Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Sentința nr. 467/2014. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 467/2014 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 30-05-2014 în dosarul nr. 1663/93/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV- SECȚIA PENALĂ
operator de date cu caracter personal nr._
dosar nr._
SENTINȚA PENALA nr. 467/F
Ședința publică din data de: 30.05.2014
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE – N. A. - judecător
GREFIER – C. V.
Pe rol soluționarea cauzei penale având ca obiect cererea de constatare a intervenirii legii mai favorabile formulată de condamnatul O. F. privind sentința penală nr. 23/ 22.02.2011 pronunțată de Tribunalul Teleorman, MEPÎ nr. 25/2011 din 30.04.2012.
Conform prevederilor art. 23 alin. 8 din OUG 116/2003, cererea se soluționează fără participarea procurorului, a condamnatului și a apărătorului acestuia.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Instanța constată că prezenta cauză a fost reținută spre soluționare în data de 22.05.2014, când a fost stabilit termen pentru pronunțare la 30.05.2014.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea depusă la Judecătoria Sector 4 București și înaintată pe cale administrativă Tribunalului Ilfov, unde a fost înregistrata la data de 12.05.2014 sub nr._ condamnatul O. F. a solicitat evaluarea situației sale juridice privind aplicarea legii penale mai favorabile odată cu . noului Cod penal, el aflându-se în executarea unei pedepse de 8 ani închisoare.
Din oficiu, instanța a solicitat informații Penitenciarului București- Jilava cu privire la perioada executată și a atașat copia mandatului de executare a pedepsei închisorii emis pe numele condamnatului, sentința penală în baza căruia a fost emis și fișa de evaluare întocmită de Comisia prev. de HG 863/2013 (filele 14-24).
Examinând înscrisurile depuse la dosar, precum și cele atașate din oficiu, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin sentința penală nr. 23 / 22.02.2011 pronunțată de Tribunalul Teleorman, definitivă prin decizia penala nr. 1321/ 26.04.2012 pronunțată de Înalta Curte de Casatie și Justiție, petentul O. F. a fost condamnat la pedeapsa de 8 ani inchisoare aplicată pentru savarsirea infractiunii de tentativă la omor calificat prev. de art. 20 rap. la art. 174 alin. 1, art. 175 alin. 1 lit. i C. pen. din 1969. I s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b C.pen. din 1969, pe o durată de 2 ani, în condițiile art. 65 C.pen. din 1969.
În baza art. 88 C. pen. din 1969, din pedeapsa aplicată, a fost dedusă perioada executată din 29.07.2009 până în 09.10.2009.
În sarcina inculpatului s-a reținut, în esență, că, în data de 07.06.2009, pe fondul unui conflict mai vechi legat de pășunatul oilor, în zona cantonului din . digului de protecție, pe un teren de camp, împreună cu fiul său, au lovit-o pe partea vătămată P. M., fiecare cu autoturismul pe care îl conducea, cauzându-i un politraumatism prin agresiune care a necesitat 90-100 zile îngrjiri medicale, numai intervenția promptă și de specialitate a medicilor a împiedicând rezultatul letal.
În baza sentinței penale nr. 23/ 22.02.2011 rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1321/ 26.04.2012 a ÎCCJ, Tribunalul Teleorman a emis în sarcina condamnatului O. F. mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 25/2011 din 30.04.2012. Executarea pedepsei a început la data de 04.05.2012 și urmează să expire la data de 20.02.2020.
Potrivit dispozițiilor art.4 din Legea nr.187/2012 „pedeapsa aplicată pentru o infracțiune printr-o hotărâre ce a rămas definitivă sub imperiul Codului penal din 1969, care nu depășește maximul special prevăzut de Codul penal, nu poate fi redusă în urma intrării în vigoare a acestei legi.”
În ceea ce privește infracțiunea de tentativă la omor calificat prevăzută de art. 20 rap. la art. 174 alin. 1, art. 175 alin. 1 lit. i C. pen. din 1969, instanța constată că această infracțiune continuă să subziste și după . noului Cod Penal, ca tentativă la omor, fiind preluată de dispozițiile art.32 rap. la art. 188 alin. 1 C. pen.
Raportat la dispozițiile art. 188 alin.1 C.pen., instanța apreciază că în privința numitului O. F. nu sunt aplicabile dispozițiile art. 6 C. pen. privind aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitive a cauzei; condamnatului i-a fost aplicată pedeapsa de 8 ani închisoare, iar în contextul în care noua reglementare sancționează aceeași infracțiune cu pedeapsa închisorii de la 5 ani la 10 ani, referitor la această infracțiune pedeapsa nu trebuie redusă, pedeapsa aplicată nedepășind maximul special prevăzut de legea nouă.
Cu referire la forma tentată a infracțiunii de omor comisă de condamnat, Tribunalul va reține că, în aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitive a cauzei potrivit art. 6 alin. 1 C. pen., limita maximă a pedepsei ce trebuie avută în vedere este maximul special prevăzut de lege pentru forma tentată.
Condamnatului i-a fost aplicată și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b C. pen. din 1969 pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.
Pedeapsa complementară aplicată condamnatului a fost preluată în aceeași modalitate de Codul penal prin dispozițiile art.66 alin.1 lit.a și b din Codul penal, legiuitorul stabilind o durată maximă a pedepsei complementare la 5 ani.
În acest context, instanța constată că nici în privința pedepsei complementare nu sunt aplicabile dispozițiile art.6 alin.6 C.pen.
Ca atare, în temeiul art.595 rap. la art. 23 din Legea 255/2013 cu referire la art. 6 alin. 1 C. pen. și art. 4 din Legea 187/2012, instanța va respinge cererea formulată de condamnatul O. F. ca nefondată, iar în temeiul art.275 alin.2 C.pr.pen. îl va obliga pe acesta la plata cheltuielilor judiciare către stat care vor fi stabilite prin apreciere la 200 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
În temeiul art. 595 rap. la art. 23 din Legea 255/2013 cu referire la art. 6 alin. 1 C. pen. și art. 4 din Legea 187/2012 respinge ca nefondată contestația la executare formulată de condamnatul O. F., fiul lui D. și Lucreția, născut la data de 09.10.1957, privind sentința penală nr. 23/ 22.02.2011 pronunțată de Tribunalul Teleorman, MEPÎ nr. 25/2011 din 30.04.2012.
În baza art. 275 alin. 2 C. pr. pen. obligă contestatorul la plata sumei de 200,00 lei- cheltuieli judiciare către stat.
Cu drept de contestație în termen de 3 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 30.05.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
N. A. C. V.
| ← Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Sentința nr.... | Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Sentința nr.... → |
|---|
