Cerere de liberare condiţionată. Art.450 C.p.p., art.55 ind.1 şi urm. C.p.. Decizia nr. 31/2014. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 31/2014 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 20-01-2014 în dosarul nr. 16767/318/2013
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE Nr. 31/2014
Ședința publică de la 20 ianuarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. C.
Judecător A. S. N.
Judecător Ș. Ș.
Grefier I. D.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror M. T., din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurentul - condamnat C. N., împotriva sentinței penale nr. 2709 din 19 noiembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică s-au prezentat recurentul condamnat C. N., asistat de avocat D. C., în substituire pentru avocat B. E., apărător desemnat din oficiu.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri de formulat s-a constatat recursul în stare de judecată și s-a acordat cuvântul pentru dezbateri:
Avocat D. C., pentru recurentul condamnat, a cerut admiterea recursului, casarea sentinței și admiterea cererii și liberarea condiționată, arătând că perioada executată până în prezent este suficientă pentru îndreptarea sa.
Reprezentantul Ministerului Public a susținut că sentința recurată este temeinică și legală solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Recurentul condamnat, având personal cuvântul, a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și reducerea termenului pentru rediscutarea situației liberării sale condiționate, măcar cu o săptămână.
.
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-J., sub nr._ petiționarul C. N., deținut în Penitenciarul Tg-J., a solicitat instanței, ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună liberarea sa condiționată din executarea pedepsei de 2 ani și 3 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.3184/2012 a Judecătoriei Pitești.
În motivarea cererii formulate petentul a arătat că deși a efectuat fracția prevăzută de lege, respectiv 2/3 in cuantumul pedepsei aplicate și pe perioada detenției a avut un comportament corespunzător, a fost amânat cu trei luni, apreciind că este exagerată această perioadă.
Judecătoria Tg-J. soluționând cauza prin sentința penală nr. 2709 din 19 noiembrie 2013 a respins cererea de liberare condiționată formulată de petiționarul C. N., fiul lui V. și V., născută la data de 08.07.1971, CNP:_, cu domiciliul în comuna Morărești, ., deținut în Penitenciarul Tg-J. și a fixat termen de reînnoire a cererii sau propunerii la data de 29.01.2014.
A fost obligat petentul la 100 lei cheltuieli judiciare statului, reprezentând onorariu avocat oficiu, ce se va suporta în avans din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că petiționarul a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani și 3 luni închisoare pentru infracțiunea tentativă de viol (art.20 rap., la art. 197 C.pr. pen.), a început executarea pedepsei la 30.04.2012 până la 30.10.2013, executând efectiv 549 zile, fracția minimă obligatorie fiind de 547 zile.
Analizând situația condamnatului, potrivit procesului–verbal nr.H.2/_/30.10.2013, Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului Tg-J., a hotărât ca situația petentului condamnat să fie rediscutată după o perioadă de trei luni, respectiv la data de 29.01.2014, datorită antecedentelor penale, având în vedere împrejurarea că în perioada de amânare anterioară a săvârșit o abatere disciplinară, apreciind că perioada executată este insuficientă pentru resocializarea sa, astfel că nu sunt întrunite toate cerințele legale.
Apreciind starea de fapt conturată în urma examinării probatoriului, instanța a constatat neîntemeiată cererea formulată.
Potrivit art. 59 C.p. condamnatul poate beneficia de liberare condiționată numai dacă a executat fracția minimă, a dat dovezi temeinice de îndreptare, este stăruitor în muncă, ținându-se cont și de antecedentele sale penale.
Examinând situația petentului, prin prisma criteriilor expuse, instanța a constatat că deși a executat fracția obligatorie, aceasta nu este suficientă pentru a-i îndrepta comportamentul antisocial, având în vedere antecedentele penale, împrejurarea că a mai fost liberat condiționat, însă a comis același gen de infracțiune și a avut o participare redusă la activități destinate reintegrării sociale, nu a obținut câștig prin muncă.
De aceea, s-a apreciat că termenul de trei luni până la rediscutarea situației (29.01.2014) este suficient în raport de criteriile arătate.
Împotriva hotărârii primei instanțe a declarat recurs condamnatul care prin apărătorul său din oficiu, a susținut, că îndeplinește condițiile pentru a fi liberat condiționat, având o caracterizare favorabilă din partea penitenciarului, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței în sensul admiteri cererii și liberarea sa condiționată.
Recursul este nefondat.
Examinând sentința recurată prin prisma motivului de recurs invocat cât și din oficiu potrivit dispozițiilor art.385 ind.6 Cod procedură penală, se constată că este temeinică și legală.
Potrivit art.59 C.pen., după ce a executat cel puțin 2/3 din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depășește 10 ani…condamnatul care este stăruitor în muncă și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele sale penale, poate fi liberat condiționat înainte de executarea în întregime a pedepsei”.
Deși, petiționarul condamnat a executat fracția de pedeapsă cerută de lege pentru a fi liberat condiționat, în mod corect s-a reținut că acesta nu poate fi liberat condiționat, neîndeplinind în totalitate condițiile prevăzute de textul de lege susmenționat.
Astfel, s-a reținut că petiționarul condamnat are antecedente penale și a mai fost liberat condiționat, aspecte în raport de care s-a conchis în mod corect că perioada executată nu este suficientă pentru îndreptarea comportamentului său antisocial.
În ceea ce privește termenul de amânare stabilit pentru data de 29.01.2014, față de cele arătate acesta este pe deplin justificat pentru rediscutarea situației condamnatului, înlăuntrul căruia se va face o nouă reevaluare în ceea ce privește liberarea sa condiționată.
În considerarea celor expuse, recursul petiționarului condamnat se privește ca nefondat și ca atare în baza art. 38515 pct. 1 lit. b C.pr.pen. se va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul - condamnat C. N., împotriva sentinței penale nr. 2709 din 19 noiembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._, ca nefondat.
Obligă recurentul la 150 lei cheltuieli judiciare statului, din care 100 lei reprezintă onorariul apărătorului din oficiu, ce va fi suportat în avans din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 20 ianuarie 2014.
Președinte, Judecător, Judecător,
C. C. A. S. N. Ș. Ș.
Grefier,
I. D.
Red. Ș.Ș./I.D.
Jud. fond C.E.M.
3 ex./ 23. 01.2014
| ← Vătămarea corporală. Art. 181 C.p.. Decizia nr. 32/2014.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 309/2014.... → |
|---|
