din modalitățile și împrejurările concrete de săvârșire a faptelor: violul și furtul calificat.
De asemenea, se constată că menținerea măsurii preventive este necesară în vederea bunei desfășurări a procesului penal întrucât judecata cauzei nu a început pentru a se stabili poziția procesuală a inculpatului, nu au fost administrate probe în condiții de oralitate, publicitate și nemijlocire.
Instanța are în vedere gravitatea deosebită a infracțiunii de care este acuzat inculpatul( cea de viol), astfel încât menținerea stării de arest se impune și în condițiile art.223 alin.2 Cpp conform cărora măsura arestării preventive poate fi luată și dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit o infracțiune intenționată contra libertății și integrității sexuale și pe baza evaluării gravității faptei, a modului și circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și mediului din care inculpatul provine și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, dar și la victima infracțiunii, rezultând astfel că privarea de libertate se impune și este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Din acest punct de vedere se apreciază că durata arestului preventiv(de la data de 07.11.2013 și până în prezent) nu depășește criteriul de proporționalitate, criteriu statuat de jurisprudența internă și jurisprudența CEDO, raportat la gravitatea acestei acuzații – săvârșirea infracțiunii de viol.
La menținerea măsurii arestului preventiv instanța are,de asemenea în vedere antecedentele penale ale inculpatului care a mai suferit condamnări pentru fapte de același gen.
Înlocuirea acestei măsuri preventive cu una mai blândă cum ar fi cea a controlului judiciar, prev. de art. 202 alin.4 lit. b C.p.p., nu este de natură a garanta buna desfășurare a procesului penal, potrivit art. 202 alin. 1 C.p.p.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 208 alin. 2 și art. 207 alin. 4 N.C.p.p., instanța a menținut ca legală și temeinică măsura arestului preventiv a inculpatului, măsură dispusă prin încheierea nr. 249/07.11.2013, stată în dosarul nr._/215/2013 al Judecătoriei C..
Împotriva acestei soluții a declarat contestație inculpatul B. D., fără a le motiva în scris, însă cu ocazia dezbaterilor a solicitat prin apărător, admiterea contestației, revocarea măsurii arestului preventiv și judecarea în stare de libertate. În subsidiar solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura controlului judiciar prev. de art.202 alin.4 lit.b Cpp, apreciind că această măsură este suficientă pentru buna desfășurare a procesului penal, sau schimbat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv, inculpatul a recunoscut și regretat fapta comisă, precum a se avea în vedere și circumstanțele personale ale inculpatului.
Examinând încheierea instanței de fond sub toate aspectele de fapt și de drept cât și a criticilor formulate, Tribunalul constată următoarele:
Potrivit disp art 362 alin 2 C.pr.pen ,, În cauzele în care față de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, instanța este datoare să verifice, în cursul judecății, în ședință publică, legalitatea și temeinicia măsurii preventive, procedând potrivit dispozițiilor art 208.
Conform art.208 alin. (2) și (4) C. proc. pen., instanța de judecată verifică din oficiu, periodic, dacă subzistă temeiurile care au determinat menținerea măsurii arestării preventive.
De asemenea, potrivit art.223 alin.2 C.p.p. măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată (și implicit menținută) și dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal și alte legi speciale, o infracțiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracțiune de corupție, o infracțiune săvârșită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
În cauza de față, în mod just instanța de fond a apreciat potrivit art. 208 alin.4 Cpp, că la data discutării legalității si temeiniciei stării de arest preventiv, temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive față de inculpat subzistă și nu au intervenit motive care să impună revocarea măsurii arestării preventive.
Astfel, din probele administrate în cauză, rezultă în continuare suspiciunea rezonabilă a săvârșirii de către inculpat a infracțiunilor pentru care este judecat, și evaluând gravitatea faptelor, modul și a circumstanțele de comitere a acestora (pe timp de noapte, prin escaladare și respectiv prin constrângere la act sexual asupra unei rude apropiate), perseverența infracțională a inculpatului care a săvârșit faptele în baza aceleiași rezoluții infracționale după ce anterior a fost condamnat la pedeapsa închisorii pentru același gen de fapte ( tentativă de viol asupra unui minor), aflându-se la data săvârșirii faptelor în stare de recidivă postexecutorie, se apreciază că măsura arestării preventive este legală si temeinică, întrucât temeiurile care au determinat luarea acesteia se mențin, nu s-au modificat până la acest moment procesual, și impun în continuare măsura privativă de libertate menționată.
Totodată, se constată că menținerea arestării preventive este necesară și pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, pericol ce rezultă din gravitatea faptelor, raportat la atât la limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru faptele săvârșite, precum si din modalitatea de săvârșire a acestora, astfel cum au fost expuse și persoana inculpatului care nu se află la primul conflict cu legea penală și nu are un loc de muncă pentru a-și asigura veniturile necesare existenței.
Convenția Europeană a Drepturilor Omului condiționează legalitatea privării de libertate de existența unor motive verosimile, temeinice că s-a săvârșit sau că se va săvârși o infracțiune sau că autorul va fugi după săvârșirea unei infracțiuni. Noțiunea de motive verosimile a fost interpretată de Curte în sensul existenței unor date, informații care să convingă un observator obiectiv că este posibil ca persoana respectivă să fi săvârșit infracțiunea respectivă (hotărârea Gusinsky contra Rusiei/19.05.2004, Tuncer și Durmus contra Rusiei /02.11.2004).
Analizând actele de la dosarul cauzei prin prisma dispozițiilor legale interne și internaționale care reglementează arestarea preventivă, Tribunalul apreciază că pentru buna desfășurare a procesului penal și al prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni se impune menținerea arestării preventive a inculpatului B. D. această măsură fiind proporțională cu gravitatea acuzațiilor și necesară în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal la care face referire alineatul 3 al art. 202 C.p.p., precum și jurisprudența CEDO.
Se constată astfel ca fiind îndeplinit atât caracterul necesar al măsurii privative de libertate, cât și caracterul insuficient al altor măsuri preventive mai puțin coercitive decât arestarea preventivă, în speță controlul judiciar astfel cum s-a solicitat de către inculpat, cu atât mai mult cu cât acesta nu are un domiciliu stabil, locuind la data săvârșirii faptelor împreună cu partea vătămată C. S..
Pentru aceste motive, în baza art 425/1 alin 7 pct 1 lit b C.pr.pen Tribunalul va respinge ca nefondat contestația formulată de inculpatul B. D. împotriva încheierii din 27.03.2014 a Judecătoriei C. pronunțată în dosarul nr._ 13.
În baza art 275 alin 2 C.pr.pen inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.425/1 alin.7 pct.1 lit.b C.pr.pen
Respinge ca nefondată contestația formulată de inculpatul B. D., fiul lui D. și E., născut la 11.09.1986 în Hunedoara, jud. Hunedoara, deținut în Penitenciarul de Maximă Siguranță C., împotriva încheierii din 27.03.2014 a Judecătoriei C. pronunțată în dosarul nr._ 13.
Obligă contestatorul la plata sumei de 70 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 02 aprilie 2014.
Președinte,
V. S. DanGrefier,
Dănuța D.
Red.Jud.V.S.D.
Tehnored. D.D. 09 Aprilie 2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR._
Emisă 02.04.2014
C Ă T R E,
Penitenciarul de Maximă Siguranță C.
Vă facem cunoscut că prin decizia penală nr.76 din data de 02.04.2014 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, s-a dispus:
" În baza art.425/1 alin.7 pct.1 lit.b C.pr.pen
Respinge ca nefondată contestația formulată de inculpatul B. D., fiul lui D. și E., născut la 11.09.1986 în Hunedoara, jud. Hunedoara, deținut în Penitenciarul de Maximă Siguranță C., împotriva încheierii din 27.03.2014 a Judecătoriei C. pronunțată în dosarul nr._ 13.
Obligă contestatorul la plata sumei de 70 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 02 aprilie 2014."
Președinte,
V. S. DanGrefier,
Dănuța D.
| ← Omor. Art.188 NCP. Sentința nr. 1368/2014. Tribunalul DOLJ | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 1268/2014.... → |
|---|
